Scriitorul şi epigramistul ION DIVIZA s-a născut pe 7 februarie 1955 în satul Stolniceni, comuna Hânceşti, judeţul Lăpuşna din Republica Moldova. A absolvit jurnalismul la Universitatea de Stat din Moldova. Este jurnalist, redactor la revista „Intellectus”, AGEPI şi secretar literar la Teatrul Naţional „Satiricus I. L. Caragiale”. Ion Diviza a debutat cu volumul „Săgetat de o idee” (Editura UNIVERSITAS, Chişinău, 2000). Are publicate 6 volume din care 5 de epigrame. A scris în colaborare 7 volume şi a apărut în 60 de culegeri sau antologii. A îngrijit 25 de volume, a prefaţat 14 volume şi a îngrijit, în colaborare cu alte persoane, 11 volume.
Ion Diviza are în palmaresul său 15 diplome de excelenţă, 7 diplome de merit, 4 aniversare şi 22 de diplome diverse (participare, colaborare, popularitate, management etc.). Are obţinute 64 de premii dintre care amintim: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul „Săgetat de o idee” (2000), Premiul Uniunii Ziariştilor din Moldova pentru „Cea mai bună lucrare publicistică”(1988) şi Titlul Guvernamental „Maestru al Artei” (2010).
A colaborat la peste 40 de ziare şi reviste din Moldova şi România. Ion Diviza este: membru al Uniunii Ziariştilor din Moldova (1982), membru al Uniunii Teatrale din Moldova (1993), membru al Uniunii Epigramiştilor din România (1993), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2001), fondator şi preşedinte al Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova (din 2002), vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Vatra” (2009), autor al imnului Uniunii Teatrale din Moldova şi a compus zeci te texte de cântece interpretate de cântăreţi din Republica Moldova.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
FABULĂ
Pe soaţa lui cea răsfăţată
Vulpoiul, astăzi ruinat,
Ar vrea s-o vadă spânzurată
…De gâtul unui Lup bogat.
(ION DIVIZA)
ETERNA OSÂNDĂ
De eşti sărman cu blugii rupţi
Sau un boier cu-averi perene,
Cu lenea ta nu poţi să lupţi,
Iar dacă poţi să lupţi, ţi-e lene.
(ION DIVIZA)
ADEVĂRUL
De el nicicând nu mă despart,
Ci doar constat, ca amărâtul,
Că n-ar umbla cu capul spart,
De i-am fi rupt minciunii gâtul!
(ION DIVIZA)
LANSĂRI DE CARTE
La tot mai multe cărţi ce sunt lansate
De cei pătrunşi de-al scrisului nesaţiu,
Progresul evident, e că mai toate
Rămân… pe undeva pierdute-n spaţiu!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
VIS SPULBERAT
Maimuţa-n van a coborât din pom
Şi-şi smulge părul dând cu capu-n zid,
Că n-are cum să mai devină om…
De vreme ce e membră de partid!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CIOBAN MODERN
Privind pe laptop printre oi la stână,
Cum Veta lui mulgea de zor Bălaia,
Gândi profund, cu „şoricelu”-n mână,
La-ndemnul salvator: alege oaia!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
“OM BOGAT, OM SĂRAC”
De-o să-i compar, vă spun cinstit,
Concisă-mi pare varianta:
Săracul doarme liniştit,
Pe când bogatul...cu amanta.
(VASILE LARCO)
EXISTENŢIALĂ
Spre bietul om privesc mirat
Cum Dumnezeu nu-i ţine partea:
Deşi un car de boli i-a dat,
Îi mai planifică şi moartea.
(VASILE LARCO)
APRECIERE RURALĂ
Cum “veşnicia s-a născut la ţară”,
Cu certitudine se poate spune,
Că satul românesc e o comoară...
Din care se tot ia şi nu se pune.
(VASILE LARCO)
SOŢI FERICIŢI
Fără multe artificii,
Nu prea ştiu ce este chinul;
El stă-n crâşmă cu amicii,
Ea, acasă cu vecinul.
(MIHAI HAIVAS)
AXIOMĂ CONJUGALĂ
Ce-afirm aici nu-s aberaţii:
Nicicând triunghiul conjugal –
O ştim şi fără demonstraţii –
Nu-i unul... echilateral!
(MIHAI HAIVAS)
UNUI REFORMATOR
Când am venit, solid ca zidul
Şi drept precum – cândva – asfaltul,
Am hotărât să schimb partidul!
...Aşa că azi mă mut în altul.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
EFECT
Să ne ferească, până trece,
De valul ăsta de călduri,
Guvernul a decis măsuri
Ce, personal, mă lasă rece.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
TĂRIA OPINIUNILOR POLITICE
Independent sunt, la putere
Şi-aşa rămân de-ar fi să mor!
(Dar, dacă patria mi-o cere,
Sunt liberal, conservator...).
(PETRU-IOAN GÂRDA)
GESTIONAREA AJUTOARELOR
DE CĂTRE PRIMĂRIE
Văzând grămada, adunată,
De ajutoare pentru sat,
Primarul se simţi deodată
Extrem de neajutorat...
(PETRU-IOAN GÂRDA)
CASE DE VACANŢĂ.
ÎN MEDIE, STĂM BINE…
Eu n-am, dar... am o consolare:
Acei ce-s sus – pentru popor…
Au şi la munte şi la mare
Şi ei şi neamu’ mamii lor!
Şi ei şi neamu’ mamii lor!
(PETRU-IOAN GÂRDA)
DE LA CAP…
Dacă fac o scurtă analiză,
Am destule date să discern:
Sigur am ieşi şi noi din criză
De-am intra în criză de guvern!
(PETRU-IOAN GÂRDA)
MINUNĂŢIILE DIN FLORI
Spune-adesea orice grădinar
Despre grădina-i cu mult stil:
Petunii, dalii, crini…răsar
Şi câteodată…un copil.
(GEORGICĂ MANOLE)
CITIND O LISTĂ REALĂ…
Pe-o lungă lista cu „vectori culturali”,
Multe femei şi mult mai mulţi masculi,
O analiză dură, ca să fim reali,
Indică existenţa multor vectori…nuli.
(GEORGICĂ MANOLE)
ASTRONOMII DESCOPERĂ
TOT MAI MULTE GĂURI NEGRE
La gândirea mea pripită…
C-ar fi multe, nu contează,
Altă chestie-mă irită:
Oare cum le epilează?
(GEORGICĂ MANOLE)
AVE, MAGISTER!
Persoana mea vi se închină,
Maestre al literaturii,
Oficial, cu gura plină,
În rest, normal… la colțul gurii!
(D. M. GAFTONEANU)
ROMÂNII BASARABENI SUB
RAZELE SOARELUI DE LA
RĂSĂRIT
Mințiți abil cum că lumina
Le vine de la răsărit,
Minciuna - lor - nu doar retina,
Ci chiar și mintea le-a orbit.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
BASARABIA ORFANĂ SUB
REGIMUL SOVIETIC
După ce c-o deportase
Și-o lăsase văduvă,
Te întrebi cum de-i intrase
Frica până-n măduvă?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN SOLUL SIBERIEI
Îngropați sub ghețuri groase,
Bunii dorm un somn subțire,
Dar se tem să mai respire:
Le-a intrat temerea-n oase.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
PRIETEN DE NEVOIE
Doar la suprafaţă
Te muşcă de faţă,
Pe când în adâncime
Nu e sătul de tine!
(COSTEL ZĂGAN)
CONSTATARE
De ești cerșetor sau crai,
Tânăr, bătrân sau nou-născut,
Este un fapt recunoscut:
Nu toți ce mor se duc în Rai.
(TRAIAN CALANCIA)
“PRIETENILOR” DIN NATO
Tu să nu uiţi, străine,
Că ţara, pentru mine,
E mai presus de tine
Şi-al tău… pustiu de bine.
(TRAIAN CALANCIA)
ROMÂNII MEI CA LEII
Precum leii s-au bătut
Pentr-un crez neabătut
Românii mei din ţară:
…Să plece iute-afară.
(IULIAN URSU)
CRÂŞMARII DE AZI
Cu ani în urmă, mult şcolarizaţi,
Punând apă în vin, dădeau o ţeapă,
Iar azi, după ureche angajaţi,
Au învăţat să pună vin în apă!
(ALEXANDRU VASILACHE)
POPA ŞI POSTUL
Aşa zice popa nost`:
„Să nu meri la fete-n post”.
Preoteasa zice-aşa:
„Să veniţi la fata mea”.
(VOX POPULI)
NEUMBLATUL LA JOC
Cine nu umblă la joc
Creşte ca un dobitoc,
Nu şti` râde, nici glumi,
Parcă-i muma păduri`.
(VOX POPULI)
DEDUCŢIE LOGICĂ
Traiul e în creştere, socot,
Căci, privind mai ieri, de la fereastră,
Am văzut-o într-un nou capot
Îmbrăcată pe vecina noastră.
(IONEL BEJENARU)
NU UITA
Paradisu-i undeva,
Într-un loc,
Unde noi tragem cu foc
Păpădiile de floc.
(EMIL BRUMARU)
