În al 42-lea an de apariție, editată de Fundația Culturală ”Hyperion – caiete botoșănene” Botoșani, revista Hyperion a ajuns la numerele 360-361-362 (4-5-6 / 2024).
În peste 200 de pagini, publicația aduce în atenția cititorilor decupaje culturale menite să ilustreze contemporaneitatea literaturii române și universale, fără să neglijeze trecutul, recuperând deopotrivă nume, fapte, întâmplări din istoria literară, precum și biografii ale unor autori de marcă.
După cum și-a obișnuit cititorii, redactorul-șef al revistei, Gellu Dorian, vine și de această dată să (re)așeze în albia firească un destin pe cale să fie ”zdruncinat” de căutătorii de senzațional:
”Am dat peste o batjocură făcută lui Gheorghe Eminovici în Click, o publicaţie care nu mai ştiu dacă apare şi pe hîrtie, însă care iese pe reţelele de socializare, promovată din like în like. Mă întreb cine oare ar trebui să monitorizeze aceste fapte, de cele mai multe ori reprobabile, în sensul că inşii care le pun în pagină adaugă tinichele de tot felul de hainele unor persoane, fie ele şi de mult apuse, dar importante prin ceea ce au oferit lumii. Iar când e vorba de tatăl poetului Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici, am putea şti cine ar trebui să ia atitudine faţă de astfel de acte menite să facă rău imaginii de mult consacrate în conştiinţa publică. Se spune în acea publicaţie că Gheorghe Eminovici a fost un soţ foarte sever, dur, care şi-a torturat soţia, pe Raluca Eminovici, a chinuit-o.
Amănuntele nu sunt detaliate, iar argumentele sunt de felul celor care au fost adunate după ureche, din spusele care ar fi suficiente pentru a lua toate aceste fapte drept adevăruri. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la moartea lui Gheorghe Eminovici şi 212 de la naştere. Biografii lui Mihai Eminescu au scos la iveală puţine lucruri veridice despre Gheorghe Eminovici. Iar cei care au scris romane în care acesta apare sporadic personaj nu au dat a înţelege comportamente inumane ale acestuia. S-a speculat doar dorinţa lui de a intra în clasa apreciată la acea vreme a boierilor, boierie cumpărată, din câte se ştie, de la lacomul domnitor Mihail Sturdza.
Însă pentru a înţelege această dorinţă a lui, trebuie să ştim şi motivul pentru care dorea să fie recunoscut social ca făcând parte din clasa cea de sus a ţării. S-a născut în 1812, după ce tatăl lui, Vasile Iminovitz, a ajuns la Călineşti-Cuparencu, în urma unor peregrinări, care i-au găsit ramuri ale familiei lui prin Făgăraş, cum spune unul dintre cercetătorii adevăraţi ai familiei poetului naţional, Ion Roşu, ori pe la Blaj, de unde se retrage, probabil în căutarea unei posibile evadări din imperiu, la marginea acestuia, în apropiere de Siret şi Cernăuţi. Dascăl, Vasile Eminovici se stabileşte la Călineşti-Cuparencu în urma căsătoriei cu Ioana Sărghei”. (Continuarea în interiorul revistei ”Hyperion”…)
Revista continuă cu Invitatul revistei: Daniela Șontică în dialog cu Ștefan Mitroi, la care se adaugă un bogat conținut al Dialogurilor: Daniel Cristea-Enache în dialog cu Al. Cistelecan, Lucia Negoiță în dialog cu regretatul Petru Ursache (o convorbire din anul 2012), Savu Popa în dialog cu Marcel Vișa.
Pagini de Document ne oferă Ioana Diaconescu, continuând periplul prin arhive despre O glorie a dansului european: Gabriel Popescu „balerin de aur“ și „deţinut politic“ (V).
Daniel Cristea-Enache aduce, la rubrica Critice, un discurs Despre biserici, case și străzi.
Consistente, ca de obicei, paginile Poesis: Marian Drăghici, Radu Florescu, Marius Irimia, Gabriel N. Gherbăluță, Marilena Apostu, Ana Herța, Doru Arăzan Jr., Alexandru Cazacu, Paula Bârsan, Victoria Milescu, George Vigdorovici, Dumitru Branc,
Rubrica de Beletristică îi aduce în prim-plan literar pe Mirela Rusu – Mănăstirea, Ioan Ștefan – Zgomot de fond și Mircea Bodnariu – Poarta fericirii și continuă cu Terapia narativă a lui Dumitru Ungureanu – O aventură pe pământul făgăduinţei
Avem și Teatru: Aurel Andrei – Pongo, dar și Jurnal: Leo Butnaru – Vectori transpruteni (XXV) și Liviu Ioan Stoiciu – Jurnalul lunar.
Cronica literară se concentrează pe cărțile cele mai noi ale autorilor, despre care scriu în acest număr al revistei Hyperion: Vasile Spiridon – Preocupare și cunoaștere de sine, Vianu Mureșan – Peisaj cu sânge, Savu Popa – Dincolo și dincoace de zona de indulgenţă, Paul Gorban – Adi Cristi sau despre poezia vieţii care nu se termină în moarte, Raluca Faraon – Poezia este sete devenită fântână sau despre cămașa pătată de somn, Vasile Fluturel – Magia cuvântului în poezia lui Nicolae Panaite, Constantin Cubleșan – „Poţi răsturna orice axiomă“, Gabriela Laslău – Codrin Liviu Cuţitaru, „Scene din viaţa unui universitar“, Ionel Savitescu – Puterea credinţei, Saga familiei Stăniloae.
La ReLecturi, Radu Voinescu ni-l readuce în atenție pe Radu Ionescu – criticul nostru dintâi (V),
Aflat la capitoul al XVII-lea, Valentin Coșereanu, fostul director al Ipoteștilor, continuă mărturisirile Desculț în iarba copilăriei (XVII), rubrica Eminescu in aeternum fiind completată de data aceasta de Theodor Codreanu, cu Basarabia: „Cestiune de existenţă pentru poporul român“. Victor Teișanu consemnează Însemnări despre polemistul Eminescu, iar Corneliu Fotea continuă Jurnalul cu Eminescu (24).
La rubrica Universalis, revista pune la dispoziția cititorilor pagini Din poezia franceză, în traducerea lui Leo Butnaru (Pierre Jean Jouve), Odisseas Elytis (Traducere de Adina Velcea), Patrick Kavanagh (Traducere de Cătălina Frâncu).
Excepționale scrieri, la rubrica Eseu, ne oferă Vianu Mureșan (Supralegitimare, valoarea literară ca marfă), Dan Perșa (Faţă în faţă cu Eugen Barbu), Ioan Holban (Gheorghe Vodă – 90 de ani de la naștere), Jean Dumitrașcu (Geneza criticismului), Marius Chelaru (Legendele tătarilor din Crimeea până-n Dobrogea), Simona-Grazia Dima (O pedagogie a iubirii), Magda Ursache (Dreptul de a fi reacţionar), Marin Iancu (I.E. Torouţiu, un Hurmuzachi al timpului modern), Doru Scărlătescu (Despre lumina sacră a cărţii), Victor Teișanu (Un rural care nu poate deveni altceva: Ion PăunPincio), Theodor Damian (Participarea noastră în Biserică la Învierea Domnului), Raluca Faraon (Cine-House).
Doi poeți botoșăneni sunt Aniversați în acest număr al revistei Hyperion: Constantin Bojescu la împlinire a 75 de ani și Ciprian Manolache la 50.
Rubrica Memoria stă sub semnul unor scriitori importanți ai literaturii române dispăruți dintre noi. Paginile sunt deschise de Al. Cistelecan, care scrie despre Post-manolescianism, și sunt continuate de Gellu Dorian, care reușește un portret (aproape) complet al celui care a fost Nicolae Manolescu: Amintirile mele cu Nicolae Manolescu, Nicolae Manolescu și România Literară, După plecarea lui Nicolae Manolescu, Dumnezeu iartă, redactorul-șef al revistei readucând în actualitate și un interviu realizat cu Nicolae Manolescu: „Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ este o instituţie!“.
La aceeași rubrică, Nicolae Oprea scrie despre Începuturile lui Alex. Ștefănescu, Doina Georgescu ne oferă emoționante pagini despre regretatul Liviu Georgescu (Scrisoare soţului meu iubit). Și pentru că Horațiu Ioan Lașcu ar fi împlinit în acest an 60 de ani. Nicolae Corlat ni-l aduce aproape pe acest ”poet al zidirii în sine însuși”. Nicolae Sava scrie despre Vasile Morar: „De mult n-am pus metaforă lângă metaforă înspre urechea celor dragi“.
Revista Hyperion se încheie cu rubrica Note, comentarii, idei: Maria Trandafir – Prin vis, la realitate, Voicu Bugariu – Șerban Dinger, „Condamnaţi la fericire“, George Dimitriu – Explorând Delta Dunării (I) și Ana Coșereanu – Primă… vara pe simeze.