Cam pe la începutul anului 2023 primesc trei epigrame semnate Axente Iuga. Nu am ezitat să le fac un loc în rubrica pe care o susţin în StiriBT.  Zilele trecute mi-a trimis un „manuscris” (vorba vine, că de când e vremea calculatoarelor, nici manuscrisele nu mai sunt ce au fost!) pe care scoţându-l din plic am avut surpriza să împrăştii pe podea tot atâtea  file, câte epigrame. Întâmplarea mi-a sugerat imaginea unui copac din care, scuturându-l, să cadă în loc de fructe, aceste creaţii care pun la lucru mintea celui care le dă naştere. Prima întrebare: câte din aceste fructe vor fi coapte?  Plicul venea din judeţul Alba însoţit şi de o invocare: „Judeţ – culoare de mireasă - / Cu mine ţi-ai făcut pomană, / Mi-ai dat o şcoală, slujbă, casă… / N-ai prin birouri… vreo vădană?”

CITEȘTE ȘI: "(P) 1 Decembrie sărbătorit la DAR Events - Restaurant & Barn!"

Imediat a venit şi o a doua  întrebare a mea: există posibilitatea ca prin disiparea pe podea să fi intervenit în arhitectura impusă de autor volumului său?  Aveam să constat că nu, fiindcă nu există o ordonare tematică (posibil nici cronologică), astfel că imediat am abandonat imaginaţia în avantajul raţiunii. Împrăştierea epigramelor pe covorul camerei mele şi formele create nu m-au dus cu gândul la „Desenul din covor” al lui Henry James,  ci către o explicație a lui Nicolae Manolescu: „În romanul “Ziua a opta” al romancierului american Thornton Wilder, un rabin îi explică unui ucenic al lui în ce constă diferența dintre lumea văzută din perspectivă umană și lumea văzută de Dumnezeu. Îl roagă să privească dosul unui covor de rugăciune și să-i spună ce vede: sfori, noduri, legate cumva, dar fără vreun înțeles. Acum întoarce-l cu fața-n sus, îi spune rabinul. Ucenicul vede acum un minunat desen, în forme și culori pătrunse, poate, de un înțeles ascuns, dar atât de frumoase, încât n-are niciun rost să le tâlcuiești”, Cum există un covor de rugăciune, la fel, gândesc,  trebuie  să existe şi un covor al epigramei. Întorc acest covor ţesut de Axente Iuga din epigrame şi constat că autorul descoperă o  viaţă pusă în evidenţă  prin tot ce ascunde, ca metafore, un covor în dosul lui: noduri, mici imperfecţiuni, fire încâlcite etc., ochiul său ironic scanând fiecare inadvertenţă.  Descoperi un umor specific acestui autor, cu accent pe condiţia umană, Acolo, sub covorul epigramei, e un fel de baltă a vieţii în care mişună, cu precădere, politicienii tuturor spectrelor („…De carton”: „Opoziţia, în tranziţie, / S-a văzut pe la TV, / Stă adesea pe poziţie … / Cu picioarele în „V”): „2004 – Anul tuturor alegerilor: „Întrevăd de-acum ţeapa / Ce-oi lua-o, ca român, / Trec alegeri, ca şi apa / Bolovani pe loc rămân”; „Aleşii noştri”: „Din şedinţe lungi rezultă / Că, în săli parlamentare, / Sunt aleşi de treabă multă / Şi aleşi de treabă mare!”).

Inciziile în cotidian ale lui Axente Iuga  se opresc şi la individul hypermodern ( axat pe satisfacerea imediată a poftelor), pe cei loviţi de sindromul Trahanache, pe mangafale sau pe proşti. Balta vieţii  descoperită de Axente Iuga,  printr-o cercetare şi a “dosului covorului”, are multe exemplare care devin  subiecte ale bisturiului ax(c)entian.  Axente Iuga se anunţă a fi un epigramist veritabil. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ÎNDRĂGOSTIŢI

Până la căsătorie
El i-arată tot ce ştie.
Dar şi ea, ca mândră floare,
Îi arată tot ce are. (VASILE LARCO)

 

LA  NUNTĂ   

Nunta asta, pot să zic,
E cu semn de întrebare,
Căci băiatul încă-i mic
Şi nici ea nu-i fată mare. (VASILE LARCO)

 

ATEMPORALĂ (dactilic)

Dragostea, după orarul de vară,

Dacă dorești,minunată să-ți pară

Tu procedează ca omul cuminte.

Limbile dă-le... c-o oră-nainte! (MIHAI HAIVAS)

 

PLĂCERI TRUPEȘTI PLĂTITE SCUMP (amfibrahic)

Cum, dornică-a fost de-aventură,

Veni și această-ntâmplare:

Ajunsă cu burta la gură,

E-acuma cu gheața-n spinare!  (MIHAI HAIVAS)

 

ANTIRĂZBOINICĂ (anapestic)

Chiar de omu-i rapace

Sau cumva, prea nebun,

Ne e foame de pace...

Nu de carne de tun! (MIHAI HAIVAS)

 

CIVILIZAŢIE NOUĂ

Scăpaţi din neagra barbarie,

Nu vrem nici spadă, nici atom;

Noi punem preţ pe omenie,

C-atât de greu găseşti un om!... (ION DIVIZA)

 

NAUFRAGIAŢII

Atunci când ia vaporul apă,

Guzganii primii fug, de scapă,

Dar cum să fugă şobolanul,

Când tocmai el e căpitanul! (ION DIVIZA)

 

LOZINCA SALVATOARE

„Jos comuniştii!” – răspicat

Şi revoltat cum alţii nu-s –

În Piaţa Mare a strigat

Şi-acum e cu dânşii… sus. (GHEORGHE BÂLICI)

 

EPITAFUL UNUI FOST PARLAMENTAR

Doarme-aici cu firea împăcată

Exponentul unor minţi mai treze,

Fericit că nimeni niciodată

N-o să-l mai trezească să voteze… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CONSTATRE

Într-o școală, după mine,

Liniște e mai puțină,

Când la multe discipline,

Nu remarci o... disciplină! (MAX OPAIŢ)            

 

AVERTISMENT

Fi-ndcă-i de curând pârât

C-a băut la bar o leafă,

Simte-acum un nod în gât

Și-ncă  unul după ceafă! (MAX OPAIŢ)            

                

AUTOIRONIE

Eu nu-s de vină că ne-am dus la bloc,

De-aceea-ncerc , amabil, să dau clasă

Când văd aici că-i lumea la un loc,

Sau singură , vecina când e-acasă! (MAX OPAIŢ)

 

SFAT PENTRU ALEGĂTORI

Vorbele să le compari

Cu gogoşile banale,

Fii atent, dacă sunt mari,

S-ar putea să fie… goale! (VIOREL MARTIN)

 

UNUI PARLAMENTAR

Eu l-aş aprecia  pe demnitar,

L-aş respecta oriunde şi oricând,

În primul rând că e parlamentar…

 Dar la urat e tot în primul rând! (VIOREL MARTIN)         

 

 CUI PE CUI SE SCOATE 

După ţuică, bere, vin,

Şi doar “porcării” mâncate,

Azi mă chinui să-mi revin…

Cu aceleaşi preparate! (IOAN MAMAISCHE)

 

PERCEPŢII MISOGINE

Mulţi şi-au comparat nevasta

Cu o floare, cu un pom,

Dar, nu-i unu-n lumea asta…

S-o asemene c-un om! (IOAN MAMAISCHE)

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

Biden este pus pe japcă,

Spune Klaus colo-n hol,

Că acum nu i-au dat șapcă,

L-au lăsat cu capul gol.(TONY ANDREESCU)

 

SCURTĂ AUDIENȚĂ

La biroul cel oval

S-a găsit in interval

Cât a spus Johannis Klaus

"Am venit!" Și apoi herauss.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

John,Johannis după nume

Par ca verii presupun

Unu-i mut, altu-i bătrân

Vai de țară și de lume! (CRIŞAN DUŢĂ)

 

CEL MAI BUN CONDUCĂTOR TRANSATLANTIC

America l-a declarat

Cel mai bun conducător!

Păi, să și-l ieie, nu-i bănat,

Ca să le facă bine lor... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

POLITICĂ MONETARĂ

Și totuși banul se rotește

Ar confirma și Galileo,

Exemplu: soacra, mai băbește,

Învârte leii prin...Dormeo! (CRĂCIUN L. ALBA)

 

Cu bani ținuți pe la saltea

Nu prea mai faci mare saftea

O sută dai aztăzi pe-o ciorbă,

Mâine - pe praful de pe tobă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ANA

Vin năluci la spovedanii pe spinări de armăsari.

Le nechează-n coame vântul și -n potcoavele albite (NĂRIOARA NEDEA)

 

Las-o naibii, Mărioară!

Constat-ai acum, mai nou,

Că la tine-n ulicioară

El Zorab ajunse bou!

De potcoave nu-i păcat

Protejează pedichiura,

Dar să-l faci încornorat?

Ai cam depășit măsura...

Dar eu te iert, e vechi păcatul

Și nu ești prima vinovată

Iar la rostirea nerimată

Ești meșteră ca nimeni altă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

LA OPERATIVĂ
Șefa-i tare-nfierbântată,
Vede-ntruna doar beleaua,
N-are cum, cu-așa turbată,
Să se stâmpere cafeaua! (AXENTE IUGA)

10  MAI
Când într-un Mai, demult, pierdut,
În tren ți-am dat un PRIM sărut,
Cu ochii-n calendar șopteai:
-- No...ZECE mai! (AXENTE IUGA)

P.S.D. - P.N.L.
(Glumă)
De AUR este Alianța,
Proiect frumos, ambițios,
De la Carei pân' la Constanța
Votați metalul prețios! (AXENTE IUGA)
POLITICĂ MONETARĂ
Și totuși banul se rotește
Ar confirma și Galileo,
Exemplu: soacra, mai băbește,
Învârte leii prin...Dormeo! (AXENTE IUGA)

DE PRIN INSTITUȚII
Dup-atâta  miel și ouă
Iar muncesc cu două mâini,
Frunze scutură de rouă
Și le taie-apoi la câini! (AXENTE IUGA)

 

CE-I PASĂ LUI DE HULA LOR?

Trăncăneau că menta freacă?

Țara el ne-a educat-o!

De ce n-ar putea să facă

Invincibilă și NATO? (LERU CICOARE)

 

VÂNĂTORUL PRICEPUT UN IEPURE TOT ÎL PRINDE

A luat-o cam forzato?

Nu faci fum – nici foc nu é.

N-o să prindă-un post la NATO?

Îl va prinde la CÉ*! (LERU CICOARE)

*CE(abr.) – Comisia Europeană.

 

RECOMPENSĂ

Pentru marea eșuare -

Un premiu de consolare,

Pentr’-un ifos dând din el –

Vreun post cald pe la Bruxelles. (LERU CICOARE)

 

CĂUTĂRI FEBRILE ȘI INVIDII FUTLE

Când acasă-și pierd fotoliul,

Cată-n ÚE portofoliul.

Alții îi admiră zelul:

Postu-i bun și portofelul... (LERU CICOARE)_

 

DE CE ȚINE SĂ SE BARICADEZE CU ORICE PREȚ?

Cată platoșă solidă

Și nu vrea ca să se lase,

Nu cumva să-i mai deschidă

Vreun dosar cu șase case. (LERU CICOARE)

 

UNDE-S MARILE PROIECTE ALE CANDIDAȚILOR NOȘTRI?

Fum scot pretendenții la locale,

Mâlc – la europarlamentare.

În UÉ nu-i nicio bâhlitură,

De-au luat cu toții apă-n gură? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PRIVATIZARE FORȚATĂ DE CĂTRE CAPITALUL STRĂIN

Țară cufundată-n împrumutiri,

Ajungând în neputinți de plată,

Nu doar bogățiile din luturi,

Marea îți va fi privatizată! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎMPRUMUTUL CU ACOPERIRE LA ORA RESTITUIRII

Să-l restitui nu poți doar din dări.

Guvernanții, toți ca unu-n pâlc,

Când vor fi luați la întrebări,

Nu vor ști decât să tacă mâlc. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ECONOMIA DE   ...VIAȚĂ

Sumbră liberalizare,

Preașireată precupeață:

De când simpla speculare

Se numește preț de piață? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UN PRODUS DE IERI AZI ARE

GRAMAJ MIC ȘI PREȚ MAI MARE

Trucuri de samsari nătânge?

Controlați-i pân-la sînge!

Cum să-i controlezi tu, țară,

Dacă ei îs din afară?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ORGANELE STATULUI PROTEJEAZĂ PE CINE?

Consíliul Concurenței-n floare,

Protecția consumatorilor

Le-asigură-ocrotirea oare

Clienților sau vânzătorilor? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CUMPĂRĂTOR, ASCUTE-ȚI DIOPTRIILE!

Gramaj mai mic la prețul ce-l știam,

Așa băcanii-și țepuiesc clienții

Și remușcări/emoții – niciun dram,

Iar statu-i orb la astfel de „invenții”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎNTREBĂRILE AIURITOARE ALE UNEI JUDECĂTOARE LA PROCES

-Taică-al fiului ucis,

Ia să-mi spui: e mort precis?

-Maică, fat’-a răposat?

De-nviere n-a-nviat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PENTRU CE AȘA PEDEAPSĂ PE CAPUL NOSTRU?

N-avem sol la Eurovision –

Nu-l vedem nici la tembelizon.

Iar de vrem vota pe cineva,

Să-l votăm în gând, cum, piază-rea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NU MAI POT RESPIRA LIBER NICI MORȚII

De Blajini puhoaie-râie

‘Ncing grătare-n cimitir.

Tămâiați, dar cu tămâie,

Nu cu fumuri. Hai, sictir! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MATEMATICA PENTRU ANALFABEȚI

Minus cu minus ne dă plus,

Zicea Cîțu, indispus,

Despre bugetul distrus;

Și-a mai luat multe-mprumuturi,

Până a fost luat la șuturi.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PRIMUL LOC ÎN UE* (Click)

Deci, suntem și noi fruntași,

La fete cu copilași;

La zece ani sunt mămici,

Merg la școală cu-ăia mici.  (DUMITRU BUJDOIU)

* Trei județe, Mureș, Bihor și Dolj, pe podium, cu mame între

    10 și 15 ani. Așteptăm Vasluiul!

 

ADAM DESPRE APARIȚIA EVEI (Facerea 2: 18-22)

- Vreau să-mi spui, Măria Ta,

De ce am dat eu o coastă,

Să iasă nevasta proastă?

- Altfel, nu v-ar suporta!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PAHARU’ ȘI HARU’

S-a lăsat de băutură

Și s-a pus pe scriitură;

Dar talentul îl dezminte:

Tot beție…de cuvinte.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

MOTIVAȚIE

Măritată c-un librar,

S-a-ncurcat c-un anticar;

Cică omul cinstit e,

Îți dă cărțile citite.  (DUMITRU BUJDOIU)