Cam pe la începutul anului 2023 primesc trei epigrame semnate Axente Iuga. Nu am ezitat să le fac un loc în rubrica pe care o susÅ£in în StiriBT.  Zilele trecute mi-a trimis un „manuscris” (vorba vine, că de când e vremea calculatoarelor, nici manuscrisele nu mai sunt ce au fost!) pe care scoÅ£ându-l din plic am avut surpriza să împrăştii pe podea tot atâtea  file, câte epigrame. Întâmplarea mi-a sugerat imaginea unui copac din care, scuturându-l, să cadă în loc de fructe, aceste creaÅ£ii care pun la lucru mintea celui care le dă naÅŸtere. Prima întrebare: câte din aceste fructe vor fi coapte?  Plicul venea din judeÅ£ul Alba însoÅ£it ÅŸi de o invocare: „JudeÅ£ – culoare de mireasă - / Cu mine Å£i-ai făcut pomană, / Mi-ai dat o ÅŸcoală, slujbă, casă… / N-ai prin birouri… vreo vădană?”

CITEȘTE ȘI: "Patriarhul Daniel: Mircea Lucescu - un antrenor performant ÅŸi un creÅŸtin evlavios Å..."

 

Imediat a venit ÅŸi o a doua  întrebare a mea: există posibilitatea ca prin disiparea pe podea să fi intervenit în arhitectura impusă de autor volumului său?  Aveam să constat că nu, fiindcă nu există o ordonare tematică (posibil nici cronologică), astfel că imediat am abandonat imaginaÅ£ia în avantajul raÅ£iunii. Împrăştierea epigramelor pe covorul camerei mele ÅŸi formele create nu m-au dus cu gândul la „Desenul din covor” al lui Henry James,  ci către o explicaÈ›ie a lui Nicolae Manolescu: „În romanul “Ziua a opta” al romancierului american Thornton Wilder, un rabin îi explică unui ucenic al lui în ce constă diferenÈ›a dintre lumea văzută din perspectivă umană È™i lumea văzută de Dumnezeu. Îl roagă să privească dosul unui covor de rugăciune È™i să-i spună ce vede: sfori, noduri, legate cumva, dar fără vreun înÈ›eles. Acum întoarce-l cu faÈ›a-n sus, îi spune rabinul. Ucenicul vede acum un minunat desen, în forme È™i culori pătrunse, poate, de un înÈ›eles ascuns, dar atât de frumoase, încât n-are niciun rost să le tâlcuieÈ™ti”, Cum există un covor de rugăciune, la fel, gândesc,  trebuie  să existe ÅŸi un covor al epigramei. Întorc acest covor Å£esut de Axente Iuga din epigrame ÅŸi constat că autorul descoperă o  viaţă pusă în evidenţă  prin tot ce ascunde, ca metafore, un covor în dosul lui: noduri, mici imperfecÅ£iuni, fire încâlcite etc., ochiul său ironic scanând fiecare inadvertenţă.  Descoperi un umor specific acestui autor, cu accent pe condiÅ£ia umană, Acolo, sub covorul epigramei, e un fel de baltă a vieÅ£ii în care miÅŸună, cu precădere, politicienii tuturor spectrelor („…De carton”: „OpoziÅ£ia, în tranziÅ£ie, / S-a văzut pe la TV, / Stă adesea pe poziÅ£ie … / Cu picioarele în „V”): „2004 – Anul tuturor alegerilor: „Întrevăd de-acum Å£eapa / Ce-oi lua-o, ca român, / Trec alegeri, ca ÅŸi apa / Bolovani pe loc rămân”; „AleÅŸii noÅŸtri”: „Din ÅŸedinÅ£e lungi rezultă / Că, în săli parlamentare, / Sunt aleÅŸi de treabă multă / Åži aleÅŸi de treabă mare!”).

Inciziile în cotidian ale lui Axente Iuga  se opresc ÅŸi la individul hypermodern ( axat pe satisfacerea imediată a poftelor), pe cei loviÅ£i de sindromul Trahanache, pe mangafale sau pe proÅŸti. Balta vieÅ£ii  descoperită de Axente Iuga,  printr-o cercetare ÅŸi a “dosului covorului”, are multe exemplare care devin  subiecte ale bisturiului ax(c)entian.  Axente Iuga se anunţă a fi un epigramist veritabil. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ÎNDRÄ‚GOSTIÅ¢I

Până la căsătorie
El i-arată tot ce ştie.
Dar ÅŸi ea, ca mândră floare,
Îi arată tot ce are. (VASILE LARCO)

 

LA  NUNTÄ‚   

Nunta asta, pot să zic,
E cu semn de întrebare,
Căci băiatul încă-i mic
Şi nici ea nu-i fată mare. (VASILE LARCO)

 

ATEMPORALÄ‚ (dactilic)

Dragostea, după orarul de vară,

Dacă dorești,minunată să-ți pară

Tu procedează ca omul cuminte.

Limbile dă-le... c-o oră-nainte! (MIHAI HAIVAS)

 

PLĂCERI TRUPEȘTI PLĂTITE SCUMP (amfibrahic)

Cum, dornică-a fost de-aventură,

Veni È™i această-ntâmplare:

Ajunsă cu burta la gură,

E-acuma cu gheaÈ›a-n spinare!  (MIHAI HAIVAS)

 

ANTIRÄ‚ZBOINICÄ‚ (anapestic)

Chiar de omu-i rapace

Sau cumva, prea nebun,

Ne e foame de pace...

Nu de carne de tun! (MIHAI HAIVAS)

 

CIVILIZAÅ¢IE NOUÄ‚

Scăpaţi din neagra barbarie,

Nu vrem nici spadă, nici atom;

Noi punem preţ pe omenie,

C-atât de greu găseÅŸti un om!... (ION DIVIZA)

 

NAUFRAGIAÅ¢II

Atunci când ia vaporul apă,

Guzganii primii fug, de scapă,

Dar cum să fugă şobolanul,

Când tocmai el e căpitanul! (ION DIVIZA)

 

LOZINCA SALVATOARE

„Jos comuniÅŸtii!” – răspicat

Åži revoltat cum alÅ£ii nu-s –

În PiaÅ£a Mare a strigat

Åži-acum e cu dânÅŸii… sus. (GHEORGHE BÂLICI)

 

EPITAFUL UNUI FOST PARLAMENTAR

Doarme-aici cu firea împăcată

Exponentul unor minţi mai treze,

Fericit că nimeni niciodată

N-o să-l mai trezească să voteze… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CONSTATRE

Într-o È™coală, după mine,

Liniște e mai puțină,

Când la multe discipline,

Nu remarci o... disciplină! (MAX OPAIÅ¢)            

 

AVERTISMENT

Fi-ndcă-i de curând pârât

C-a băut la bar o leafă,

Simte-acum un nod în gât

Și-ncă  unul după ceafă! (MAX OPAIÅ¢)            

                

AUTOIRONIE

Eu nu-s de vină că ne-am dus la bloc,

De-aceea-ncerc , amabil, să dau clasă

Când văd aici că-i lumea la un loc,

Sau singură , vecina când e-acasă! (MAX OPAIÅ¢)

 

SFAT PENTRU ALEGÄ‚TORI

Vorbele să le compari

Cu gogoÅŸile banale,

Fii atent, dacă sunt mari,

S-ar putea să fie… goale! (VIOREL MARTIN)

 

UNUI PARLAMENTAR

Eu l-aÅŸ aprecia  pe demnitar,

L-aÅŸ respecta oriunde ÅŸi oricând,

În primul rând că e parlamentar…

 Dar la urat e tot în primul rând! (VIOREL MARTIN)         

 

 CUI PE CUI SE SCOATE 

După ţuică, bere, vin,

Åži doar “porcării” mâncate,

Azi mă chinui să-mi revin…

Cu aceleaÅŸi preparate! (IOAN MAMAISCHE)

 

PERCEPÅ¢II MISOGINE

Mulţi şi-au comparat nevasta

Cu o floare, cu un pom,

Dar, nu-i unu-n lumea asta…

S-o asemene c-un om! (IOAN MAMAISCHE)

 

REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO

Biden este pus pe japcă,

Spune Klaus colo-n hol,

Că acum nu i-au dat șapcă,

L-au lăsat cu capul gol.(TONY ANDREESCU)

 

SCURTĂ AUDIENȚĂ

La biroul cel oval

S-a găsit in interval

Cât a spus Johannis Klaus

"Am venit!" Și apoi herauss.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

John,Johannis după nume

Par ca verii presupun

Unu-i mut, altu-i bătrân

Vai de țară și de lume! (CRIŞAN DUŢĂ)

 

CEL MAI BUN CONDUCÄ‚TOR TRANSATLANTIC

America l-a declarat

Cel mai bun conducător!

Păi, să și-l ieie, nu-i bănat,

Ca să le facă bine lor... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

POLITICÄ‚ MONETARÄ‚

Și totuși banul se rotește

Ar confirma și Galileo,

Exemplu: soacra, mai băbește,

Învârte leii prin...Dormeo! (CRÄ‚CIUN L. ALBA)

 

Cu bani ținuți pe la saltea

Nu prea mai faci mare saftea

O sută dai aztăzi pe-o ciorbă,

Mâine - pe praful de pe tobă! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ANA

Vin năluci la spovedanii pe spinări de armăsari.

Le nechează-n coame vântul È™i -n potcoavele albite (NÄ‚RIOARA NEDEA)

 

Las-o naibii, Mărioară!

Constat-ai acum, mai nou,

Că la tine-n ulicioară

El Zorab ajunse bou!

De potcoave nu-i păcat

Protejează pedichiura,

Dar să-l faci încornorat?

Ai cam depășit măsura...

Dar eu te iert, e vechi păcatul

Și nu ești prima vinovată

Iar la rostirea nerimată

Ești meșteră ca nimeni altă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

LA OPERATIVÄ‚
Șefa-i tare-nfierbântată,
Vede-ntruna doar beleaua,
N-are cum, cu-așa turbată,
Să se stâmpere cafeaua! (AXENTE IUGA)

10  MAI
Când într-un Mai, demult, pierdut,
În tren È›i-am dat un PRIM sărut,
Cu ochii-n calendar șopteai:
-- No...ZECE mai! (AXENTE IUGA)

P.S.D. - P.N.L.
(Glumă)
De AUR este Alianța,
Proiect frumos, ambițios,
De la Carei pân' la ConstanÈ›a
Votați metalul prețios! (AXENTE IUGA)
POLITICÄ‚ MONETARÄ‚
Și totuși banul se rotește
Ar confirma și Galileo,
Exemplu: soacra, mai băbește,
Învârte leii prin...Dormeo! (AXENTE IUGA)

DE PRIN INSTITUÈšII
Dup-atâta  miel È™i ouă
Iar muncesc cu două mâini,
Frunze scutură de rouă
Și le taie-apoi la câini! (AXENTE IUGA)

 

CE-I PASÄ‚ LUI DE HULA LOR?

Trăncăneau că menta freacă?

Èšara el ne-a educat-o!

De ce n-ar putea să facă

Invincibilă și NATO? (LERU CICOARE)

 

VÂNÄ‚TORUL PRICEPUT UN IEPURE TOT ÎL PRINDE

A luat-o cam forzato?

Nu faci fum – nici foc nu é.

N-o să prindă-un post la NATO?

Îl va prinde la CÉ*! (LERU CICOARE)

*CE(abr.) – Comisia Europeană.

 

RECOMPENSÄ‚

Pentru marea eșuare -

Un premiu de consolare,

Pentr’-un ifos dând din el –

Vreun post cald pe la Bruxelles. (LERU CICOARE)

 

CĂUTĂRI FEBRILE ȘI INVIDII FUTLE

Când acasă-È™i pierd fotoliul,

Cată-n ÚE portofoliul.

AlÈ›ii îi admiră zelul:

Postu-i bun și portofelul... (LERU CICOARE)_

 

DE CE ÈšINE SÄ‚ SE BARICADEZE CU ORICE PREÈš?

Cată platoșă solidă

Și nu vrea ca să se lase,

Nu cumva să-i mai deschidă

Vreun dosar cu șase case. (LERU CICOARE)

 

UNDE-S MARILE PROIECTE ALE CANDIDAȚILOR NOȘTRI?

Fum scot pretendenții la locale,

Mâlc – la europarlamentare.

În UÉ nu-i nicio bâhlitură,

De-au luat cu toții apă-n gură? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PRIVATIZARE FORÈšATÄ‚ DE CÄ‚TRE CAPITALUL STRÄ‚IN

Èšară cufundată-n împrumutiri,

Ajungând în neputinÈ›i de plată,

Nu doar bogățiile din luturi,

Marea îÈ›i va fi privatizată! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ÎMPRUMUTUL CU ACOPERIRE LA ORA RESTITUIRII

Să-l restitui nu poți doar din dări.

GuvernanÈ›ii, toÈ›i ca unu-n pâlc,

Când vor fi luaÈ›i la întrebări,

Nu vor È™ti decât să tacă mâlc. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ECONOMIA DE   ...VIAȚĂ

Sumbră liberalizare,

Preașireată precupeață:

De când simpla speculare

Se numește preț de piață? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UN PRODUS DE IERI AZI ARE

GRAMAJ MIC ȘI PREȚ MAI MARE

Trucuri de samsari nătânge?

ControlaÈ›i-i pân-la sînge!

Cum să-i controlezi tu, țară,

Dacă ei îs din afară?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ORGANELE STATULUI PROTEJEAZÄ‚ PE CINE?

Consíliul ConcurenÈ›ei-n floare,

Protecția consumatorilor

Le-asigură-ocrotirea oare

ClienÈ›ilor sau vânzătorilor? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CUMPÄ‚RÄ‚TOR, ASCUTE-ÈšI DIOPTRIILE!

Gramaj mai mic la prețul ce-l știam,

Așa băcanii-și țepuiesc clienții

Și remuÈ™cări/emoÈ›ii – niciun dram,

Iar statu-i orb la astfel de „invenÈ›ii”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ÎNTREBÄ‚RILE AIURITOARE ALE UNEI JUDECÄ‚TOARE LA PROCES

-Taică-al fiului ucis,

Ia să-mi spui: e mort precis?

-Maică, fat’-a răposat?

De-nviere n-a-nviat? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

PENTRU CE AȘA PEDEAPSĂ PE CAPUL NOSTRU?

N-avem sol la Eurovision –

Nu-l vedem nici la tembelizon.

Iar de vrem vota pe cineva,

Să-l votăm în gând, cum, piază-rea? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

NU MAI POT RESPIRA LIBER NICI MORÈšII

De Blajini puhoaie-râie

‘Ncing grătare-n cimitir.

TămâiaÈ›i, dar cu tămâie,

Nu cu fumuri. Hai, sictir! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

MATEMATICA PENTRU ANALFABEÈšI

Minus cu minus ne dă plus,

Zicea CîÈ›u, indispus,

Despre bugetul distrus;

Și-a mai luat multe-mprumuturi,

Până a fost luat la È™uturi.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PRIMUL LOC ÎN UE* (Click)

Deci, suntem și noi fruntași,

La fete cu copilași;

La zece ani sunt mămici,

Merg la È™coală cu-ăia mici.  (DUMITRU BUJDOIU)

* Trei judeÈ›e, MureÈ™, Bihor È™i Dolj, pe podium, cu mame între

    10 È™i 15 ani. AÈ™teptăm Vasluiul!

 

ADAM DESPRE APARIÈšIA EVEI (Facerea 2: 18-22)

- Vreau să-mi spui, Măria Ta,

De ce am dat eu o coastă,

Să iasă nevasta proastă?

- Altfel, nu v-ar suporta!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PAHARU’ ȘI HARU’

S-a lăsat de băutură

Și s-a pus pe scriitură;

Dar talentul îl dezminte:

Tot beÈ›ie…de cuvinte.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

MOTIVAÈšIE

Măritată c-un librar,

S-a-ncurcat c-un anticar;

Cică omul cinstit e,

ÎÈ›i dă cărÈ›ile citite.  (DUMITRU BUJDOIU)