LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (302)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (302)

După ce am citit câteva cărţi valoroase  de epigrame scrise de George Eftimie, am în faţă, de data aceasta, un volum de poezii: „Reverberaţii din Ţara Luanei” (Editura „Teocora”, Buzău, 2024; prefaţa: Girel Barbu).  E un volum care pune în opoziţie  liniştea din Ţara Luanei cu zbaterile lumii. Acest topos este  un loc pe care postmodernismul nu l-a atins. Există aici, în Ţara Luanei,  o etică ortodoxă faţă de spiritul postmodernismului. Oamenii  Luanei au o răbdare proverbială, ei dau totdeauna mai mult decât cer, mulţumindu-se cu ce le dă elementele locului. Ţara Luanei a răsărit pe solul ţării noastre, o ţară supusă acum  efectelor globalizării şi ale postmodernismului (acest artificiu rupt de transcendent, cum ar zice Andrei Pleşu,) asemenea firului de iarbă care creşte din asfalt.  Ţara Luanei  a lui George Eftimie este cea descrisă în poemul „Tenacitate”: „Un fir de iarbă singur în drum se necăjeşte, / Dar Pronia cerească l-ajută şi-ndrăzneşte / Să se ridice falnic spre soare şi lumină / Ţinându-şi fruntea dreaptă pe mica sa tulpină. // Nu ţine cont că-n juru-i se-adevereşte iad / că alte milioane se-mbolnăvesc şi cad, / Stă dârz şi drept în cale, o mică lumânare, / Speranţă, scut de viaţă şi binecuvântare. // Ca el românu-şi face din veghea-i milenară / Şi sceptru dar şi casă şi piatră funerară, / Şi-a rezistat prin veacuri nedreptăţit mereu / Păstrându-şi neclintită credinţa-n Dumnezeu.”

Prin poemele lui George Eftimie treci dincolo de stresul zilelor noastre şi intri în Ţara Luanei ca într-o zonă a marilor speranţe, una  care are propriile paradigme de acţiune şi  de gândire: „În zare umblă plopii ca lumânări astrale / Pădurea căutând-o prin munţii plini de rugi, / Iar cerul îşi desface culorile astrale / Mirat peste puzderii de-aprinse buturugi. // Păcatele se-adună în dans clocotitor, / Apasă greu şi rupte-s zăgazurile toate, / Credinţa arde încă pe crengile uscate / Şi-n suflete se-adună adânc şi-nălţător.”

Natură meditativă, autorul nu-şi poate reprima emoţiile la gândul că  Ţara Luanei ar putea cădea pradă  civilizaţiei corporale, că globalizarea  ar putea  distruge rădăcinile sufletului oamenilor de aici, că postmodernismul pândeşte peste tot fiind  gata să anuleze orice tentativă a lor însă, repetitiv, vine speranţa că fibra religioasă fiind preponderentă, toposul din discursul poetic îşi va păstra puritatea: „Mă las călcat şi astăzi de iluzii, / Simt greu aceasta la-nceput de veac, / Pe margini de caiet stau cu perfuzii, / Când pomul meu cu rime e sărac. // Mă ară plugul unui stres viclean, / Fiorul brazdei vine pân-la mine, / Mă-nchipui fan pe marele ocean / Când se întrec arpegii feminine. // Guvernul mondial l-aud cum vine / Şi îmi propune ferm un fel de troc, / Să caut viermii lumii prin ravine, / Să ne mâncăm de-acum reciproc.” („Reciprocitate”).

Ţara Luanei a fost adusă în spaţiul literar cu ceva timp în urmă  de scriitorul Girel  Barbu şi, iată, acum îl readuce George Eftimie. Este locul unde nu întâlneşti omul recent al lui Patapiecici, nici omul grăbit al lui Paul Morand şi nici măcar omul zar al lui Rhinehart.  Pe acolo trăiesc oameni îngeri şi chiar îngeri veritabili care se hrănesc cu reverberaţiile armonizate de divinitate. Poet al reflexivităţii, George Eftimie este omul îmbinării a două timpuri: al vremii (în epigramă) şi al unui timp individual (în poezia din acest volum), pe care încearcă să le armonizeze cu timpul cosmic al Ţării Luanei: „/…/ E linişte şi-un verde se răsfăţa opac / Făcând bucăţi lumina ce mai plouă prin frunze, / Cum Marele Maestru cu pensula pe pânze / Dăduse formă lumii la început de veac. // Pe canava feeric se răsfăţau zeiţe / Şi faunii albaştri se avântau pe lac, / Iar nimfele pădurii făcându-le pe plac / Sminteau închipuirea cu blondele şuviţe. // Un rai făcuse domnul în clipele arare, / Pământul încă poartă însemnele fireşti / Şi parcă se adună sub merii mei domneşti, / Sfinţindu-mi răsăritul cu-arome şi cu floare. // Aici se-nstăpâneşte iubirea pe deplin, / E locul de-ntâlnire al clipelor de taină, / Când cerul nopţii-mbracă în stele ca o haină / Nelinişti răscolite pe ramuri de măslin.” („Peisaj”).

Îmi pun o întrebare: Ţara Luanei ar putea fi un vector  cultural cu o orientare  dată de un grup artistic?  Sigur că da! George Eftimie şi Girel Barbu ar putea coagula la Pinu un astfel de grup, şi-mi vine acum în minte, ca un exemplu de bună practică,  grupul „Prolog” când, în 1985,  Paul Gherasim a adunat  mai mulţi pictori în livada înflorită de meri de la Conacul Enescu de la Tescani, explicând:  „Am zis – mergem într-o livadă, primăvara, să vedem cum înfloresc merii. Şi ne-am trezit în livadă dimineaţa. Ne-am trezit cu albinele. Era prima  grădină, ca la facerea lumii. Mărul e simbol al Raiului. Am fost martori la ce vedem, fără a şti ce va ieşi din asta.”

Adept al ritmului şi rimei, versul lui George Eftimie izgoneşte frigul din noi, aspect care ar putea fi rezolvat şi de  un program impus de un eventual grup artistic de la Pinu.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

FESTIVAL DE EPIGRAMĂ

Azi, pe criza asta cruntă,

Când n-am bani în buzunar,

Festivalu-i ca o nuntă…

Fără dar! (VIOREL MARTIN)

 

ÎNDEMN

De ţi-o fi sete, apă rece

Să nu mai bei, ca un hapsân,

Ci vin, ştiind că apa trece,

Iar pietrele-n ficat rămân! (VASILE LARCO)

 

UNUI BĂRBAT PRETENŢIOS

Tot amâna să se însoare,

Că aştepta o fată mare,

Aduse una o mătuşă…

Dar nu a încăput pe uşă. (VASILE LARCO)

 

CATALIZATORI

Cum despre-apocalipsă se vorbeşte,

Spune doar atât, să nu aprind scânteia:

Bărbatului sfârşitul i-l grăbeşte,

Tutunul, alcoolul şi femeia! (VASILE LARCO)

 

FEMEIE SELECTIVĂ (dactilic)

Plină de zâmbet și grație,

Ea se implică în mod regulat:

Face în sex echitație

Numai cu cine se crede... bărbat! (MIHAI HAIVAS)

 

REMEDIU (amfibrahic)

Spun celor cu mintea în nori:

Vaccinu-împotriva prostiei,

A lenei și-a grosolăniei

E cartea, stimați trăitori! (MIHAI HAIVAS)

 

ODĂ MATERNITĂȚII (anapestic)

În cuvinte, mai jos, prezentate,

Urmăresc doar să dau curs ideii:

Omenirii îi stă - pe dreptate -

Viitorul în burta femeii! (MIHAI HAIVAS)

 

SURPRIZELE OCCIDENTULUI

Din ţările iluziilor bete,

Cu fandoseli, momeală şi eresuri,

Bărbaţii se întorc pe motorete;

Doar fetele revin în mercedesuri… (GHEORGHE BÂLICI)

 

RECUNOŞTINŢĂ

La fostul boss, un tip mişel,

Cu “Am onoarea”-i sar în drum,

Căci i-am slujit şi de la el

E-aproape tot ce am acum…  (GHEORGHE BÂLICI)

 

UN FEL DE FABULĂ

Măgarul, totdeauna prost,

În mintea lui e șeful turmei,

Uitând ciobanul, căci cu rost,

E șeful lui, la urma urmei! (MAX OPAIȚ)

 

PROIECT DE ȚARĂ

Cu proiectul „PAS cu PAS” ,

Azi, în ultimă instanță,

Constatăm: Cu ce-a rămas,

Ținem școala la... distanță! (MAX OPAIȚ)

DIALOG INTERIOR

În cabină , la votare,

Indecis, nu am de-ales;

Voi decide la-ntâmplare:

NU ȘTIU!, NU VOTEZ! sau ... YES ! ( MAX OPAIȚ)

 

DRAGOSTE CONTEMPORANĂ

Puțini mai cred azi în iubire,

Dar își doresc ireversibil

Un mariaj cu fericire,

Deși-i un duo… rar posibil! (IOAN MAMAISCHE)

 

TREI DOAMNE

După gripa aviară,

Am avut pandemică,

Iar acum, a treia oară,

Cea mai rea… politică! (IOAN MAMAISCHE)

 

LA DUEL
M-am dus la Cluj să dau atacul,
Epigramiștilor în zale,
Dar când am coborât Feleacul
Niciunul nu mi-a stat în cale! (AXENTE IUGA)


TELEFONICĂ
Te-aș invita-ntr-un loc retras,
Hormonii-mi se-nfierbântă iute,
Și ne-am iubi, nebuni, un ceas,
Dar, mama mă-sii...n-am minute!


10  MAI
Când într-un Mai, demult, pierdut,
În tren ți-am dat un PRIM sărut,
Cu ochii-n calendar șopteai:
-- No...ZECE mai!  (AXENTE IUGA)
 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

- PARADISUL UNUI FAMILIST –

Nu cunoști de ce-i în stare,

După sacrul legământ,

O nevastă… iubitoare,

Până… nu-i ieși din cuvânt!(NELU MATER)

 

Asta e nimic ce zici !

Să vezi dac-o contrazici

Cum dansează giamparale

Făcălețul pe spinare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ?
Te-aștept în raiul specios,
Să facem dragoste-n caimac.
Și-n lapte crud de turturea,
În care s-a-necat un mânz.
-Și apropo iubita mea:
Ce faci duminică ...la prânz!!!? (MARIOARA NEDEA)

 

Constat, duminică la prânz

Îți cauți loc de adăstare

Să poți să pui ceva în rânz

Din lene, n-ai făcut mâncare!

La întrebarea ta deschisă

Răspunsul meu e cam nasol

Degeaba vii, ușa-i închisă

Iar frigiderul meu e gol! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Sunt un boem sentimental,
Timid și oarecum banal,
Ce dragostea purtata-n ganduri
Si-o asterne simplu rânduri...rânduri... (TONI IONESCU)

 

Nici catedrală și nici dom

Și nici bisericii o turlă,

Ce mult contează să fii om

Ce modestia nu și-o urlă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CURĂ DE SLĂBIRE

La salon i-a zis o babă

Soaţei, că orice-ar mânca,

Negrul o va face slabă

Şi-a plecat cu ... Mustafa. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Mustafa e mai „pârlit”

Dar nu-i negru – antracit

Cel ce place mult la babe

Se numește Mbappe! (ŞTEFAN BAŞNO) 

 · 

ECOLOGIST?!

Un mediu mai curat visează,

Dar cred că face pe nebunul

Prin felu-n care procedează:

El folosește rar săpunul. (TONY ANDREESCU)

 

Săpunu-i ocolește, dar

E și mai grav că și de apă

Se-aproie la fel de rar,

Numai atunci când se adapă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

FINAL DE FUTBOL, DOMOL

Fu tot un circ slab, cu play,

Că așa vor proști și  lachei ;

Burlenii-s votați pe veci,

Pagubă-n ciuperci la meci.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

STRIP-TEASE LA 101 ANI*

Actriță și cântăreață,

Știe ce-i frumos în viață;

O laudă-amici, vecini,

Că-i stă bine în bikini.  ( DUMITRU BUJDOIU )

* Ruth Megary, din München, cel mai în vârstă foto-

    model, pozează în costum de baie. (Libertatea)

 

SĂ RUPEM PISICA

Ce-ți făcu, bă, mititica?

Toarce toată ziulica;

Ți-ar putea fi o gagică,

Fin’că o ai așa mică.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PE CENTURĂ

I-am dat o mini fustiță,

Să arate a pipiță;

Și o roșie helancă,

Să semene-a pițipoancă.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

MIRAJUL GĂGĂUȚILOR

De la Nistru la Tamisa,

Tot Raiul li se promis-a;

Dar s-au convins și au zis

Că i-a păcălit un vis.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

NU DURERILE TALE, INTERESELE SALE

De-ar fi-ntr-o ziuă comasate

Nu două, patru chiar scrutinuri,

El ar participa la toate,

La cât e ahtiat de cinuri. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LA PRIMĂRIE CU-NTREAGA FAMILIE

Un fost primar, ce vrea un nou mandat,

Și-a pus pe liste-ntreg familionul:

În caz că unul, doi vor fi clacat,

Să treacă buni, tati, mami și coconul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE CE STĂ CU CIURU-N DOUĂ LISTE?

Se vrea primar. El pentru tine

Nu starea – viața și-o ar da,

De nu-l alegi primar, vezi bine,

În parlament te-o apăra. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CARE-A FOST SCOPUL COMASĂRII ALEGERILOR?

Se-agită, se foiesc doar la locale,

Se ceartă la TV de-i doare gura.

Tăcere la europarlamentare.

Pe liste sunt? Deci, e și sinecura! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CUM MAI STĂM CU CEA MAI AMBIȚIOASĂ

REFORMĂ A APARATULUI BUGETAR?

Ușor să spui că vor dispare

Din aparatul bugetar

Nu zeci, ci mii de posturi, care

Bugetu-l fac falimentar,

Iar între timp – prin ce chimíi? –

Să-l mai mărești cu alte mii? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂND BUCURIA TRECE-N SCÂRBĂ

A scăzut ușor inflația.

Ce mai zgomot! Ce mai fum!

Deprimată, populația:

Nu și prețul de consum! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂT O SĂ ȚINĂ LUMEA-N STARE DE-NFRICARE?

Au ce stafie-o fi intrat poltronă

În ministerul nostru de doi bani,

Încât să-anunțe c-a picat o dronă

La frontieră-abia după doi ani?! (LERU CICOARE)

 

CÂT SĂ NE MAI ÎNVÂRTIM ÎN JURUL COZII?

Ce tot spui cu siguranță

Că vom face, că vom drege?

Spune-o clar, cu nonșalanță:

Am făcut – aceasta-i lege! (LERU CICOARE)

 

CREVEDIA NU NE-A ÎNVĂȚAT NIMIC?

Ars case, oameni, Crevedia...

Măsúri? Exclusă tragedia?

Azi stă să ardă Feldioara.

Dar dacă, mâine, toată țara?! (LERU CICOARE)

 

ALIMENTARELE PRINSE CU OCAUA MICĂ

Pachetu-același, prețul iar – cel vechi,

Gramaju-i doar mai mic cu zeci de grame.

De ce guvernul taie ca-n curechi

Să te-anunțăm de cursele infame? (LERU CICOARE)

 

ȘI LA CORNULEȚE NE-AU PUS COARNE

Parcă-s aceleași cornulețe

Și prețu-același e la raft.

Relevi gheșefturĭle istețe

Le-ncerci când. Nu-s decât un draft. (LERU CICOARE)

 

CE SFATURI NE DAU NUTRIȚIONIȘTII

ÎN MOMENT DE CRIZĂ?

De ce nu se alarmează

Profii de nutriție

Când seniorii noștrĭ clachează,

Morți de inaniție?! (LERU CICOARE)

 

PE CE SE BAZEAZĂ AUTOGESTIUNEA LOR?

Asociațiile create

Pe bază de-autofinanțare

Își iau salariile umflate

Muncind pân-la extenuare?

Tot de pe ghebul bietei gloate! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SPORURI DE PERFORMANȚĂ?

Spor că-ți rozi fundul pe scaun,

Soarele că-ți dă în ochi,

Navighezi pe Net c-un faun

De-ți faci ochii bazaochi,

Că-ți pui semnul pe izvod,

Șlipa c-o cădea din pod... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CORUL SCRIBILOR DIN GUVERN

Doamne, au ce hleab de

Trai decent șefii ne-aștern,

Dacă nu mai pot să rabde

Pân’ și scribii din guvern?  (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NICI MOARTEA NU-I ÎNTREABĂ DE-AVEREA ILICITĂ

La-nmormântarea unui interlop

Din cer ploua cu dolărași și euro,

Iar statu’, -n loc să-i spună farsei „Stop!”,

Se amuza de noul romanséro. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CA BÚNELE, ÎȘI SPALĂ RUFELE LA RÂU

Cum detergentu-i azi produs de lux

Și n-o să umble-n lume ca matúfe,

Țărăncile revin la linia de fux:

Își scot din pod săpunul vechi de rufe. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

A ÎNNEBUNIT LUMEA: TRENDUL „FURRY”

Sunt oameni ce s-ar vrea a fi obiecte:

Păpuși, pisici, dulapuri, papagali,

Ba și mai și: aceste noi subiecte

Și-ar vrea soțíi veioze, oi, șacali... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

România, pregătită să facă față Ucrainei la EURO 2024

astăzi, 17:55
10

România - Ucraina se joacă la München, luni, de la ora 16:00.Nicușor Bancu, fundașul lateral al U Craiova în SuperLiga României și fundașul stânga al naționalei, d...

Vremea devine caniculară! Ce temperaturi vor avea românii de suportat în următoarea perioadă

astăzi, 17:53
24

Astăzi vremea s-a încălzit în toată țara, maximele ajungând chiar și la 34 de grade Celsius.În Banat, Transilvania, Maramureș, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia ș...

Trupa „Atelierul de teatru” a primit premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul unui Festival Național! (foto)

astăzi, 16:32
59

În perioada 13-15 iunie 2024, elevii trupei „ATELIERUL DE TEATRU”, coordonați de actrița Lenuș Moraru Rîșca, au patricipat cu piesa „Avioane de hârtie” du...