PERSONAJE ÎN CĂUTAREA UMORULUI
ŢOAPA DE TIP NOU: Am găsit-o descrisă de Andrei Pleşu în „Dilema veche” nr. 1032 din 18-24 ianuarie 2024: „Ţoapa e eternă şi ubicuă. La noi ea are însă o consistenţă aparte, ceva între exasperant şi pitoresc, un amestec de candoare zoologică şi obrăznicie veselă, de agresivitate fudulă şi nesimţire colocvială. Ţoapa de tip vechi nu avea încă mijloacele de care dispune ţoapa de tip nou. Nu se simţea neapărat bine în localurile „fine”, nu conducea jeep-uri năprasnice, nu avea smartphone ultimul răcnet. Acum, noile ţoape au intrat în expansiune. Pe stradă, la restaurant, la televiziune, ele sunt de neocolit. Ne populează viaţa de fiecare zi, ne invadează intimitatea, ne impun codul lor de comportament. Suntem prizonieri. Şi dacă protestăm, facem figură de boşorogi „elitişti”, incapabili să se „branşeze” la exigenţele vremurilor noi. Să ne înţelegem. „Ţoapa” la care mă refer nu este o categorie socială sau simptomul unei denivelări culturale. O poţi identifica în toate straturile societăţii, dar, mai ales în noua nomenclatură, între proaspeţii îmbogăţiţi, în „noua burghezie” cu venituri şi cariere confortabile”.
SPĂIMOLOGUL: „Meserie nouă” inventată de scriitorul Mihai Buzea. L-am întâlnit în articolul său „Toamna vrajbei noastre” şi publicat în „Dilema veche” nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023. Mihai Buzea descrie astfel această „meserie”... foarte la modă, care mai poartă şi alte nume (în limbaj academic, spăimologii se numesc „profeţi apocaliptici”), doar că e concurenţa foarte mare şi nu toţi spăimologii ajung „influenceri”, ci numai unii (foarte puţini, dar foarte bine plătiţi). Specialitatea lor este să anunţe pe toată lumea că vine sfârşitul lumii. Din diverse cauze, că nici spăimologii nu-s proşti, să tabere toţi pe aceeaşi felie de plăcintă: unii s-au autopropus experţi în încălzirea globală, alţii sunt geopoliticieni de înaltă clasă, savanţi de renume mondial care ştiu totul despre războaie. Să nu-i uit pe autodidacţii în ştiinţele economice, oameni care ne explică ce e aia „spirala datoriilor” şi cum în curând „se va dărâma toată şandramaua”. Cei mai vechi în branşă sunt desigur experţii în păcate, cei care ştiu exact cât de supărat este pe noi Dumnezeu.
BOMBARDIERUL: Termen peiorativ impus de câţiva ani în limbajul colocvial-argotic, înlocuind etichetări mai vechi, cum ar fi cea de cocalar (cocălar). L-am întîlnit caracterizat de Rodica Zafiu în “Dilema veche” nr. 991 din 2023 astfel: 1. “stereotip social marcat negativ”; 2. “individ caracterizat prin violenţă”; 3. “consum şi cod vestimentar ostentativ”; 4. “câştiguri ilicite”; 5. “comportament asocial şi antisocial”;
MANGAFAUA: Scrie Ioan Holban (vezi „România literară” nr. 12 – 13 din 2023) într-o cronică la volumul lui Horia Gârbea „Zuliari şi mangafale. Viaţa fascinantă a personajelor” (Editura „Neuma”, Cluj-Napoca, 2023): „Mangafaua, aflăm de la Horia Gârbea, nu e doar în „indementicabilul bilet” al Miţei din „D`ale carnavalului”, ci un personaj frecvent în literatura română, „plină de mangafale care îşi suportă condiţia cu înţelepciune”. La Camil Petrescu, de exemplu, la Mateiu I. Caragiale, Bacalbaşa, G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, Petru Dumitriu, G. Brăiescu şi Al. Cazaban: mangafalele sunt fixate în umor, care e şi „la qualite maîtresse” a scrisului lui Horia Gârbea, prin simpla evocare a înţelesului originar al termenului: turcescul MANKAFA, adică greu de cap, lipsit de inteligenţă.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.
Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
IMNUL GUVERNANŢILOR
Trăiască ţara, tricolorul!
Ca să furăm noi mult şi bine,
Trăiască-n veci de veci poporul,
S-avem mereu şi de la cine! (GHEORGHE BÂLICI)
AVIZ
Bani murdari făcuţi de un trişor
În afaceri multe, de cinci stele,
Caut de urgenţă procuror
Care ştie bine cum să-i spele… (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA DESPRE MINIJUPĂ
Se face o mărturisire,
În viaţa asta cu tumult;
Că-n modă e-o descoperire,
Ca să descopere mai mult. (VASILE LARCO)
BĂRBATUL ÎN BISERICĂ
El face cruce pe-ntrecute,
Privirea-i este spre icoane,
Pe care, când să le sărute,
Îi tot fug ochii la cucoane. (VASILE LARCO)
CONTROL DE RUTINĂ
Aşa prevede protocolul,
Şi-i respectat, de bună seamă:
Se face în birou controlul,
Iar actul propriu-zis, în cramă. (VASILE LARCO)
CÂND E DRAGOSTE PUȚINĂ (dactilic)
Soții, în certuri adesea mărunte,
Zilnic se-agită spre-a lor nenoroc:
Ea se aprinde, pe loc să-l înfrunte,
El, înfruntat, din nimica...ia foc! (MIHAI HAIVAS)
PORTRETUL UNEI VEDETE (amfibrahic)
Suavă și sexy muiere,
E fină, cum rar întâlnești;
Dar n-are deloc maniere,
Ci faini parametri trupești. (MIHAI HAIVAS)
BĂRBAT „PREVĂZĂTOR” (anapestic)
Cu vecina să facă amor,
Ochelari fumurii își lua
Ca să-i fie de mare-ajutor...
Când cu ochii în soare-l lăsa. (MIHAI HAIVAS)
TRASEISM POLITIC CONDIȚIONAT
Coaliția salvează,
Oferind un loc călduț
Celui care defilează
Cu politica de... struț! (MAX OPAIȚ)
ROMÂNIA EŞUATĂ
Nu spun asta prima oară;
Cu rețeta „PAS cu PAS”,
Mulți români sunt trași pe sfoară,
Sau, mai simplu... duși de nas! (MAX OPAIȚ)
UNUI IPOHONDRU
Suspicios fiind de boală,
(Pe care crede că o are!)
Gândește că mergând la școală,
Își pune bila la-ncercare! (MAX OPAIȚ)
SE-NŢELEGE DE LA SINE
Două sporuri vor obţine,
La externe şi interne…
Unul pentru limbi străine,
Altul, pentru limbi materne! (IOAN MAMAISCHE)
TABLOUL HĂRNICIEI
Toţi lcrează-n legea lor,
Şi pretend că merge treaba,
Cei cu munca… nu au spor,
Cei cu sporuri… stau degeaba! (IOAN MAMAISCHE)
SINDICALĂ
Cum scumpirile-s toi
Moare omul ne'mpăcat
Că în viața de apoi
Nu există...sindicat! (AXENTE IUGA)
LA STÂNĂ
E o naștere-asistată,
Dar, cum am privirea rea,
Nu-mi dau seama cine-i tată,
Latră, behăie sau bea? (AXENTE IUGA)
BURLAC FIIND
O ILEANĂ-am dus la mama,
Dintre cele mai frumoase,
A lăsat deoparte zeama
Și-a-nceput îndat'...a coase. (AXENTE IUGA)
ANGAJATORUL
Deși la gură face spume,
La muncă dacă nu mă-nham,
E cel mai bun patron din lume,
Că altul n-am. (AXENTE IUGA)
ESTIMARE
De-ar ieși coruptii-n stradă,
De la paznic la ministru,
Pe cuvânt, ar fi o coadă
De la Tisa pân' la Nistru. (AXENTE IUGA)
BIZONII – ALȚII, RÂVNELE – ACELEAȘI
Pe timpuri, numai trei imperii
Se-mpotriveau unirii noastre.
Bizonii, azi, întorși în prérii,
Ne-ar vrea nu mare – bălți salmastre. (LERU CICOARE)
DO UT DES
La Casa Albă a-ntrebat timid
Vreo ușă înspre NATO de-i deschid.
Acasă, admirându-și propriul nimb:
„Dau „Pátriot”, dar ce primesc în schimb?” (LERU CICOARE)
CÂT DUREAZĂ ROMÂNISMUL NOSTRU
În an electoral – ce drag de noi!
Fii bun român! Votează românește!
Ci cum tăiat e cepul la butoi,
Și românismul nostru iar băltește. (LERU CICOARE)
CE NADĂ – VAI! – I-O FI MOMIND?
Ne-atacă satele șacalii,
Nu ne mai apără-adăpostul.
Veți întreba ce fac primarii?
Ei mai dihai atacă ... postul. (LERU CICOARE)
PROTEST CU VOIE DE SUS?
Să te lauzi, mamma mia,
Că lărgești democrația
Și, de ici, să scoți o lege
Care să o limiteze? (LERU CICOARE)
AFACERI CU VIZE PENTRU UCRAINENII REFUGIAȚI
Întorși, români-itineranți
S-au pomenit cu artefacte:
În casa lor mii de migranți
„Trăiau”. Noroc că doar în acte. (LERU CICOARE)
SPLEEN
Domnește-atâta simulacru
De noi principii, stat de drept,
Că ți se face-n suflet acru
Și-ai pune mâinile pe piept. (LERU CICOARE)
RĂZBOIUL – PRILEJ DE ÎMBOGĂȚIRE PENTRU SAMSARI
Să mai zici că moldovenii
Nu-ajută ucrainenii:
Grâul ieftin rutenesc
Ni-l vând ca moldovenesc. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INFLAȚIA NU-I UNA ȘI ACEEAȘI?
Când INS și Eurostatul
Ne dau inflații diferite,
Te ispitește-ndarn păcatul
C-ar fi mai mult din pix scornite? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-I ȘPILUL?
De unde-un lucru nefiresc?
Ne-o da guvernul explicare?
Salariile de-o vreme cresc,
Puterea – nu – de cumpărare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN NOU ARHIMEDE (sau DAȚI-I UN PUNCT DE SPRIJIN –
ALEGEȚI-L PRIMAR PENTRU DOUĂ MANDATE –
ȘI REZOLVĂ PROBLEMA TERMOFICĂRII BUCUREȘTIULUI)
Căptușim conducta veche
Cu o nouă, dar mai mare,
Cârtița trăgând-o eche
Sub pământ – fără săpare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
LOCAL KOMBAT ÎN PARLAMENT
Când vezi în alte parlamente
Cum sar cocoșii și se bat,
La noi constați eminamente
Că-i un real local kombat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DOUĂ ACADEMII CE SE CALCĂ PE PICIOARE?
Academii cu-ndatorințe
Și-au preluat prin ce sentință
Ansamblul – una* – de științe
Și capii – alta** - de știință? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_______________________________
*Academia Română.
** Academia Oamenilor de Știință din România.
CINE-I ADEVĂRATUL PLAGIATOR?
Nu-i greu să demonstrezi că-i plagiată
Pretinsa teză-a lui de doctor discutată,
Dar și mai lesne - o spune însuși fi-so –
Că veritabil plagiar e cel ce-a scris-o. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ADIO ȘI-UN PRAZ VERDE!
Ai noștri tineri spre Apus țin calea,
Nicio dorință-n țară să revină.
Pe decidenți crezi că-i apucă jalea,
Când la ciolan li-i grija să rămână? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASTRAZENECA SE IMPLICĂ ÎNTR-O CERCETARE ACTUALĂ
A luptat contra COVID,
Doar că a cam dat-o-n bară.
N-ar mai da. Dare-ar să piară
Sindromul carcinoid! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FIECARE CU DUREREA SA
Englezii-ar suferi, precum se scrie,
De un sindrom mai nou: notrifobie*,
Iar noi ne plângem azi nu de Baláton**
Sau de Baicál – de élleipsi chromáton.*** (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Notrifobie –teamă de lipsă de vacanță.
**Licență de pronunțare (corect, în română: Balatón):
*** Transliterare internațională din greacă: lipsă de bani.
SĂ RÂDĂ ȘI NEMȚII DE RÂȘII NOȘTRI
I-am zis mâță sălbatică, nu râs.
Când își marca pogoanele, am râs.
Recent, vreo zece râși i-am dus la nemți.
De nu ne-ar acuza că sunt ...agenți. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FUTBOL BU(R)LĂNESC
Din baraje în baraje
Ajungem în surmenaje;
Tot ce-ai câstigat un an,
S-a dus dracu’-ntr-un mitan. (DUMITRU BUJDOIU)
ROMÂNIA EDUCATĂ ȘI DE 4700 PROFESORI,
AVÂND DOAR LICEUL (Presa)
Vin examene, gradații,
Câștig-ăi cu meditații,
Pentru săraci e coșmar;
N-aș vrea să fiu azi școlar. (DUMITRU BUJDOIU)
AI CARTE, AI PARTE…LA POKER
Profesorul l-a-ntrebat:
- Cum stai cu cartea,-ai învățat?
Studentul, băut, drogat:
- Perfect, tot potul le-am luat. (DUMITRU BUJDOIU)
DIALOG CU O BLONDĂ
- Ești frumoasă, dichisită,
Păcat că ești blondă, proastă;
- Proastă e părerea voastră,
Iar eu sunt blondă…vopsită. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN NOAPTEA NUNȚII
- Nașă, mi-e teamă că iese rău,
Nu-s fată, află orașu’;
- Las’- că vin și te salvez eu,
- Mai bine trimiți pe nașu’. (DUMITRU BUJDOIU)