PERSONAJE ÎN CÄ‚UTAREA UMORULUI
Å¢OAPA DE TIP NOU: Am găsit-o descrisă de Andrei PleÅŸu în „Dilema veche” nr. 1032 din 18-24 ianuarie 2024: „Å¢oapa e eternă ÅŸi ubicuă. La noi ea are însă o consistenţă aparte, ceva între exasperant ÅŸi pitoresc, un amestec de candoare zoologică ÅŸi obrăznicie veselă, de agresivitate fudulă ÅŸi nesimÅ£ire colocvială. Å¢oapa de tip vechi nu avea încă mijloacele de care dispune Å£oapa de tip nou. Nu se simÅ£ea neapărat bine în localurile „fine”, nu conducea jeep-uri năprasnice, nu avea smartphone ultimul răcnet. Acum, noile Å£oape au intrat în expansiune. Pe stradă, la restaurant, la televiziune, ele sunt de neocolit. Ne populează viaÅ£a de fiecare zi, ne invadează intimitatea, ne impun codul lor de comportament. Suntem prizonieri. Åži dacă protestăm, facem figură de boÅŸorogi „elitiÅŸti”, incapabili să se „branÅŸeze” la exigenÅ£ele vremurilor noi. Să ne înÅ£elegem. „Å¢oapa” la care mă refer nu este o categorie socială sau simptomul unei denivelări culturale. O poÅ£i identifica în toate straturile societăţii, dar, mai ales în noua nomenclatură, între proaspeÅ£ii îmbogăţiÅ£i, în „noua burghezie” cu venituri ÅŸi cariere confortabile”.
SPÄ‚IMOLOGUL: „Meserie nouă” inventată de scriitorul Mihai Buzea. L-am întâlnit în articolul său „Toamna vrajbei noastre” ÅŸi publicat în „Dilema veche” nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023. Mihai Buzea descrie astfel această „meserie”... foarte la modă, care mai poartă ÅŸi alte nume (în limbaj academic, spăimologii se numesc „profeÅ£i apocaliptici”), doar că e concurenÅ£a foarte mare ÅŸi nu toÅ£i spăimologii ajung „influenceri”, ci numai unii (foarte puÅ£ini, dar foarte bine plătiÅ£i). Specialitatea lor este să anunÅ£e pe toată lumea că vine sfârÅŸitul lumii. Din diverse cauze, că nici spăimologii nu-s proÅŸti, să tabere toÅ£i pe aceeaÅŸi felie de plăcintă: unii s-au autopropus experÅ£i în încălzirea globală, alÅ£ii sunt geopoliticieni de înaltă clasă, savanÅ£i de renume mondial care ÅŸtiu totul despre războaie. Să nu-i uit pe autodidacÅ£ii în ÅŸtiinÅ£ele economice, oameni care ne explică ce e aia „spirala datoriilor” ÅŸi cum în curând „se va dărâma toată ÅŸandramaua”. Cei mai vechi în branşă sunt desigur experÅ£ii în păcate, cei care ÅŸtiu exact cât de supărat este pe noi Dumnezeu.
BOMBARDIERUL: Termen peiorativ impus de câÅ£iva ani în limbajul colocvial-argotic, înlocuind etichetări mai vechi, cum ar fi cea de cocalar (cocălar). L-am întîlnit caracterizat de Rodica Zafiu în “Dilema veche” nr. 991 din 2023 astfel: 1. “stereotip social marcat negativ”; 2. “individ caracterizat prin violenţă”; 3. “consum ÅŸi cod vestimentar ostentativ”; 4. “câÅŸtiguri ilicite”; 5. “comportament asocial ÅŸi antisocial”;
MANGAFAUA: Scrie Ioan Holban (vezi „România literară” nr. 12 – 13 din 2023) într-o cronică la volumul lui Horia Gârbea „Zuliari ÅŸi mangafale. ViaÅ£a fascinantă a personajelor” (Editura „Neuma”, Cluj-Napoca, 2023): „Mangafaua, aflăm de la Horia Gârbea, nu e doar în „indementicabilul bilet” al MiÅ£ei din „D`ale carnavalului”, ci un personaj frecvent în literatura română, „plină de mangafale care îÅŸi suportă condiÅ£ia cu înÅ£elepciune”. La Camil Petrescu, de exemplu, la Mateiu I. Caragiale, BacalbaÅŸa, G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, Petru Dumitriu, G. Brăiescu ÅŸi Al. Cazaban: mangafalele sunt fixate în umor, care e ÅŸi „la qualite maîtresse” a scrisului lui Horia Gârbea, prin simpla evocare a înÅ£elesului originar al termenului: turcescul MANKAFA, adică greu de cap, lipsit de inteligenţă.”
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.
AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
IMNUL GUVERNANÅ¢ILOR
Trăiască ţara, tricolorul!
Ca să furăm noi mult şi bine,
Trăiască-n veci de veci poporul,
S-avem mereu ÅŸi de la cine! (GHEORGHE BÂLICI)
AVIZ
Bani murdari făcuţi de un trişor
În afaceri multe, de cinci stele,
Caut de urgenţă procuror
Care ÅŸtie bine cum să-i spele… (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA DESPRE MINIJUPÄ‚
Se face o mărturisire,
În viaÅ£a asta cu tumult;
Că-n modă e-o descoperire,
Ca să descopere mai mult. (VASILE LARCO)
BÄ‚RBATUL ÎN BISERICÄ‚
El face cruce pe-ntrecute,
Privirea-i este spre icoane,
Pe care, când să le sărute,
Îi tot fug ochii la cucoane. (VASILE LARCO)
CONTROL DE RUTINÄ‚
AÅŸa prevede protocolul,
Şi-i respectat, de bună seamă:
Se face în birou controlul,
Iar actul propriu-zis, în cramă. (VASILE LARCO)
CÂND E DRAGOSTE PUÈšINÄ‚ (dactilic)
SoÈ›ii, în certuri adesea mărunte,
Zilnic se-agită spre-a lor nenoroc:
Ea se aprinde, pe loc să-l înfrunte,
El, înfruntat, din nimica...ia foc! (MIHAI HAIVAS)
PORTRETUL UNEI VEDETE (amfibrahic)
Suavă și sexy muiere,
E fină, cum rar întâlneÈ™ti;
Dar n-are deloc maniere,
Ci faini parametri trupești. (MIHAI HAIVAS)
BÄ‚RBAT „PREVÄ‚ZÄ‚TOR” (anapestic)
Cu vecina să facă amor,
Ochelari fumurii îÈ™i lua
Ca să-i fie de mare-ajutor...
Când cu ochii în soare-l lăsa. (MIHAI HAIVAS)
TRASEISM POLITIC CONDIÈšIONAT
Coaliția salvează,
Oferind un loc călduț
Celui care defilează
Cu politica de... struÈ›! (MAX OPAIÈš)
ROMÂNIA EÅžUATÄ‚
Nu spun asta prima oară;
Cu reÈ›eta „PAS cu PAS”,
MulÈ›i români sunt traÈ™i pe sfoară,
Sau, mai simplu... duși de nas! (MAX OPAIȚ)
UNUI IPOHONDRU
Suspicios fiind de boală,
(Pe care crede că o are!)
GândeÈ™te că mergând la È™coală,
ÎÈ™i pune bila la-ncercare! (MAX OPAIÈš)
SE-NÅ¢ELEGE DE LA SINE
Două sporuri vor obţine,
La externe ÅŸi interne…
Unul pentru limbi străine,
Altul, pentru limbi materne! (IOAN MAMAISCHE)
TABLOUL HÄ‚RNICIEI
Toţi lcrează-n legea lor,
Şi pretend că merge treaba,
Cei cu munca… nu au spor,
Cei cu sporuri… stau degeaba! (IOAN MAMAISCHE)
SINDICALÄ‚
Cum scumpirile-s toi
Moare omul ne'mpăcat
Că în viaÈ›a de apoi
Nu există...sindicat! (AXENTE IUGA)
LA STÂNÄ‚
E o naștere-asistată,
Dar, cum am privirea rea,
Nu-mi dau seama cine-i tată,
Latră, behăie sau bea? (AXENTE IUGA)
BURLAC FIIND
O ILEANÄ‚-am dus la mama,
Dintre cele mai frumoase,
A lăsat deoparte zeama
Și-a-nceput îndat'...a coase. (AXENTE IUGA)
ANGAJATORUL
Deși la gură face spume,
La muncă dacă nu mă-nham,
E cel mai bun patron din lume,
Că altul n-am. (AXENTE IUGA)
ESTIMARE
De-ar ieși coruptii-n stradă,
De la paznic la ministru,
Pe cuvânt, ar fi o coadă
De la Tisa pân' la Nistru. (AXENTE IUGA)
BIZONII – ALÈšII, RÂVNELE – ACELEAȘI
Pe timpuri, numai trei imperii
Se-mpotriveau unirii noastre.
Bizonii, azi, întorÈ™i în prérii,
Ne-ar vrea nu mare – bălÈ›i salmastre. (LERU CICOARE)
DO UT DES
La Casa Albă a-ntrebat timid
Vreo ușă înspre NATO de-i deschid.
Acasă, admirându-È™i propriul nimb:
„Dau „Pátriot”, dar ce primesc în schimb?” (LERU CICOARE)
CÂT DUREAZÄ‚ ROMÂNISMUL NOSTRU
În an electoral – ce drag de noi!
Fii bun român! Votează româneÈ™te!
Ci cum tăiat e cepul la butoi,
Și românismul nostru iar bălteÈ™te. (LERU CICOARE)
CE NADÄ‚ – VAI! – I-O FI MOMIND?
Ne-atacă satele șacalii,
Nu ne mai apără-adăpostul.
VeÈ›i întreba ce fac primarii?
Ei mai dihai atacă ... postul. (LERU CICOARE)
PROTEST CU VOIE DE SUS?
Să te lauzi, mamma mia,
Că lărgești democrația
Și, de ici, să scoți o lege
Care să o limiteze? (LERU CICOARE)
AFACERI CU VIZE PENTRU UCRAINENII REFUGIAÈšI
ÎntorÈ™i, români-itineranÈ›i
S-au pomenit cu artefacte:
În casa lor mii de migranÈ›i
„Trăiau”. Noroc că doar în acte. (LERU CICOARE)
SPLEEN
DomneÈ™te-atâta simulacru
De noi principii, stat de drept,
Că ți se face-n suflet acru
Și-ai pune mâinile pe piept. (LERU CICOARE)
RÄ‚ZBOIUL – PRILEJ DE ÎMBOGÄ‚ÈšIRE PENTRU SAMSARI
Să mai zici că moldovenii
Nu-ajută ucrainenii:
Grâul ieftin rutenesc
Ni-l vând ca moldovenesc. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
INFLAȚIA NU-I UNA ȘI ACEEAȘI?
Când INS È™i Eurostatul
Ne dau inflații diferite,
Te ispitește-ndarn păcatul
C-ar fi mai mult din pix scornite? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-I ȘPILUL?
De unde-un lucru nefiresc?
Ne-o da guvernul explicare?
Salariile de-o vreme cresc,
Puterea – nu – de cumpărare. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
UN NOU ARHIMEDE (sau DAÈšI-I UN PUNCT DE SPRIJIN –
ALEGEÈšI-L PRIMAR PENTRU DOUÄ‚ MANDATE –
ȘI REZOLVĂ PROBLEMA TERMOFICĂRII BUCUREȘTIULUI)
Căptușim conducta veche
Cu o nouă, dar mai mare,
CârtiÈ›a trăgând-o eche
Sub pământ – fără săpare! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
LOCAL KOMBAT ÎN PARLAMENT
Când vezi în alte parlamente
Cum sar cocoșii și se bat,
La noi constați eminamente
Că-i un real local kombat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DOUÄ‚ ACADEMII CE SE CALCÄ‚ PE PICIOARE?
Academii cu-ndatorințe
Și-au preluat prin ce sentință
Ansamblul – una* – de È™tiinÈ›e
Și capii – alta** - de È™tiință? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
_______________________________
*Academia Română.
** Academia Oamenilor de Știință din România.
CINE-I ADEVÄ‚RATUL PLAGIATOR?
Nu-i greu să demonstrezi că-i plagiată
Pretinsa teză-a lui de doctor discutată,
Dar È™i mai lesne - o spune însuÈ™i fi-so –
Că veritabil plagiar e cel ce-a scris-o. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ADIO ȘI-UN PRAZ VERDE!
Ai noștri tineri spre Apus țin calea,
Nicio dorință-n țară să revină.
Pe decidenți crezi că-i apucă jalea,
Când la ciolan li-i grija să rămână? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ASTRAZENECA SE IMPLICÄ‚ ÎNTR-O CERCETARE ACTUALÄ‚
A luptat contra COVID,
Doar că a cam dat-o-n bară.
N-ar mai da. Dare-ar să piară
Sindromul carcinoid! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FIECARE CU DUREREA SA
Englezii-ar suferi, precum se scrie,
De un sindrom mai nou: notrifobie*,
Iar noi ne plângem azi nu de Baláton**
Sau de Baicál – de élleipsi chromáton.*** (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
*Notrifobie –teamă de lipsă de vacanță.
**Licență de pronunÈ›are (corect, în română: Balatón):
*** Transliterare internațională din greacă: lipsă de bani.
SÄ‚ RÂDÄ‚ ȘI NEMÈšII DE RÂȘII NOȘTRI
I-am zis mâță sălbatică, nu râs.
Când îÈ™i marca pogoanele, am râs.
Recent, vreo zece râÈ™i i-am dus la nemÈ›i.
De nu ne-ar acuza că sunt ...agenți. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FUTBOL BU(R)LÄ‚NESC
Din baraje în baraje
Ajungem în surmenaje;
Tot ce-ai câstigat un an,
S-a dus dracu’-ntr-un mitan. (DUMITRU BUJDOIU)
ROMÂNIA EDUCATÄ‚ ȘI DE 4700 PROFESORI,
AVÂND DOAR LICEUL (Presa)
Vin examene, gradații,
CâÈ™tig-ăi cu meditaÈ›ii,
Pentru săraci e coșmar;
N-aș vrea să fiu azi școlar. (DUMITRU BUJDOIU)
AI CARTE, AI PARTE…LA POKER
Profesorul l-a-ntrebat:
- Cum stai cu cartea,-ai învățat?
Studentul, băut, drogat:
- Perfect, tot potul le-am luat. (DUMITRU BUJDOIU)
DIALOG CU O BLONDÄ‚
- Ești frumoasă, dichisită,
Păcat că ești blondă, proastă;
- Proastă e părerea voastră,
Iar eu sunt blondă…vopsită. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN NOAPTEA NUNÈšII
- Nașă, mi-e teamă că iese rău,
Nu-s fată, află oraÈ™u’;
- Las’- că vin È™i te salvez eu,
- Mai bine trimiÈ›i pe naÈ™u’. (DUMITRU BUJDOIU)