Prin amabilitatea redactorului-şef primesc nr. 2(8) / 2024 al revistei de atitudine prin satiră şi umor „Cu Cioara vopsită”. Pe cele 16 pagini şi-au făcut loc creaţii semnate de 37 de autori printre care: Gheorghe Mocanu, Vasile Larco, Mihai Batog Bujeniţă, Elis Râpeanu, Valaria Manta Tăicuţu, Maximilian Opaiţ, Viorel Dinescu, Valentin David, Ion Diviza, Maria Baciu, Georgică Manole, Gheorghe Bâlici şi alţi, foarte mulţi, autori vrânceni. „Cu cioara vopsită” a împlinit deja un an şi, probabil, numai Gheorghe Mocanu ştie cât de greu se menţine în viaţă o revistă, mai ales una de umor care, prin caracterul ei, provoacă idiosincrazii unora care nu vor scăpa nici un moment s-o desfiinţeze şi, de aici, editorialul cu titlul „Fug unii de „Cioara vopsită” ca dracul de tămâie”. Dar vorba lui Vasile Larco : „Cioara, după cum am citit, este o pasăre omnivoră, inteligentă, fidelă, ironizată, vânată, uneori dispreţuită, dar şi adorată. Trăieşte până la maxim 30-50 de ani, însă media este de 10 ani”. Cu spiritul său impregnat de umor, continuă Vasile Larco: „Cică, dacă este vopsită va trăi mai mult. Iată că distinsul scriitor Gheorghe Mocanu din Broşteni, judeţul Vrancea aflând acest secret, fiind redactor-şef, a găsit reţeta clocitului într-o editură a publicaţiei intitulată „CU CIOARA VOPSITĂ”, care, sperăm, că va depăşi centenarul”.
Pornind de la profilul rubricii noastre, constatăm că epigrama este bine reprezentată. Ion Diviza publică 19 epigrame dintre care reţinem câteva ce se pliază pe tema propusă pentru acest număr („Alegeri la liber”): Electorală – „Avem alegeri foarte dificile, / Deja sunt compromise, ne-am convins, / Deşi scrutinu-i peste două zile, / Noi nu ştim încă cine a învins?!”; Alegeri 2024 – „Adormiţii ăstei naţii / Iar votează în delir, / De acum şi candidaţii / Vin direct din cimitir!; Noi alegeri – „Noi alegeri, noi figuri, / Vechi discurs electoral; / Ies bandiţii din păduri / Să mai fure şi legal.”; Unui preşedinte – „În fruntea ţării l-am votat / Şi toată lumea a oftat, / Apoi ne-am bucurat nespus / Când l-a ales şi Cel de Sus!”. Zece epigrame publică Maximilian Opaiţ (Tradiţie balcanică – „Vedem în mod neaşteptat / Că între cei ce trag cu sapa, / Aleşii s-au orientat: / La mulţi colegi le sapă groapa!”), cu alte zece se prezintă Dorel Vidraşcu (Fardul epigramei – „Epigrama-i ca femeia, / Îşi fardează-abil misterul; / Când provoacă ea scânteia / ne flambează caracterul.”). Liviu Gogu ne atenţionează prin cinci epigrame că noi, românii, am anticipat noua politică alimentară europeană („Că este greu, de nu se poate, / Să ari, să semeni şi să treieri, / Noi, câmpurile nelucrate, / Le-am „cultivat” demult cu… greieri!”). Revista acordă o pagină întreagă unei selecţii din creaţiile trimise la festivalul anual de la Soroca (Republica Moldova). Sun aleşi: Ludmila Talmazan, Elena Ţârdea-Spinei, Olga Gherghelejiu, Vadim Şterbate, Gheorghe Bâlici şi Petre Popa. Aleg „Se întâmplă” de Vlad Sărătilă: „La Soroca, la scrutine, / Pentru-un loc în primărie / Vin şi cei ce le-ar sta bine / Mai pe deal, la puşcărie.” Şi „Pace în Republica Moldova” de Gheorghe Bâlici: „Mi-a înflorit din nou grădina / Şi mi s-a luminat ograda, / Căci scutul este Ucraina / Şi Maia Sandu este spada.” Alături de celebrele sale fabule de trei morale, Valentin David ataşează şi patru epigrame (Blestem electoral – „Din listele ce se propun, / Cu hoţi şi oameni de nimic, / Nu poţi s-alegi pe cel mai bun… / Ci ticălosul cel mai mic!).
Un merit important al revistei îl reprezintă faptul că face loc şi unor articole de critică şi cronică literară. Se remarcă cel semnat de Elis Râpeanu, care se anunţă a fi un serial intitulat „Epigrama se prezintă”, din care reţinem: „Să definească epigrama s-au străduit minţi luminate din timpuri străvechi, precum şi mari oameni de cultură din toate epocile, dar să vedem cum se prezintă isteaţa care se insinuează în mintea şi în condeiul mânuit cu dibăcie. Aproape că nu există autor care să nu fi lăsat un catren în care mândruliţa epigramă îşi exprimă trăsăturile. Consider că una dintre cele mai ingenioase definiţii ale epigramei îi aparţine lui Nelu Quintus (1919 – 2014): „După sens şi parametri, / Epigrama e un meci / Cu un unsprezece metri / În minutul nouăzeci.” Elis Râpeanu se opreşte şi la definiţiile date de Păstorel Teodoreanu, Gabriel Ţepelea, Alexandru Cristici şi Ion Grigore. Din multitudinea de specii care îşi fac loc în acest număr al revistei aleg fabula „neşansa piţigoiului” de Victor Gorşcovăz: „Aşa cum se rezolvă, uneori / Mai „pe sub mână” câte o problemă, / A fost admis şi-un piţigoi, pe schemă, / Într-un ansamblu de privighetori. / Concertele, desigur, n-au avut / De câştigat nimic, în calitate, / Că piţigoiul, în realitate, / Că piţigoiul, în realitate, / Era un cântăreţ nepriceput. / Dar strecurat, printre ceilalţi, în cor, / Deşi afon, curând avea de toate: / Cuib nou, mălai şi popularitate, / La fel ca un maestru cântător… / … Desigur că ar fi, şi azi, acolo, / de nu-l păuneau, mai ieri, să cânte solo!...”. Maestrul Marian Avramescu, ca de obicei, îşi armonizează perfect desenele (caricaturile) cu temele propuse de autori. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ANOMALIE SOCIALĂ
Îţi vine, iar, să-ţi ieşi din fire
Când vezi că fac azi pe isteţii
Şi lecţii dau de vieţuire
Cei repetenţi la şcoala vieţii! (VASILE LARCO)
CONJUGALĂ
Soţul, după cum se ştie,
Foc mocnit e-n căsnicie,
Dar soţia, în tot locul,
Este cea ce-aţâţă focul. (VASILE LARCO)
DUPĂ REFORMĂ
Sărăcia că-i în floare
Pot s-afirm în mod finuţ:
Asta nu a fost schimbare…
Ci un salt din „lac în puţ”! (VASILE LARCO)
DIN CAMPANIE
Cum disputa e acută,
Către cer lumea privește...
Unii spun: Doamne ajută!
Alții zic: Doamne ferește! (Al. D. FUNDUIANU)
UNOR MAEȘTRI
Mă-nchin în fața lor, cu plecăciuni
Și-o spun zâmbind, chiar fără ură:
În epigramă sunt atât de buni...
Că n-au măsură. (Al. D. FUNDUIANU)
PERSEVERENȚĂ (dactilic)
Când se dezbracă femeia,
Dar și atunci când se-mbracă,
Are în cap doar ideea:
Multor bărbați, ea să placă! (MIHAI HAIVAS)
LEGUMICULTURĂ CONJUGALĂ (amfibrahic)
Destinul a vrut să le-o coacă,
Fiindcă îi tot urmărește:
Când soața ridichea i-o freacă,
Bărbatul învins, o sfeclește. (MIHAI HAIVAS)
FEMEIA PUTERNICĂ (anapestic)
Evitând să se „frigă”,
I-a și dat lui la gioale
Și-l făcu mămăligă
Pe bărbatul ei moale. (MIHAI HAIVAS)
UNUI PARLAMENTAR
Nu te văd făcând risipă
Când e vorba de idei;
Ai puține, da-ntr-o clipă,
Gându-ți fuge la F.M.I.! (MAX OPAIȚ)
VIITOR DE „A.U.R.”,ȚARA NOASTRĂ ARE!
„România Educată”-
Un slogan uitat de lume,
Ce-a făcut la noi de-ndată,
Prostul să își facă nume! (MAX OAIȚ)
INGREDIENTE EPIGRAMATICE
De-ar fi umorul la tejghea,
Confrații vei vedea că cer,
La epigrame să se dea
Mai multă sare și piper! (MAX OPAIȚ)
DUMINICALĂ
Eu muzei liber azi i-am dat
Fiindu-i jobul greu, complex,
Și-acest catren, neinspirat,
E scris de mine din reflex. (AXENTE IUGA)
NOI, DRUMARII
Când șoseaua este gata
Banii intră-n cont, duium,
Zice-un șef, de vrem răsplata:
- Voi vedeți-vă de drum! (AXENTE IUGA)
OF, VIAȚA MEA!
Am pășit cu dreptu-n viață
Și mi-a fost așa frumos
Traiul, fără nicio greață,
Pân' am pus și stângul jos! (AXENTE IUGA)
ALEGERI LOCALE
Am să merg la vot, cu valul,
Pentr-o urbe propășită
Pun ștampila pe-actualul,
Are mintea odihnită! (AXENTE IUGA)
LITERARĂ
Pentru unii poezia
E ca limba chinezească,
N-o cunosc dar fac prostia
Toată ziua s-o vorbească. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
NU-MI ROG…
Nu-mi rog iertarea pentru neputința mea
De-a fi a ta așa cum ți-ai dorit...
Tu ai facut un nu din fiecare da
Şi-a nimănui rămân valsând prin infinit. (INA DUMITRESCU)
LASĂ-L…
Neprocopsitul ăla care
Te tot tratează cu refuz
Trimite-l, Ina, la plimbare
Și lasă-l tu pe el mofluz! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUNT SPIRITUALĂ…
Sunt spirituală, însă... când trosnesc
Lemnele din sobă puse s-o încălzească,
Las în rugă crezul, trupu' mi dezgolesc
În plăceri cu vină ce-l fac să roșească. (MAYA KRISSA)
ACORD
De acord cu tine, ești spiritual,
Dar când scrii o strofă mai originală
Însă, zău, nu-mi vine să accept că Maya
E spirituală și cînd vorba aia... (ŞTEFAN BAŞNO)
PLOAIA OREI
Va ploua pe ora ne-ntamplată,
Norul ei va lacrima nervos.
Piatra dintr-un ceas să fie spartă
De minutul nostru luminos. (MIHAELA GUDANĂ)
DE AR CURGE…
Chiar din vremuri demiurge
Timpul, ca și ploaia, curge
Totdeauna spre apoi!
De ar curge și-napoi... (ŞTEFAN BAŞNO)
N-AM PUTUT SĂ FIU…
Sunt murdară de senin și rog norii să mă spele
Să devin un vid sublim, să mă pot umple cu noapte...
N-am putut să fiu iubre și-atunci am s-o fac poeme
Să colinde printre voi risipindu-se în şoapte. (INA DUMITRESCU)
VESTE TRISTĂ
Că iubirea murdărește
E o veste foarte tristă!
Doar dacă, Doamne ferește,
Este una narcisistă!
Zici că nu poți fi iubire?
O minciună gogonată
Fiindcă te-ai născut din fire
De iubire îmbibată! (ŞTEFAN BAŞNO)
FOTBAL: CAPRA E MOARTĂ LA MIOVENI
Două cafteli la baraj,
Mai stau un an în…garaj;
Felicitări Botoșanu’,
Dar, fiți mai atenți la anu`! (DUMITRU BUJDOIU)
ANIVERSARE, 45 DE ANI DE CONCUBINAJ
Ea, umplându-i înc-un țoi:
- Ne căsătorim și noi?
El, tot trăgând la măsea:
- Da’ cine dracu’ ne ia? (DUMITRU BUJDOIU)
SCUZA BEȚIVULUI
Deși dușmanii îl sapă,
El păstrează-același crez,
Chiar din ziua de botez:
Să nu mai înghită apă. (DUMITRU BUJDOIU)
REPROȘUL PATRONULUI
- Iar întârzii la serviciu,
Ți-ai făcut din asta viciu;
- Am și eu scuze, maestre:
Voi fi tată-n…trei trimestre. (DUMITRU BUJDOIU)
MARCEL ÎN CAMPANIE ȘI NOAPTEA (MUZEELOR)
Ca să nu rateze clipa,
S-a pozat și la Antipa,
Cu-alte fețe opulente,
Cu …borcanul lui Terente. (DUMITRU BUJDOIU)
LA VREME DE RĂZBOI MUZELE TAC
Draga noastră preparandia,
Când alături cad obuze,
Să uităm de Baltoscandia?
Ínter ármes sílent músae. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUIUL LUI PEPELEA
S-au retras din ÚE. Bréxit.
Noi ne-am pomenit c-un crédit:
Limba-le-n uzanță laxă.
Nu ne-or pune mâine taxă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PAPA DE LA ROMA PUS LA RESPECT DE O MINORITATE AGRESIVĂ
Biata Sanctitatea Sa
Să se facă-a nu vedea
Că în lumea monahală
Poponarii dau năvală? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN SFÂRȘIT, ȘI NOI INTRĂM MAI LESNE
Dulce-amar zâmbește și românul:
Ca să-și facă-n Turcia intradă,
Poate merge doar cu buletinul.
Dar de ce și-aici noi tot la coadă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
STRATAGEMĂ
Nu te propui tu însuți șef la NATO,
Decât când vrei să fii luat în seamă
La împărțirea uneI funcții ce-a ouat-o
Un șef din UE pentr-un lă-mă-mamă. (LERU CICOARE)
CE-I MÂNĂ-N LUPTĂ?
Ce chemare i-ar mâna
Pe-áripele zborului,
Că atât de mulți s-ar vrea
Slugi ale poporului? (LERU CICOARE)
STATUL NU-ȘI POATE APĂRA CETĂȚENII?
Trei legi țin statul ca pe note,
Dar ce nu știe căpățâna
E că tustrele sunt la mâna
Mai multor clanuri mafiote. (LERU CICOARE)
TOATĂ PASĂREA PRE LIMBA EI PIERE
„Guvernare’-a dăinui,
Orice rezultate-or fi!”.
Atunci, cuget carpatin,
Are rost un nou scrutin? (LERU CICOARE)
NICI N-A CUMPĂRAT IAPA CĂ DEJA VINDE MÂNZUL
Cum ajung în iunie primar,
Două treceri nalț supraterane,
Capitală fac din Voluntari,
Serele, iar, - metropolitane. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUHURI NEGRE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
O piți și-un popă tuns
Pe primar cu pumni l-au uns.
Un triunghi e amoros
Sau pe-un alt l-împing la os? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAI MULTĂ MODESTIE NU STRICĂ
Scriitor cu op* și slavă
Nu-și aprinde paie-n ... glavă,
Nici nu face-n țară test.
Și-o lansează la Bookfest. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SEMNE BUNE ANUL ARE
Foaie verde, foaie deasă,
S-au întors cástorii-acasă.
Să strigăm din toți plămânii
Să se-ntoarcă și ... românii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)