Studiind colecÅ£ia din anul 1934 a revistei “Provincia literară”, o revistă care apărea la Sibiu sub coordonarea lui Paul Constant, am întâlnit pagini acordate epigramei. Gestul nu e singular, revistele literarea din acea perioadă nu neglijau epigrama. De fapt, Paul Constant, pseudonimul lui Paul Constantinescu (Craiova, 20. I 1895 – 9 XI 1981, Sibiu), militar de carieră, pe lângă faptul că a scris romane de factură istorică ÅŸi poezie, s-a apropiat ÅŸi de umor, cochetând cu epigrama.
În numărul din aprilie 1934 publică epigrame magistratul Dem. Pand. Popescu: COMOARA – „Comoara regelui Dromichet / A găsit-o un poet; / Dând-o la Academie / S-a văzut că-i de hârtie.”; GOETHE – „Licht, mehr Licht” – ai spus în ÅŸoapte; / MulÅ£i Å£i-au înÅ£eles troparul, / Căci în fiecare noapte / Strâng în braÅ£e felinarul.”; DENTISTUL – „DeÅŸi la plămădiri de oameni / Nu intervin decât părinÅ£ii, / La mulÅ£i contribui chiar ÅŸi tu, / Punându-le în gură dinÅ£ii.”
În acelaÅŸi număr publică o epigramă ÅŸi directorul revistei, Paul Constant: UNUI DIRECTOR DEMISIONAT (pe care un pahar de vin nu-l lasă indiferent) – „În ceasu-n care-ai hotărât / Să laÅŸi „direcÅ£ia” avută-n ÅŸcoală, / Eu nu-Å£i doresc decât atât: / Să Å£i-o păstrezi pe-a personală.” În „Provincia literară” nr. 6-8 din acelaÅŸi an publică epigrame Cincinat Pavelescu: APARENÅ¢E – „Atâta frumuseÅ£e ideală / Sub aparenÅ£e vane se ascunde: / Eu când evoc VeneÅ£ia reală / Simt că iubesc imaginea din unde”; MARELUI NICOLAE TITULESCU (care-mi făgăduise…) – „Admir înaltu-Å£i ÅŸir de glorii / Dar în postumele-Å£i memorii, / Precum de-atâÅ£ia ani susÅ£ii, / De-o fi talentu-Å£i să mă poarte / Ar fi dovada că îÅ£i Å£ii / Cuvântul, numai după moarte.” Cincinat Pavelescu îi va cere lui C. Argetoianu, Ministru de FinanÅ£e, să-l numească la Curtea de Conturi. Acesta îi răspunde la cerere printr-o epigramă: „Numai un decret la dame / Se rezolvă-n epigrame: / Tu, zorit s-ajungi la Curte, / Mă crezi damă ÅŸi-mi faci curte”. Răspunsul lui Cincinat este dat prin intermediul revistei amintite (6 – 8 / 1934): „EÅŸti prea puternic, duh ai berechet, / Åži eÅŸti iubit de regi ca ÅŸi de dame: / Dar eu te rog, în loc de epigrame, / Că mă pricep ÅŸi eu – fă-mi un decret!”
În nr. 9-10 /1934 ale aceleiaÅŸi reviste, întâlnim un mesaj al epigramistului M. Ar. Dan: MAESTRULUI CINCINAT (căruia îi trimisesem un abonament pe un an, dar nu mi-a expediat decât două numere din revista „BraÅŸovul literar”) – Primii, spre marea mea mirare, / Două „BraÅŸoave literare”; / ÎÅ£i mulÅ£umesc, de, cum să spun, / Că mi-ai trimis puÅ£in ÅŸi bun.”. ReÅ£inem din acelaÅŸi număr dublu ÅŸi epigrama lui D. R. Pârvulescu: UNUI COLEG – „Bătătorind aceleaÅŸi drumuri / Adeseori m-am întrebat, / De ce-o fi dânsu-nfumurat?/ Åži cercetându-l am aflat: / Copil fiind, l-au pus pe fumuri…”.
În numărul dublu 11-12 / 1934, Cincinat Pavelescu îi dedică o epigramă lui Nicolae Iorga, după ce i s-a jucat piesa „Isus”: „De la „Isus” când am ieÅŸit / Cu plictiseală-n gând ÅŸi-n oase, / Am zis: calvarul tău Christoase, / Nu s-a sfârÅŸit!”
Când a apărut acest număr al revistei, Cincinat Pavelescu decedase de o lună ÅŸi ceva (30 noiembrie 1934), situaÅ£ie care a făcut ca Paul Constant să scrie un necrolog din care reÅ£inem:
„Maestrul Cincinat a purtat în sângele său toate nobilele porniri ale rasei sale, ale ascendenÅ£ilor săi, Banul Manta ÅŸi Spătarul BucÅŸan, vădite prin acele avântate hărÅ£uieli epigramatice, prin acea risipire de suavă amabilitate, de dezinteresare faţă de meschinele rosturi ale unei vieÅ£i practice, de incorigibilă visare ÅŸi generozitate. Amănuntele vieÅ£ii lui se împerechează armonios cu întreaga lui operă. Era ultimul trubadur al poeziei româneÅŸti. Cu moartea lui dispare din veac această reminiscenţă, viu, creatoare a poeziei sentimentale, această colonadă de marmură cizelată uitată în preajma unei clădiri rigide de beton, cu confort modern.”
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OBSERVATOR ELECTORAL
(în "Duminica Orbului")
Cum nu am orbit de tot,
Eu vă rog să dați o tură -
De n-ați fost, mergeți la vot,
Că ei... fură! (Al. D. FUNDUIANU)
UNUI EPIGRAMIST
ÎÅ£i spun discret un adevăr,
Ai poante trase mult de păr.
Dar este rău că-s trase toate
De „părul” unui bun confrate! (VASILE LARCO)
REMARCÄ‚ POETICÄ‚
Poetul are un statut,
Statornicit de-o veÅŸnicie:
El scrie când nu-i cunoscut
Åži-i cunoscut când nu mai scrie. (VASILE LARCO)
CONFESIUNE
Suspiciuni eu n-am să nasc,
Dar îndrăznesc să dau de ÅŸtire:
Purtând pe tărtăcuţă basc,
De mic aveam… acoperire! (VASILE LARCO)
NAIVITATE DRAMATICÄ‚ (dactilic)
Că s-a lăsat prea ușor acostată,
Greu și-a dat seama ce mult a costat-o:
Tineri drogați au legat-o pe fată
Și, maltratată, au tot violat-o! (MIHAI HAIVAS)
PERICOL IMINENT (amfibrahic)
Cu porno-reclame fiind bombardați,
Azi televizoru-i un fel de bordel:
Mulți tineri, probabil, mereu incitați
Și sexu-l vor face adesea cu el! (MIHAI HAIVAS)
GHINION (anapestic)
Nici ca hoÈ› sau amant
Să nu fii când îÈ›i sună,
Pe un ton enervant,
RO-ALERT de furtună!(MIHAI HAIVAS)
LABIÅž REDIVIVUS
Când intestinul rage,
Amarnic, din adânc
Şi burta-n jos mă trage,
Mănânc ÅŸi plâng… mănânc! (DAVID VALENTIN)
FIECARE CU GOANGA LUI
Omu-i insectar obscen,
Unde zboară, ca nebunii,
Fluturii în abdomen
Åži în Å£eastă gărgăunii! (DAVID VALENTIN)
PERFORMANȚĂ LA ZOO!
Un șef cu aer arogant,
A anunțat că n-a fost greu
S-aducă-n parc un elefant,
Pe care-a dat ... un singur leu! (MAX OPAIÈš)
CRIZÄ‚ CULTURALÄ‚
Când vorbim de truditori,
Mi se pare nefiresc
Că-s atâÈ›ia scriitori
Pentru câÈ›iva ce citesc! ( MAX OPAIÈš)
PE BANII PUBLICI
La Palat, în sala mare,
Când se „cântă Nessun Dorma”,
Sunt aleși ce pe culoare
Iau la preÈ› redus ...shaorma! ( MAX OPAIÈš)
LA SAUNÄ‚ CU ÅžEFUL
Mai tineri sau mai în etate,
Servilii toţi au constatat:
“Pe ÅŸef dacă îl speli pe spate,
Un an de zile eÅŸti curat”.. (GHEORGHE BÂLICI)
PUÅžTOAICELE
Pe stradă când încep s-apară,
Vezi că mai trebuie să crească,
Iar fusta unora măsoară
Exact cât… palma părintească. (GHEORGHE BÂLICI)
DECLARAÈšIE DE AVERE
(Completare)
Am, cu soaț-așa frumoasă,
Un produs artistic nou,
Mi-a intrat un hoÈ› în casă,
A văzut-o...și-i tablou! (AXENTE IUGA)
METROUL
În întreg sau pe bucăți,
Când la Cluj va prinde viață,
Și mai multe nulități
Vor ieși la suprafață. (AXENTE IUGA)
LA BÄ‚TRÂNEÈšE
Cum în viaÈ›a pământească
Simt miros amar de toamne
Vreau de-acum să mă iubească
Doamne, doamne! (AXENTE IUGA)
AUTOEPITAF
Bucură-te, frăţioare,
Cât mai poÅ£i să stai la soare,
Că la umbra asta, vere,
Nu tu mici ÅŸi nu tub ere! (VIOREL MARTIN)
UN GUVERN E GREU DE SCOS
Zeci de consultări în Å£ară,
Dela preÅŸedinte-n jos,
Şi doar o idee clară:
Nu-I niciunul… sănătos! (IOAN MAMAISCHE)
EMPATIE
Guvernu-i foarte generos,
Pe timpul crizei mondiale,
Măreşte tot ce-i de folos,
De ieri, pedepsele penale! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
MATRIMONIALÄ‚
Îmi caut soÈ› cu bunăstare,
Viril și fără handicap;
Nu calc, nu spăl, nu fac mâncare,
Dar nici nu am dureri de cap.(STELICÄ‚ ROMANIUC)
Recunosc, noaptea e bine
Când ne È›inem de prostii
Dar ce fac a doua zi
Când dă foamea peste mine? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
SURSE DE INSPIRAÈšIE
Când uneori - poet se vrea,
Un coniac ,,Ovidiu” bea,
Și vrând un vers pe ritm cazon
Mai bea È™i un ,,Napoleon”! (BOSTAN IULIAN)
Coane Iulică ce să-ți fac,
Nu te pricepi la coniac!
"Ovidiu" poa' să bea poetul
"Napoleon" ? Visează bietul... (ŞTEFAN BAŞNO)
Vă zic aci, nu sunt șarade,
Eu cred că muza cea mai bună,
Nu poate fi decât de prună,
Mai tare de cincizeci de grade! (LIVIU GALOS)
Ești patriot și priceput
Cu toată stima te salut,
Dar din păcate, țuica tare
Te arde și la buzunare.. (ŞTEFAN BAŞNO)
PÄ‚RUL LUI ADAM
Îmi placi atât
De mult, încât
AÈ™ da oricât...
Dar n-am decât
Un măr în gât,
Un păr urât,
Pe corp vârât...
Și-un băț... atât (MARIUS ROBU)
De păr să nu te lamentezi
SoluÈ›ia – te epilezi
Iar dacă vrei să fii en vogue
Renunță È™i la „băț”, te rog! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ÎN PROCES DE ADAPTARE
Înstrăinat, precum o barză,
Cu traiul mă obișnuiesc;
Pot spune că deja ...sunt varză,
Mai trebuie să mă călesc. (GHEORGHE CIREAP)
Pe fază de erai nițel
Și-ți depuneai candidatura
Erai o varză,,, de Bruxelles
Iar traiul, ce mai tura – vura... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
O BLONDÄ‚ LA TERAPIA DE CUPLU
La psiholog a mers sperând
Că terapia n-o s-o lase solo,
Dar partener n-avu nicicând,
Crezând că i se dă de-acolo. (RADU MIHAI)
A nimerit la psiholoagă,
Probabil de era un EL
La cât de dragoste se roagă
Probabil i-ar fi dat nițel... (ŞTEFAN BAŞNO)
PLOAIA OREI
Va ploua pe ora ne-ntamplată,
Norul ei va lacrima nervos.
Piatra dintr-un ceas să fie spartă
De minutul nostru luminos. (MIHAELA GUDANÄ‚)
Chiar din vremuri demiurge
Timpul, ca și ploaia, curge
Totdeauna spre apoi!
De ar curge și-napoi... (ŞTEFAN BAŞNO)
AZI, LA VOT CU TO(N)ÈšII, TOT ÎN
DUMINICA ORBIULUI
Oricum vom vota, se știe,
Ni s-a tras din ‘92;
Iliescii sunt cu noi
Mafi(hoți) de cumetrie. (DUMITRU BUJDOIU)
ALEȘILOR DE AZI
Le-acordăm, legea ne-mbie,
Drept la nevinovatie;
Unii mai fură votați,
De-acum fură ca ăilalți. ( DUMITRU BUJDOIU)
IN FAMILIE
Ca toți soții, se certau,
Uneori se și cafteau;
Însă mereu se-mpăcau,
Până, patul îl rupeau. (DUMITRU BUJDOIU)
LA BAR
- Dau whisky la fiecare,
Am copil, frumos și mare;
- Felicitări la soție!
- Nu e cazul, ea nu știe. (DUMITRU BUJDOIU)
INVIDIE RECIPROCÄ‚
Un amic,direct izbește:
- Cine-ți scrie epigrame,
Studenți, sau niște madame?
- Èšie cin’- È›i le citeÈ™te? (DUMITRU BUJDOIU)
PEDEAPSÄ‚, NU GLUMÄ‚
Șef Stat Major RM, un tip anost,
L-au detestat: al rușilor, spionul,
Și, drept pedeapsă, ca demis din post,
Îi reprezintă interesul azi la ... ONU (!). (LERU CICOARE)
NU SE LASÄ‚ CÂMPUL TACTIC
Credem toți că Parlamentul
Controlează SRI.
Ce nu știm e că momentul
La retragere -a sosi. (LERU CICOARE)
INFORMAÈšIILE DE SERVICIU ÎN INTERES PERSONAL?
În ce stat poÈ›i monopolul
Strict informațional
Să È›i-l muÈ›i în demisolul
Serviciului personal? (LERU CICOARE)
JURÄ‚MÂNTUL ODATÄ‚ DAT NU TE OBLIGÄ‚ LA NIMIC?
Sfertodoct că ești sau geniu,
Când deÈ›ii secret de stat,
Cum poți acorda, rentat,
ConsultaÈ›ii în domeniu? (LERU CICOARE)
UNUI FOST TURNÄ‚TOR
STRECURAT ÎN FUNCÈšII DE CONDUCERE
Vina ta de impostor
Viața ți-o reduplice.
Tu, ce-ai fost denunțător,
Vrei în funcÈ›ii publice? (LERU CICOARE)
ADVERSARUL INTERN
AL INTRÄ‚RII NOASTRE DEPLINE ÎN SCHENGEN
Ne scoate ochii, crud, austriacul
Că nu păzim ca sacră frontiera?
Efortul nostru-l dă de-a berbeleacul
Un polițist ce-și spurcă ... cariera. (LERU CICOARE)
POLIÈšISTULUI ROMÂN CARE APÄ‚RÄ‚ GRANIÈšA ȚĂRII
La vamă pus să aperi cinstea țării
De traficanți de droguri, de migranți,
Să te pretezi ca Iuda tu vânzăii
Pe treizeci de arginți, de zloți sau sfanți?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN PLINÄ‚ CAMPANIE ÎNFLORITOARE
Un’ te-ntorci – beatitudini:
O vom duce – să te È›ii!
La noi toți au certitudini,
Nimeni n-are garanții. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDAÈšII CE SE JERTFESC PENTRU TINE
Ei, ce-s puși pe fapte mari
Să te facă fericit,
Cum de sunt milionari,
Iară tu - sărac lipit? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE-I PENTRU EL O-NÈšEPÄ‚TURÄ‚
SPRE-UN SCOP SUBLIM? ACUPUNCTURÄ‚!
Se vrea primar a câta dată,
Deprins ca ursul la prisacă:
Albinele l-înÈ›eapă-oleacă,
El le mănâncă mierea toată! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
EUROPARLAMENTARII
NU S-AU PREA OPINTIT CU EXPLICAÈšIILE
Mai deloc au spus, stângace
Eurocandidații-n stroi
Ce-au făcut și ce vor face
În UÉ È™i pentru noi. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CE N-AU ÎNÈšELES ALEGÄ‚TORII
ȘI N-AU EXPLICAT PARTIDELE ASOCIATE
Că-s alegeri comasate,
Dumnezeu cu dânsele,
Dar concepții ne-mpăcate -
Ce-i comun într-însele?!! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DUBLÄ‚ ASIGURARE
Candidează ca primar
Și europarlamentar.
De nu trece puntea doamna,
Două luni și vine toamna,
Are – când – iar două È›inte:
Ori în for, ori ...PreÈ™edinte! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SUSPICIUNEA DENATURÄ‚RII REZULTATELOR
ALEGERILOR RECLAMÄ‚ NECESITATEA UNEI COMISII INDEPENDENTE
CARE AR VERIFICA SELECTIV CORECTITUDINEA NUMÄ‚RÄ‚RII VOTURILOE
Alegeri nu-s fără suspiciuni:
S-ar face la bilanÈ› înÈ™elăciuni.
Ca ele să nu fie fraudate,
Să poată fi post vote controlate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAICA-I VREA BINELE LUI,
EL - DOAR AL POPORULUI
ÎntrebaÈ›i-l: la Sinaia
Din ce-și nalță el viloiul
Și-È›i vedea: nu el – mamaia
Și-a deschis, darnic, pungoiul.
De la CeáuÈ™ la Iohannis
Mai întrebi de unde banii-s? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CUM ÎȘI MAI ÎNDREPTÄ‚ÈšESC CANDIDAÈšII AVERILE
De când sunt oale È™i ulcioare
Mămunea și tușa Tamara,
O vilă-n munți provocatoare
Lui i-a donat-o ... secretara. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNDE-I STATUL CEL DE DREPT?
Se ia mită la MAI,
În justiÈ›ie, la zarcă,
La SIE, la SRI,
Că muțește chiar și-o țarcă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU UN OCHI DEPLÂNGEM, IAR CU ALTUL...
Blamăm mămicile din Spanii
Că n-au în minte decât banii,
Lăsându-È™i picii-n sat, orfanii...
Da-n trei mandate-am plâns niÈ›el
De mamele de la Bruxelles,
Ce au acasă pui, purcel...? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINUNEA ELECTORALÄ‚
(Se întâmplă la HÄ‚NEȘTI, unde actualul primar
este singurul candidat la funcția de primar
la alegerile din 9 iunie 2024)
Se întâmplă la HăneÈ™ti
O minune ca-n povești:
Primarul este ales
Fără emoții și stres...
Și nu-l doare nici în cot
Că-i ales cu-n singur vot! (IOAN TIMOFTE)