Studiind colecţia din anul 1934 a revistei “Provincia literară”, o revistă care apărea la Sibiu sub coordonarea lui Paul Constant, am întâlnit pagini acordate epigramei. Gestul nu e singular, revistele literarea din acea perioadă nu neglijau epigrama. De fapt, Paul Constant, pseudonimul lui Paul Constantinescu (Craiova, 20. I 1895 – 9 XI 1981, Sibiu), militar de carieră, pe lângă faptul că a scris romane de factură istorică şi poezie, s-a apropiat şi de umor, cochetând cu epigrama.
În numărul din aprilie 1934 publică epigrame magistratul Dem. Pand. Popescu: COMOARA – „Comoara regelui Dromichet / A găsit-o un poet; / Dând-o la Academie / S-a văzut că-i de hârtie.”; GOETHE – „Licht, mehr Licht” – ai spus în şoapte; / Mulţi ţi-au înţeles troparul, / Căci în fiecare noapte / Strâng în braţe felinarul.”; DENTISTUL – „Deşi la plămădiri de oameni / Nu intervin decât părinţii, / La mulţi contribui chiar şi tu, / Punându-le în gură dinţii.”
În acelaşi număr publică o epigramă şi directorul revistei, Paul Constant: UNUI DIRECTOR DEMISIONAT (pe care un pahar de vin nu-l lasă indiferent) – „În ceasu-n care-ai hotărât / Să laşi „direcţia” avută-n şcoală, / Eu nu-ţi doresc decât atât: / Să ţi-o păstrezi pe-a personală.” În „Provincia literară” nr. 6-8 din acelaşi an publică epigrame Cincinat Pavelescu: APARENŢE – „Atâta frumuseţe ideală / Sub aparenţe vane se ascunde: / Eu când evoc Veneţia reală / Simt că iubesc imaginea din unde”; MARELUI NICOLAE TITULESCU (care-mi făgăduise…) – „Admir înaltu-ţi şir de glorii / Dar în postumele-ţi memorii, / Precum de-atâţia ani susţii, / De-o fi talentu-ţi să mă poarte / Ar fi dovada că îţi ţii / Cuvântul, numai după moarte.” Cincinat Pavelescu îi va cere lui C. Argetoianu, Ministru de Finanţe, să-l numească la Curtea de Conturi. Acesta îi răspunde la cerere printr-o epigramă: „Numai un decret la dame / Se rezolvă-n epigrame: / Tu, zorit s-ajungi la Curte, / Mă crezi damă şi-mi faci curte”. Răspunsul lui Cincinat este dat prin intermediul revistei amintite (6 – 8 / 1934): „Eşti prea puternic, duh ai berechet, / Şi eşti iubit de regi ca şi de dame: / Dar eu te rog, în loc de epigrame, / Că mă pricep şi eu – fă-mi un decret!”
În nr. 9-10 /1934 ale aceleiaşi reviste, întâlnim un mesaj al epigramistului M. Ar. Dan: MAESTRULUI CINCINAT (căruia îi trimisesem un abonament pe un an, dar nu mi-a expediat decât două numere din revista „Braşovul literar”) – Primii, spre marea mea mirare, / Două „Braşoave literare”; / Îţi mulţumesc, de, cum să spun, / Că mi-ai trimis puţin şi bun.”. Reţinem din acelaşi număr dublu şi epigrama lui D. R. Pârvulescu: UNUI COLEG – „Bătătorind aceleaşi drumuri / Adeseori m-am întrebat, / De ce-o fi dânsu-nfumurat?/ Şi cercetându-l am aflat: / Copil fiind, l-au pus pe fumuri…”.
În numărul dublu 11-12 / 1934, Cincinat Pavelescu îi dedică o epigramă lui Nicolae Iorga, după ce i s-a jucat piesa „Isus”: „De la „Isus” când am ieşit / Cu plictiseală-n gând şi-n oase, / Am zis: calvarul tău Christoase, / Nu s-a sfârşit!”
Când a apărut acest număr al revistei, Cincinat Pavelescu decedase de o lună şi ceva (30 noiembrie 1934), situaţie care a făcut ca Paul Constant să scrie un necrolog din care reţinem:
„Maestrul Cincinat a purtat în sângele său toate nobilele porniri ale rasei sale, ale ascendenţilor săi, Banul Manta şi Spătarul Bucşan, vădite prin acele avântate hărţuieli epigramatice, prin acea risipire de suavă amabilitate, de dezinteresare faţă de meschinele rosturi ale unei vieţi practice, de incorigibilă visare şi generozitate. Amănuntele vieţii lui se împerechează armonios cu întreaga lui operă. Era ultimul trubadur al poeziei româneşti. Cu moartea lui dispare din veac această reminiscenţă, viu, creatoare a poeziei sentimentale, această colonadă de marmură cizelată uitată în preajma unei clădiri rigide de beton, cu confort modern.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OBSERVATOR ELECTORAL
(în "Duminica Orbului")
Cum nu am orbit de tot,
Eu vă rog să dați o tură -
De n-ați fost, mergeți la vot,
Că ei... fură! (Al. D. FUNDUIANU)
UNUI EPIGRAMIST
Îţi spun discret un adevăr,
Ai poante trase mult de păr.
Dar este rău că-s trase toate
De „părul” unui bun confrate! (VASILE LARCO)
REMARCĂ POETICĂ
Poetul are un statut,
Statornicit de-o veşnicie:
El scrie când nu-i cunoscut
Şi-i cunoscut când nu mai scrie. (VASILE LARCO)
CONFESIUNE
Suspiciuni eu n-am să nasc,
Dar îndrăznesc să dau de ştire:
Purtând pe tărtăcuţă basc,
De mic aveam… acoperire! (VASILE LARCO)
NAIVITATE DRAMATICĂ (dactilic)
Că s-a lăsat prea ușor acostată,
Greu și-a dat seama ce mult a costat-o:
Tineri drogați au legat-o pe fată
Și, maltratată, au tot violat-o! (MIHAI HAIVAS)
PERICOL IMINENT (amfibrahic)
Cu porno-reclame fiind bombardați,
Azi televizoru-i un fel de bordel:
Mulți tineri, probabil, mereu incitați
Și sexu-l vor face adesea cu el! (MIHAI HAIVAS)
GHINION (anapestic)
Nici ca hoț sau amant
Să nu fii când îți sună,
Pe un ton enervant,
RO-ALERT de furtună!(MIHAI HAIVAS)
LABIŞ REDIVIVUS
Când intestinul rage,
Amarnic, din adânc
Şi burta-n jos mă trage,
Mănânc şi plâng… mănânc! (DAVID VALENTIN)
FIECARE CU GOANGA LUI
Omu-i insectar obscen,
Unde zboară, ca nebunii,
Fluturii în abdomen
Şi în ţeastă gărgăunii! (DAVID VALENTIN)
PERFORMANȚĂ LA ZOO!
Un șef cu aer arogant,
A anunțat că n-a fost greu
S-aducă-n parc un elefant,
Pe care-a dat ... un singur leu! (MAX OPAIȚ)
CRIZĂ CULTURALĂ
Când vorbim de truditori,
Mi se pare nefiresc
Că-s atâția scriitori
Pentru câțiva ce citesc! ( MAX OPAIȚ)
PE BANII PUBLICI
La Palat, în sala mare,
Când se „cântă Nessun Dorma”,
Sunt aleși ce pe culoare
Iau la preț redus ...shaorma! ( MAX OPAIȚ)
LA SAUNĂ CU ŞEFUL
Mai tineri sau mai în etate,
Servilii toţi au constatat:
“Pe şef dacă îl speli pe spate,
Un an de zile eşti curat”.. (GHEORGHE BÂLICI)
PUŞTOAICELE
Pe stradă când încep s-apară,
Vezi că mai trebuie să crească,
Iar fusta unora măsoară
Exact cât… palma părintească. (GHEORGHE BÂLICI)
DECLARAȚIE DE AVERE
(Completare)
Am, cu soaț-așa frumoasă,
Un produs artistic nou,
Mi-a intrat un hoț în casă,
A văzut-o...și-i tablou! (AXENTE IUGA)
METROUL
În întreg sau pe bucăți,
Când la Cluj va prinde viață,
Și mai multe nulități
Vor ieși la suprafață. (AXENTE IUGA)
LA BĂTRÂNEȚE
Cum în viața pământească
Simt miros amar de toamne
Vreau de-acum să mă iubească
Doamne, doamne! (AXENTE IUGA)
AUTOEPITAF
Bucură-te, frăţioare,
Cât mai poţi să stai la soare,
Că la umbra asta, vere,
Nu tu mici şi nu tub ere! (VIOREL MARTIN)
UN GUVERN E GREU DE SCOS
Zeci de consultări în ţară,
Dela preşedinte-n jos,
Şi doar o idee clară:
Nu-I niciunul… sănătos! (IOAN MAMAISCHE)
EMPATIE
Guvernu-i foarte generos,
Pe timpul crizei mondiale,
Măreşte tot ce-i de folos,
De ieri, pedepsele penale! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
MATRIMONIALĂ
Îmi caut soț cu bunăstare,
Viril și fără handicap;
Nu calc, nu spăl, nu fac mâncare,
Dar nici nu am dureri de cap.(STELICĂ ROMANIUC)
Recunosc, noaptea e bine
Când ne ținem de prostii
Dar ce fac a doua zi
Când dă foamea peste mine? (ŞTEFAN BAŞNO)
SURSE DE INSPIRAȚIE
Când uneori - poet se vrea,
Un coniac ,,Ovidiu” bea,
Și vrând un vers pe ritm cazon
Mai bea și un ,,Napoleon”! (BOSTAN IULIAN)
Coane Iulică ce să-ți fac,
Nu te pricepi la coniac!
"Ovidiu" poa' să bea poetul
"Napoleon" ? Visează bietul... (ŞTEFAN BAŞNO)
Vă zic aci, nu sunt șarade,
Eu cred că muza cea mai bună,
Nu poate fi decât de prună,
Mai tare de cincizeci de grade! (LIVIU GALOS)
Ești patriot și priceput
Cu toată stima te salut,
Dar din păcate, țuica tare
Te arde și la buzunare.. (ŞTEFAN BAŞNO)
PĂRUL LUI ADAM
Îmi placi atât
De mult, încât
Aș da oricât...
Dar n-am decât
Un măr în gât,
Un păr urât,
Pe corp vârât...
Și-un băț... atât (MARIUS ROBU)
De păr să nu te lamentezi
Soluția – te epilezi
Iar dacă vrei să fii en vogue
Renunță și la „băț”, te rog! (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎN PROCES DE ADAPTARE
Înstrăinat, precum o barză,
Cu traiul mă obișnuiesc;
Pot spune că deja ...sunt varză,
Mai trebuie să mă călesc. (GHEORGHE CIREAP)
Pe fază de erai nițel
Și-ți depuneai candidatura
Erai o varză,,, de Bruxelles
Iar traiul, ce mai tura – vura... (ŞTEFAN BAŞNO)
O BLONDĂ LA TERAPIA DE CUPLU
La psiholog a mers sperând
Că terapia n-o s-o lase solo,
Dar partener n-avu nicicând,
Crezând că i se dă de-acolo. (RADU MIHAI)
A nimerit la psiholoagă,
Probabil de era un EL
La cât de dragoste se roagă
Probabil i-ar fi dat nițel... (ŞTEFAN BAŞNO)
PLOAIA OREI
Va ploua pe ora ne-ntamplată,
Norul ei va lacrima nervos.
Piatra dintr-un ceas să fie spartă
De minutul nostru luminos. (MIHAELA GUDANĂ)
Chiar din vremuri demiurge
Timpul, ca și ploaia, curge
Totdeauna spre apoi!
De ar curge și-napoi... (ŞTEFAN BAŞNO)
AZI, LA VOT CU TO(N)ȚII, TOT ÎN
DUMINICA ORBIULUI
Oricum vom vota, se știe,
Ni s-a tras din ‘92;
Iliescii sunt cu noi
Mafi(hoți) de cumetrie. (DUMITRU BUJDOIU)
ALEȘILOR DE AZI
Le-acordăm, legea ne-mbie,
Drept la nevinovatie;
Unii mai fură votați,
De-acum fură ca ăilalți. ( DUMITRU BUJDOIU)
IN FAMILIE
Ca toți soții, se certau,
Uneori se și cafteau;
Însă mereu se-mpăcau,
Până, patul îl rupeau. (DUMITRU BUJDOIU)
LA BAR
- Dau whisky la fiecare,
Am copil, frumos și mare;
- Felicitări la soție!
- Nu e cazul, ea nu știe. (DUMITRU BUJDOIU)
INVIDIE RECIPROCĂ
Un amic,direct izbește:
- Cine-ți scrie epigrame,
Studenți, sau niște madame?
- Ție cin’- ți le citește? (DUMITRU BUJDOIU)
PEDEAPSĂ, NU GLUMĂ
Șef Stat Major RM, un tip anost,
L-au detestat: al rușilor, spionul,
Și, drept pedeapsă, ca demis din post,
Îi reprezintă interesul azi la ... ONU (!). (LERU CICOARE)
NU SE LASĂ CÂMPUL TACTIC
Credem toți că Parlamentul
Controlează SRI.
Ce nu știm e că momentul
La retragere -a sosi. (LERU CICOARE)
INFORMAȚIILE DE SERVICIU ÎN INTERES PERSONAL?
În ce stat poți monopolul
Strict informațional
Să ți-l muți în demisolul
Serviciului personal? (LERU CICOARE)
JURĂMÂNTUL ODATĂ DAT NU TE OBLIGĂ LA NIMIC?
Sfertodoct că ești sau geniu,
Când deții secret de stat,
Cum poți acorda, rentat,
Consultații în domeniu? (LERU CICOARE)
UNUI FOST TURNĂTOR
STRECURAT ÎN FUNCȚII DE CONDUCERE
Vina ta de impostor
Viața ți-o reduplice.
Tu, ce-ai fost denunțător,
Vrei în funcții publice? (LERU CICOARE)
ADVERSARUL INTERN
AL INTRĂRII NOASTRE DEPLINE ÎN SCHENGEN
Ne scoate ochii, crud, austriacul
Că nu păzim ca sacră frontiera?
Efortul nostru-l dă de-a berbeleacul
Un polițist ce-și spurcă ... cariera. (LERU CICOARE)
POLIȚISTULUI ROMÂN CARE APĂRĂ GRANIȚA ȚĂRII
La vamă pus să aperi cinstea țării
De traficanți de droguri, de migranți,
Să te pretezi ca Iuda tu vânzăii
Pe treizeci de arginți, de zloți sau sfanți?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN PLINĂ CAMPANIE ÎNFLORITOARE
Un’ te-ntorci – beatitudini:
O vom duce – să te ții!
La noi toți au certitudini,
Nimeni n-are garanții. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDAȚII CE SE JERTFESC PENTRU TINE
Ei, ce-s puși pe fapte mari
Să te facă fericit,
Cum de sunt milionari,
Iară tu - sărac lipit? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE-I PENTRU EL O-NȚEPĂTURĂ
SPRE-UN SCOP SUBLIM? ACUPUNCTURĂ!
Se vrea primar a câta dată,
Deprins ca ursul la prisacă:
Albinele l-înțeapă-oleacă,
El le mănâncă mierea toată! (NICOLAE MĂTCAȘ)
EUROPARLAMENTARII
NU S-AU PREA OPINTIT CU EXPLICAȚIILE
Mai deloc au spus, stângace
Eurocandidații-n stroi
Ce-au făcut și ce vor face
În UÉ și pentru noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE N-AU ÎNȚELES ALEGĂTORII
ȘI N-AU EXPLICAT PARTIDELE ASOCIATE
Că-s alegeri comasate,
Dumnezeu cu dânsele,
Dar concepții ne-mpăcate -
Ce-i comun într-însele?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DUBLĂ ASIGURARE
Candidează ca primar
Și europarlamentar.
De nu trece puntea doamna,
Două luni și vine toamna,
Are – când – iar două ținte:
Ori în for, ori ...Președinte! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SUSPICIUNEA DENATURĂRII REZULTATELOR
ALEGERILOR RECLAMĂ NECESITATEA UNEI COMISII INDEPENDENTE
CARE AR VERIFICA SELECTIV CORECTITUDINEA NUMĂRĂRII VOTURILOE
Alegeri nu-s fără suspiciuni:
S-ar face la bilanț înșelăciuni.
Ca ele să nu fie fraudate,
Să poată fi post vote controlate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAICA-I VREA BINELE LUI,
EL - DOAR AL POPORULUI
Întrebați-l: la Sinaia
Din ce-și nalță el viloiul
Și-ți vedea: nu el – mamaia
Și-a deschis, darnic, pungoiul.
De la Ceáuș la Iohannis
Mai întrebi de unde banii-s? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUM ÎȘI MAI ÎNDREPTĂȚESC CANDIDAȚII AVERILE
De când sunt oale și ulcioare
Mămunea și tușa Tamara,
O vilă-n munți provocatoare
Lui i-a donat-o ... secretara. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE-I STATUL CEL DE DREPT?
Se ia mită la MAI,
În justiție, la zarcă,
La SIE, la SRI,
Că muțește chiar și-o țarcă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU UN OCHI DEPLÂNGEM, IAR CU ALTUL...
Blamăm mămicile din Spanii
Că n-au în minte decât banii,
Lăsându-și picii-n sat, orfanii...
Da-n trei mandate-am plâns nițel
De mamele de la Bruxelles,
Ce au acasă pui, purcel...? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINUNEA ELECTORALĂ
(Se întâmplă la HĂNEȘTI, unde actualul primar
este singurul candidat la funcția de primar
la alegerile din 9 iunie 2024)
Se întâmplă la Hănești
O minune ca-n povești:
Primarul este ales
Fără emoții și stres...
Și nu-l doare nici în cot
Că-i ales cu-n singur vot! (IOAN TIMOFTE)