A apărut reista “Epigrama” nr. 108 / 2024. Încă din editorial, George Corbu, preÅŸedintele UER, o declară “revistă de cultură a epigramei”, ceea ce este evident pentru cititorii acestei publicaÅ£ii. Varujan Vosganian, preÅŸedintele interimar al Uniunii Scriitorilor din România, în “Laudă epigramei”, întinde o mână acestei specii: “Nu cred în clasificările genurilor ÅŸi speciilor literare ce trimit epigrana într-un registru minor . Ca ÅŸi poezia lirică, sub acoperământul căreia epigram s-ar putea include, această specie literară are o tradiÅ£ie care merge hăt-departe, până în antichitate. Cum să fie minoră epigrama, când ea s-a dezvoltat în epoca luminilor, în timpul izbânzii raÅ£ionalismului, arătând că, alături de talent, una dintre însuÅŸirile sine qua non ale creatorilor de epigrame trebuie să fie inteligenÅ£a. Cum altfel s-ar putea explica aÅŸezarea lui Voltaire printre autorii legendari de epigrame?” Constantin Moldovan, noul redactor-ÅŸef al “Epigramei” îl evocă pe Cornel Udrea, considerându-l “un lord al umorului”. Elis Râpeanu ne propune un serial cu tema “Din istoria epigramei, pe scurt”. În acest număr întâlnim primul episod cu referiri la Terpandru, Arhiloh, Simonide din Kios, Leonidas din Tarent sau MarÅ£ial. La rubric “Datu` cu părerea”, Åžtefan-Cornel Rodean explică de ce nu poÅ£i fi epigramist de mic copil: „În concluzie, eu aÅŸ spune să lăsăm copiii de 9 ani să îÅŸi dezvolte gândirea ÅŸi limbajul acasă ÅŸi la ÅŸcoală, folosind, printre altele, ÅŸi jocurile specific copilăriei (“clasice” sau cu folosirea tehnologiei I. T.), să-I îndemnăm să citească întâi textile din manual, apoi povestitoare ÅŸi poezii simple, nu epigrame. Epigramele să le lase pentru mai târziu”. La paginile 24 – 25 se poate citi un articol semnat de mine ÅŸi intitulat “Politica, “hrana” predilectă a epigramiÅŸtilor”, ca studiu de caz pe “Antologia epigramei politice a lui George Zarafu. Această antologie adună epigrame politice scrise de aproape 150 de nume în perioada 1940 – 1994.
De la înălÅ£imea vârstei ÅŸi experienÅ£ei pe care o are, Nae Bunduri vine cu câteva sfaturi pentru epigramiÅŸti: “Voi încerca să spun câteva cuvinte despre epigramă, în constatările mele ÅŸi mă voi referi la epigrama modernă, cea de la Cincinat încoace, fără să am pretenÅ£ia că sunt specialist în domeniu. Epigrama modernă este un catren în care se respectă în totalitate părozodia ÅŸi poanta”. Articolul lui Nae Bunduri se ghidează după ÅŸase vectori: poanta, construcÅ£ia, rima, ritmul, eufonia ÅŸi originalitatea.
Vasile Larco vede în George Petrone “un ÅŸlefuitor de epigrame: “Pentru mine a fost un privilegiu că am fost contemporan cu dumnealui, am avut mult de învăţat din punct de vedere epigrammatic, umoristic, în general. Îmi este imposibil să aleg, să fac o selecÅ£ie din cele mai reuÅŸite epigrame ale domniei sale, deoarece toate sunt fără cusur. TotuÅŸi postez două, la întâmplare, din ultimul său volum: DefiniÅ£ie - “Ce-s epigramele? Sub lupă / Sunt poezii… în minijupă, / Cu-n ÅŸarm caracteristic (recte, / când au picioarele perfecte).”; În rând cu lumea – “Mi-am cumpărat o palmă de pământ, / Să am, ca alÅ£ii, o proprietate, / Nu-i într-o zonă “ultra”, pe cuvânt, / Ci pe-o alee la “Eternitate”.
Articolelor prezentate li se adaugă 475 de epigrame, 8 caricaturi marca Pătrăşcan ÅŸi un buchet de citate risipite ici-colo în conÅ£inutul revestei asemenea unor flori de maci într-un lan de grîu. Alegem epigramele de pe pagina a patra: EFIM TARLAPAN: Schimbarea – Pentru ea, când ne-am dat votul, / Traiul s-a schimbat un pic: / Unii au în viaţă totul / De la cei ce n-au nimic!”; GEORGE PETRONE: La moartea unui primar – “Voi, ce cortegiul îl urmaÅ£i / Cu flori, coronae ÅŸi ghivece, / Degeaba-l plângeÅ£i… nu ÅŸtiaÅ£i / Că plângerile-l lasă rece ?”; DAN CÄ‚PRUCIU: Cumulare – “L-admir cu toată simpatia / Åži vreau să îl privesc mai des: / Include parcă-n el prostia / VotanÅ£ilor ce-l au ales.“ ; NELU IONESCU-QUINTUS: Electorale – “ObÅ£inând de-ndată votul, / Prin eterul ÅŸiretlic, / Cum să nu-ÅŸi dorească totul, / Dacă-s “oameni de nimic”?!”; JEAN BUHMAN: Alegerile – Campanii, presă, vâlvă mare, / Supervizori occidental, / O agitaÅ£ie în care / Se-aleg rechinii de ÅŸacali.”; PAUL DUMITRESCU: Unui om politic deÅŸtept – “Pe cât e azi decombativ / Åži cum vorbea mai dinainte, / Te uiÅ£i la el admirativ: / - Ce minte, domnule, ce minte!”
Mi s-au părut interesante impresiile despre epigramă ale caricaturistului Mihai Pânzaru Pim: Nu am scris niciodată epigrame, niciun cuvânt pertinent habar nu am a spune, conform invitaÅ£iunii! Am gustat catrenele bijuterii scrise de MarÅ£ial, de Păstorel, de Cincinat, de Petrone… (…) Åži totuÅŸi, dar, însă, trei argumente / fapte ale acestei sfere intelectual -artistice par a nu-i fi de bun augur acesteia: în primul rând folosirea descalificantă a rimei “cu temei”, apoi inflaÅ£ia uluitoare de diplome, certificate interÅŸanjabile, la care se adaugă dezinteresul arogant al criticii (dr. Elis Râpeanu fiind excepÅ£ia!), care minimalizează în extremis locul ÅŸi rolul epigramei în teoria ÅŸi istoria literaturii române.”
Cititorii au în faÅ£a lor o revistă cu o densitate tematică excepÅ£ională, ca să nu mai vorbim de eleganÅ£a exasperantă cu care se prezintă . (GEORGICÄ‚ MAOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ESTIVALÄ‚
E superstiţie, se pare,
Verificată e de ani,
Corupţii nu fac baie-n mare,
Fiindcă ei… se scaldă-n bani. (VASILE LARCO)
ANOMALIE PE PLAJÄ‚
Unii vin, iar alţii pleacă,
Doar la tineri mă refer;
Că-s destui ce se dezbracă…
Până ÅŸi de caracter. (VASILE LARCO)
SCUZE PENTRU ABUZURI
ÎÅ£i răceÅŸti degeaba gura
Şi pe pace poţi să stai:
Nu ai cum să-ntreci măsura,
Dacă nici măcar n-o ai! (VASILE LARCO)
TRATAMENT BALNEOCLIMATERIC
Prin tratamente medicale
La beneficii te aştepţi;
De vii încovoiat de ÅŸale,
Ajungi în lumea… celor drepÅ£i! (VASILE LARCO)
CONVERGENȚĂ (dactilic)
Fie stabile sau meteori,
În permanență se tot urmăresc:
Marile spirite se întâlnesc
Chiar și cu cele mai mici uneori.(MIHAI HAIVAS)
PENELOPA AȘTEPTÂNDU-ȘI EROUL (amfibrahic)
DeÈ™i fără gânduri prea calme,
Femeie cinstită-a rămas,
Fiindcă știa cam ce palme
Ulysse, întors, i-ar fi tras.(MIHAI HAIVAS)
CORECTITUDINE PARADOXALÄ‚ (anapestic)
Chiar de-i neam de opincă,
El respectă-n mod cert
„Academicul” sfert
De juma'de... palincă.(MIHAI HAIVAS)
PE FACEBOOK
Am întrebat-o pe ”a mea”,
De ce-a postat fără perdea.
Și cu surprindere-am aflat
C-a dat perdeaua la spălat. (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI AFACERIST
Cum averea i-a sporit,
Fericit se duce -
Are tot ce și-a dorit
...Și la cap o cruce. (AL. D. FUNDUIANU)
POLITICIENILOR
Nu le cer averi sau case,
Nici la funcții nu aspir -
Eu îi rog doar să mă lase
Să respir. (AL. D. FUNDUIANU)
PRECAUÈšIE ÎN SEZONUL ESTIVAL
La Margarete sau la Stele,
Ai tot confortul garantat;
Păcat în schimb, că între ele,
Sunt și minore... ce păcat! (MAX OPAIȚ)
SE STRÂNGE ȘURUBUL LA BRÄ‚ILA
Recentul pod inaugurat,
E un record ingineresc
Ce-așteaptă-a fi inaugurat,
La ce È™uruburi îi lipsesc!(MAX OPAIÈš)
COALIÈšIE
Guvernăm ca în Balcani,
ÎnÈ›eleÈ™i cu banii cash,
ÎnvățaÈ›i de-atâÈ›ia ani
Cu gunoiul pus sub preÈ™! (MAX OPAIÈš)
PATRIOTICÄ‚ De È›ară sunt legat, de sat, De râu, de ram È™i de țărână, Ba chiar, acuma, sunt legat Și de PoliÈ›ia Română!!! (AXENTE IUGA) NOI ARDELENII Noi suntem harnici, buni, decenÈ›i Și exponenÈ›i ai bunăstării, Precum se È™tie, suntem lenÈ›i, Ca să ne-ajungă...restul țării. (AXENTE IUGA)
LA CER Nef'ind ca Domn primar De tron cu lanÈ› legat, Deasupra de altar, Hristos s-a înălÈ›at! (AXENTE IUGA)
LA OCAZIE Am luat un om în doliu, Ce È™edea pe trotuar, A pierdut, zicea, fotoliu Și maÈ™ina de primar! (AXENTE IUGA) ÎNCÄ‚LZIREA GLOBALÄ‚ Apă-ntruna, cu găleata, Dau pe casa părintească, F'inc-averea de la tata A-nceput să se topească! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
GRAÈšIE
Prima cireașă dintr-un pom
Nu-i doar un fruct miraculos.
E chiar solemn, e micul dom;
Aproape ceremonios... (MARLENA CIOBANU)
Marlena, nu mă duci cu preșul!
Știi că la japonezi cireșul
Nu e un pom pentru potol
Ci doar un minunat simbol! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
De candidez, tu mă votezi,
Și facem, de îndată, trocul:
ÎÈ›i dau ulei, un fruct, orez:
Lângă Ciolacu îmi e locul. (MARLENA CIOBANU)
Dacă adaugi și un pol
Eu mâine te votez, parol !
Că sigur ai mai multă minte
Decât „stimatul” preÈ™edinte... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
BUNÄ‚ DIMINEAÈšA !
,,Scara vieÈ›ii te învață,
Ce treaptă te duce-n față...
Daca vrei, pășește bine,
Dacă nu, păcat de tine..." (STELA FORŢU)
Dar dacă nu vreau să urc
Nici mai sus să mă aburc
Ci doar să pășesc cuminte
Și modest spre înainte? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
MINIPARLAMENT
De când soacra stă la mine
Am în casă parlament
Åži de multe ori îmi vine
Să mă fac ... independent. (STELICĂ ROMANIUC)
Utopii, coane Stelică,
Lângă soacră, nevestică
Tu la tihnă ai speranță
Doar de intri-n alianță! (ŞTEFAN BAŞNO)
LA UN PAHAR DE VORBÄ‚
Mi-a spus o glumă nea Ion
Ce de-adevăr chiar este plină:
Adam de-ar fi avut smartfon,
Azi Eva ar fi fost virgină… (GHEORGHE BÂLICI)
Adam ar fi așa bolund
Că-n loc s-admire-un sân rotund
Să stea și să privească fix
Un film marcat cu trei de X?... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
Am primit ÅŸi eu această carte de la domnul profesor Åžtefan BaÅŸno, drept care mulÅ£umesc frumos! E o carte elegantă, un veritabil dialog "platonic", între Asklepios, zeul medicinii, la greci ÅŸi Diogene, primul filosof grec care a promovat o filosofie nonverbală. "Bravurile" sale au rămas celebre, până în vremea de astăzi. Un dialog epigramatic foarte incitant. Felicitări, domnule profesor! (NICÄ‚ JANET)
Eu am comun cu Diogene
Iubirea pentru damigene
Și caut, da, cu felinarul
Românul ce să aibă harul
Din letargie să trezească
Sărmana È›ară românească... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
După alegeri, m-am ales È™i eu cu cartea ”Catrene militante”, trimisă de autorul acesteia, scriitorul Ștefan Basno, căruia îi mulÈ›umesc. (ILIE BÂTCÄ‚)
ÎÈ›i mulÈ›umesc, coane Ilie,
Că mă făcuși și scriitor!
Nu sunt, dar am sub pălărie
Și altceva decât un bor...
Privesc la lumea asta hâdă
Și mă întreb, ca un nătâng:
E bine lumea să mai râdă? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
NU E TIMP DE MOCOȘEALĂ
Un vecin când geme de durere,
Ieși pe-o clipă de sub falsul nimb:
Ori îi dai, ori nu îi dai ce-È›i cere,
Nu-l întrebi de ce-o să-È›i deie-n schimb. (LERU CICOARE)
MAURUL ȘI-A FĂCUT TREABA
Un post sonor când vrea-n UÉ,
Să punem capăt dușmăniei
C-a fost groparul PeSeDE.
Nu-i roșă harta României? (LERU CICOARE)
NUMÄ‚RAREA VOTURILOR – CA-N EVUL MEDIU
La votare -n alte spații
Trec la digitalizare,
Numai noi, robi pe plantații,
Pixu-n mâini, sacii-n spinare. (LERU CICOARE)
NEALEASÄ‚ PRIMAR, FUGA LA LEGAÈšII?
Cu botu-n mâl, pe tron, un somn.
Rivala, pasăre de noapte,
Nu că ea însăși n-are somn –
Se rupe la legații-n șapte. (LERU CICOARE)
DAR DE VOTANT MAI ÈšINE SEAMÄ‚ CiNE?
Se vaită la ciolan un candidat
C-a fost ciupit fatal la numărare,
Dar pe votant să-l plângă că-i furat
De cel mai mare drept pe care-l are?! (LERU CICOARE)
ALEGERI BALCANICE LIBERE
Sigle dinainte ștampilate,
O È™tampilă-n fugă lângă-a ta,
Cifre-n protocoale eronate...
Mioriță, cât mai poÈ›i răbda? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
RÄ‚SPUNSUL NU NI-L DÄ‚ AEP?
Noi l-întrebăm, el dă din umăr,
De unde-atâtea secÈ›ii mate
Cu buletine fără număr,
Ba și de-a gata ștampilate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI NIMENI – NICIUN RÄ‚SPUNS
Un simplu-alegător stă È™i socoate –
Ce înÈ›elept l-ar scoate din tumult? - :
Cinci sut’ de mii de voturi anulate
Din nouă milioane – nu-i cam mult? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
MOLDOVENEȘTENII ȘI-AU REALES PRIMARUL GOSPODAR
Comuna Moldovenești,
Sat cu nume moldovean
De pe plaiul ardelean,
A votat – cert – româneÈ™ti,
Alegându-È™i polgamester,
Gospodar și mare meșter,
Un primar UDMR-ean:
Ioan -Janos Mărginean. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND DOI SE CEARTÄ‚, CÂȘTIGÄ‚ AL TREILEA
„Unic candidat la PreÈ™edinte,
Dar să fie din partidul meu”.
AlianÈ›a merge înainte
Cu doi candidaÈ›i în ... copârÈ™eu. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UN PREȘEDINTE DE PARTID
EZITÄ‚ SÄ‚ CANDIDEZE LA PREZIDENÈšIALE
Știe-n cursa grea ce-l mână,
Doar că pasu-i prea riscant:
„Să dau vrabia din mână
Eu pe cioara de pe gard?!” (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ABONAT LA AFACERI CU STATUL
El suge contracte cu statul
Că știe să schimbe macazul,
Dar cei care-n jeg l-au băgatu-l,
Chiar nu le plesnește obrazul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU IES PE COVOR LA TV LA LOCAL KOMBAT CU SPECIALIȘTII
De ce ministrul, că-i al muncii (!),
Și șefii caselor de pensii
Din bezna – turuie – a speluncii,
Mereu lăsându-ne-n suspensii? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SCOPUL SCUZÄ‚ MIJLOACELE?
Se crede mai curat ca neaua
Un megafon oportunist.
De n-agreezi cumva maneaua,
Dangaua-ți pune de ... rasist. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CADOU DE MAJORAT EXTRAVAGANT
PENTRU ADOLESCENTELE DIN ITALIA
Optsprezece ani - o dată-n viață.
Amintire – un implant mamar.
ÎÈ™i expun gurguiele în piață,
Dar de consecințe n-au habar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
C.E. ?!*- GERMANIA DUDUIE DE FOTBAL!
Vom avea seri lungi de vis;
Pentru-ai noștri nu-s convins
Că ne oferă ce-au promis;
Aș vrea să fiu contrazis. ( DUMITRU BUJDOIU)
*A-nceput Campionatul European de Fotbal, unde este
pe teren È™i România; în grupă grea, cu Ucraina, Belgia È™i
Slovacia.
CONSULTANȚA, O GĂSELNIȚĂ
În cârdășie cu instanÈ›a,
Avocați pentru elită
Au invocat consultanța;
Pentru mită-acoperită. (DUMITRU BUJDOIU)
APROPO DE ANALFABEÈšI FUNCÈšIONALI
Un răspuns e de bon-ton,
La o-ntrebare șablon:
CâÈ›i au, (din bar, discoteci)
Permise la biblioteci? (DUMITRU BUJDOIU)
MÄ‚RUL DISCORDIEI
CârcotaÈ™ii fac tam-tam,
Că-i din merii raiului,
Că ar fi din Troia lui…
Dar e…mărul lui Adam. (DUMITRU BUJDOIU)
S-AU SCUMPIT ȘI PASTILELE DE POTENȚĂ
Citești reclame de sex
Și rămâi mască, perplex;
Vezi preț, tragi o-njurătură
Și te descurci… pe centură. (DUMITRU BUJDOIU)