Povești la cafea: Poetul-cerșetor care i-a făcut celebri pe Alifantis și Pittiș!

Povești la cafea: Poetul-cerșetor care i-a făcut celebri pe Alifantis și Pittiș!

   Foto: Concept La Barista

Milioane de oameni i-au scandat versurile ani și ani, în înfloritorul ”ev aprins”. A murit ca un cerşetor, după ce a fost cules de pe stradă și internat în spital, recunoscut apoi de niște asistente.

Ion Nicolescu, poetul care a scris cunoscutele versuri ”ţara noastră-i ţara noastră/ dulce pajişte albastră…” s-a stins pe 17 februarie 2012, după trei săptămâni de agonie într-un spital din Buzău.

Drama poetului a impresionat mai cu seamă în anul muririi lui, fiind mărturisită chiar de către confratele său, Liviu Ioan Stoiciu: "În timp ce Ion Nicolescu zăcea în reanimare, doctorul Cojocaru a xeroxat nişte poezii ale acestuia, dându-le tuturor angajaţilor din spital. S-a întâmplat un mic miracol. După ce i-au citit poeziile, aceşti extraordinari oameni ai spitalelor s-au dus să-l vadă pe poet". 

 

Nicu Alifantis: ”Este poetul graţie căruia am căpătat cea mai mare popularitate cântându-i poezia!”

Iată ce spunea Nicu Alifantis despre Ion Nicolescu: "Poetul bolnav de poezie, acelaşi care a semnat şi versurile cântecului Douăzeci de îngeri, este domnul Ion Nicolescu. Ne-am cunoscut în 1975, într-unul dintre spectacolele Cenaclului Flacăra. Tot el a scris versurile unor cântece mai vechi de-ale mele, cum ar fi: Rococo, care se găseşte pe albumul Voiaj, apărut în 1995, apoi Imn (Trăiască România) şi Cântec (Ţara noastră-i, ţara noastră), care se găsesc pe single-ul editat împreună cu Florian Pittiş în 1979. Excepţional poet. Plin de umor, de simţ civic, patriot sincer şi adevărat, dedicat şi devotat omului şi drepturilor acestuia, încerca să-şi facă publice ideile în măsura în care era posibil la acea vreme. Nicolescu era foarte iubit de mişcarea avangardistă a artiştilor anilor '70. Unul dintre cei mai înfocaţi fani ai lui Ion Nicolescu la acea vreme era Florian Pittiş, care recita câteva poezii de-ale sale cu mare succes. Imn (Trăiască România) a fost unul dintre cele mai cântate cântece ale mele la acea vreme. Trebuie să recunosc că este poetul graţie căruia am căpătat cea mai mare popularitate cântându-i poezia. Aşa a fost să-mi rămână la suflet poemele domniei sale asupra cărora am revenit şi mă bucur nespus să le fac iarăşi cunoscute celor din jurul meu, pentru a nu fi uitate, aşa cum pe Ion Nicolescu l-a uitat viaţa, Dumnezeu ştie pe unde!”. 


(Poetul Ion Nicolescu)


De povestit că, prin vremea gloriei lui Păunescu, Alifantis şi alţii, Imnul Cenclului Flacăra, devenit apoi Trăiască România, a fost scris de Ion Nicolescu în altă formă. A fost schimbat ulterior de Păunescu, cel care a introdus, în locul versurilor despre provinciile istorice, versurile cu "Trăiască Ceauşescu". Ion Nicolescu nu a acceptat, fapt care i-a atras numeroase ghionteli securistice. Imnul a apărut în varianta cunoscută astăzi, Nicolescu a fost scos din librării şi biblioteci, odată cu varianta originală a cântecului.

 

Ion Nicolescu s-a născut pe 10 ianuarie 1943, la Buzău. Poet si prozator. Fiul agronomului Traian Nicolescu și al Ecaterinei (n. Zamfir). Absolva Liceul ”J. P. Hasdeu" din Buzau (1961); urmează cursurile Facultatii de Filosofie a Univ. din Bucuresti (1962-l968).


Cântul XXV – Ion Nicolescu
ţara noastră-i ţara noastră
dulce pajişte albastră
aripă sculptată-n dor
de lumina ochilor
dacă-i dor nu-l stingi cu apă
dacă-i timp nu-l poţi întrece
dacă-i gând nu-l poţi străbate
noi suntem români
noi suntem români ca brazii
noi suntem români ca grâul
noi suntem români ca focul
noi suntem români
ţara noastră e a noastră
vârf de jale şi de dor
dulce arşiţă albastră
ca lumina ochilor
 

 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Celălalt Enescu: Fratele pictor care nu a purtat niciodată numele marelui compozitor! (Foto)

Sunday, 14 September 2025

Un artist de excepție, care și-a făurit o existență aproape clandestină, într-o discreție aproape ermetică. Fără să se folosească vreodată de numele tatălui său, nici de renumele ...

Pianistul botoșănean care a fost admis la Conservator la doar 9 ani, la 6 ani susținea primul concert pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”! (Foto)

Sunday, 14 September 2025

Pe 14 septembrie 1924 se năștea la Botoșani marele pianist Corneliu Gheorghiu, plecat la cele veșnice în locuința sa din Bruxelles, pe 8 octombrie 2019. Pianistul care avea să străbat...

Cinci ani fără ACTORUL care ne-a povestit copilăria!

Sunday, 14 September 2025

Pe 14 septembrie 2020 pleca la cele veșnice actorul botoșănean Alexandru Brumă. Născut în ziua Schimbării la Față a Domnului (6 august 1937), se stingea tot înt...