Joi, 13 noiembrie. Din nou în cinema, după proiecția de gală de săptămâna trecută. ”Cravata galbenă”. Sute de oameni în sală, de toate vârstele. O emoție, de s-o tai cu cuțitul.
Suntem ”singuri”. Fără Serge Celebidachi, fără covor roșu. Îmi stăruie în minte îndemnul regizorului din urmă cu o săptămână: ”Vă rugăm, după ce se termină filmul, rămâneți și la generic. S-a muncit enorm…”.
Acum suntem singuri, niște sute de oameni. Și se termină filmul. Nicio mișcare în sală. Nimeni nu vrea să se ridice. Genericul ne dă oarece răgaz de cumințire, de potolit inima și lacrima. Însă imaginea marelui Celibidache hipnotizează, muzica transformă sala de cinema în una de concert. Genericul curge și publicul rămâne undeva suspendat, într-o transă pe care Bolero-ul lui Ravel o amplifică până aproape de magie.
Puțin câte puțin, odată cu lumina care cuprinde sala, emoția prinde a se dezmorți. Oamenii ies încet, fără grabă. Se privesc unii pe alții și zâmbesc. Vorbesc, împărtășesc bucurie.
Îi ascult: ”nu am cuvinte încă”, ”cel mai bun film pe care l-am văzut în viața mea”, ”cât de fin este realizat”, ”nu credeam că putem avea și noi, românii, un asemenea film”, ”eu simt că am fost la un concert”, ”un film de poveste”, ”mai vin, am nevoie să văd din nou unele cadre, să mă mai bucur”.
O seară de joi în Botoșani. Am intrat singuri la ”Cravata galbenă”, dar am ieșit împreună.
Mulțumim!
***În această seară, de la ora 18.30, la Cinema Unirea Botoșani. Dar și sâmbătă (16.30), duminică (18.30), luni (16.30), marți (16.39), miercuri (18.30), joi (16.30). Preț bilei: 15 lei