LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (277)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

 

Vin cu cea de-a treia, şi ultima, intervenţie care vizează cartea lui Eugen Istodor, „Caţavencii şi tribul lor” (perioada 1990 – 2006, Editura „Polirom”, Iaşi, 2023). Există un mare motiv pentru care am scris despre această etnografie a grupului incomod şi de moravuri g(rele) „Caţavencu”: încă de la început (5 februarie 1990), săptămânalul „Caţavencu” şi-a propus să pună accent pe satiră, devenind singura revistă de satiră din piaţa românească. În capitolul al cincilea, Eugen Istodor pune în evidenţă câteva atuuri ale acestei reviste (în toate formele ei): 1. „s-a născut o lume nouă cu un râs sănătos”; 2. „sentinţe din sociologie, politologie, istorie, economie au legat procedural răspunsurile orale ale Caţavencilor din 2006 – 2008”; 3. „societatea românească începuse dezintegrarea comunistă şi-şi căuta rostul, strategia de viitor”; 4. „pune în evidenţă ipostaze demne de râs: mişcarea incontrolabilă individuală şi comunitară, căutările de sine, căutarea unor măşti şi nepotrivirea lor, frica de „Celălalt”, „miopia” personală şi a celorlalţi, vehemenţa în lupta pentru propriul scaun”; 5. „reactualizează poveşti auzite şi la Socrate,, Shakespeare, Rabelais, Moliere, Caragiale, Stan şi Bran, Chaplin sau Ionesco”; 6. „face ca umorul să fie un punct de vedere asupra realităţii”; 7. „Socrate era ironic, Shakespeare era fantast, Rabelais era carnavalesc, Moliere era un caracter, Caragiale era satiric, Arghezi era pamfletar, Ionesco era absurd. Clasificările vorbesc în sine despre codul în care umorul a fost interpretat, despre umorul cu priză la public”.

Pornind de la aceste atuuri, Eugen Istodor caracterizează revista „Caţavencu”, din perspectiva un personaj colectiv, special în lumea presei româneşti: „… este istoria mai mult a unor „băieţi” decât a unor jurnalişti. A unor băieţi mai mult decât a unor comedianţi profesionişti A unei găşti „puse pe bătaie” adunate din faţa blocului, din boemia studenţească, din magherniţa comunistă, o puşcărie rece şi fără scăpare, aflată la capătul Balcanilor. Şi întrucât alt tip de profesionalism n-a fost pe timpul existenţei sale şi datorită reuşitei lor, Caţavencii sunt cu adevărat numiţi profesionişti. Fără să aibă altă gaşcă decât pe ea însăşi, gaşcade la Caţavencu n-avea mamă şi tată, n-avea Dumnezeu, a făcut băşcălie de oricine. De ea însăşi, de politician, de afacerist, de prieten”.

Nu voi face referire la momentele de mărire şi decădere ale „Caţavencilor”, care sunt descrise amănunţit în carte, însă voi aminti doar rolul nefast al corporatismului asupra revistei, şi asta fiindcă, spune Eugen Istodor, „Satira presupune „aventură” intelectuală, corporatismul vorbeşte de previzibilitate şi „soft mental”. În discursul său despre tribul „Caţavencu”, Eugen Istodor nu uită să adauge mereu câte o caracteristică satirei, dând cărţii sale nu doar valoare etnografică a grupului (tribului), ci şi un eseu despre satiră. Astfel: 1. „satira grupului „Caţavencu” a fost doar un „sistem de alarmă” în prezenţa unei amoralităţi / imoralităţi de început de drum societal”; 2. „satira este fenomen liminal precum este şi mass media, ţinându-şi neo-tribul în magia judecăţii imediate şi „de apoi” a evenimentelor”; 3. „satira este un balaur cu mii de capete, un malaxor, „asamblaj” al societăţii”; 4. „satira este un corp fără organe, care nu încetează să demonteze organismul (social) să determine trecerea şi circulaţia unor particule asemnificative”. Dacă e să fac un transfer al calităţii de trib (neo-trib) pe care şi-a adoptat-o „Caţavencu”, nu sunt departe de această stare nici grupările de epigramişti din ţara noastră.

În finalul capitolului al cincilea, care este şi ultimul, Eugen Istodor vine cu o întrebare: „După jocul satirei ce urmează?” Răspunde tot autorul: „Un exit”. Ajuns, la un moment dat, în această stare, tribul Caţavencilor s-a consolat cu faptul că a păţit-o şi Caragiale, care nu a procedat altfel decât ei: „Primul pas a fost în 1904, autoexilul berlinez. Nu ştia germana, avea 52 de ani, primise o moştenire şi voia o cotă mai mare de previzibilitate în viaţa sa. Totuşi, în exil luase demonul cu sine. Caragiale acuza permanent o poziţie marginală în contemporaneitate. Între „forme fără fond”, el, cu opere satirice, de ce nu putea fi „retribuit” cu o poziţie în ierarhiile de tot felul? (…)

În 1908, la Berlin, Caragiale avea moştenirea, dar încă mai spera la o recunoaştere. Trimite telegrafic adeziunea la un nou partid, cel al lui Take Ionescu. Precum, poate, Liviu Mihaiu acceptând calitatea de guvernator, Caragiale se antrenează de 56 de ani, într-o campanie electorală. Ia cuvântul la întruniri electorale şi toastează cu toate personajele sale. Precum Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei. Caragiale îl lăuda pe Take Ionescu, iar discursurile sale stârneau ilaritate, fiind în flagrantă contradicţie cu manifestările lui intelectuale”. 

Merită reţinută o concluzie a lui Eugen Istodor, aceea că pentru a înţelege satira, avem nevoie de două lucruri: 1. O CERTITUDINE – „Ai cui suntem, care ne este tribul?”; 2. O INCERTITUDINE – „Este sau nu este?” 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. 

Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole). 

 

O NOUĂ TAGMĂ DE SCRIITORI

Scriu penali în puşcării,

Despre ce făcură-n viaţă,

Dând şi altora povaţă

Cum să facă noi hoţii. (ELENA MÂNDRU)

NU PREA SE VÂND CĂRȚILE

Când plin cu cărți e magazinul,

Doar la un lucru mă gândesc:

Or fi și cărțile ca vinul …

Sunt bune când se învechesc! (VASILE LARCO)

    

 

ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE…

 O floare este țara toată,

Un trandafir sau o lalea,

Iar unii spun că-i o mușcată …

Văzând câți au mușcat din ea! (VASILE LARCO)

 

 

LA ALEGERI

Iar mă las,

De „pigmei”

Dus de nas...

Proşti sunt ei? (MIHAI BATOG- BUJENIŢĂ)

 

 

BĂRBAT CU NASUL MARE

Ea-l admira fără rezerve

Şi-n dormitor iute l-a tras

Subtil, chiar fără să observe,

Îns-am aflat, nu chiar de nas...(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

REFLECȚIE

Fiul meu îmi spune TATĂ;

Toți vecinii mi-l alintă,

Însă , simt eu câteodată

Că-i pornit și el să mintă! (MAX OPAIŢ)

 

 

SIGURANȚĂ sau PREJUDECATĂ

Că țin și-acuma banii la ciorap,

Primesc reproșuri zilnic și parol;

Spunându-mi un amic că-s greu de cap,

Firește-i zic, că doar al tău ... e gol! (MAX OPAIŢ)

 

 

DILEMĂ

Damele ce-aduc facturi

Fac gâlceava să irumpă;

Mă gândesc să iau măsuri,

Hotărât, cu cea mai... scumpă! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI AFEMEIAT

De s-ar pune-ntr-un décor

Câte de gât I s-au prins,

S-ar vedea un uscător

Plin cu… boarfe la întins… (DUMITRU MONACU)

 

 

ULTIMA DORINŢĂ

Pe patul de spital fiind,

Nevasta… cu-n adânc suspin,

L-a întrebat pe suferind:

Ţi-aduci aminte… codul pin? (IOAN MAMAISCHE)

 

 

TACTICĂ VICTORIOASĂ

De vrei armonie-n casă,

Nu uita nicicând, bărbate,

Când nevasta ţi-i nervoasă,

Bine-ar fi să n-ai dreptate! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

ÎN CENTRUL ATENŢIEI!

Acum, în prag de sărbători,

Tot porcul a ajuns… erou,

Gătit în bait şi-afumători

Sau colindat… pe la birou! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

AFEMEIATUL

El nu umblă după fuste,

Fie largi sau fie-nguste,

După cum a susţinut,

Umblă după... „conţinut”.(VASILE MANOLE)

 

Conținutul e surpriză

De când la modă-i curcubeul

Că-n loc să bage „firu-n priză”

Găsește ditai „melesteul”... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

BĂRBAŢI VS. FEMEI

După multe obligaţii,

Iată că şi noi bărbaţii,

Astăzi doar, avem un drept:

Să vă ţinem vouă piept. (VASILE MANOLE)

Cam ciudată consolare,

După un război peren

Mă consider o valoare

Că-s pe post de sutien??? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

O MAMĂ DE NOTA 10

Pe o „mamă eroină”

Întrebând-o ce mai face,

Ea răspunde-aşa senină:

Doar copii, că asta-mi place! (VASILE MANOLE)

Ea nu pentru natalitate

Își risipește energia

Atuncea când se dă pe spate!

Îi place mult tehnologia… (ŞTEFAN BAŞNO)

 · 

 

ÎN VIZITĂ

De băştinaşi întâmpinat,

Era şi-o gardă de onoare,

E mulțumit de rezultat,

Că a primit exact ce n-are. (TONY ANDREESCU)

 

Ba l-au băgat și-n scăldătoare

E drept, numai fotografia

Mai bune se-aruncau în mare

El și soția! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

DILEMĂ

Damele ce-aduc facturi

Fac gâlceava să irumpă;

Mă gândesc să iau măsuri,

Hotărât, cu cea mai... scumpă! (MAX OPAIŢ)

 

 

VASE

Le spăl pe cele care-s unse,

Cu apă, în bucătărie,

Pe cele-n mine ce-s ascunse

Cu vin le moi și cu tărie. (AXENTE IUGA)

 

 

EPIGRAMIȘTILOR, DE ZIUA SALUTULUI

Pe cei mai buni, să vă salut

Îmi trebuie cam un minut,

Iar restul, să mă salutați

La rând o noapte-ntreagă stați . (AXENTE IUGA)

 

 

ȘI DACĂ …

Și dacă rime pui în scris,

De se cutremur triștii,

E că la minte ești deschis

Precum...epigramiștii! (AXENTE IUGA)

 

 

DEZLEGAT LA PLIMBAT FĂRĂ GRIJI

Statul când de-a gata

E hăt eșuat,

Hákuna matáta*:

Liber la plimbat! (LERU CICOARE)

*Hakuna matata (limba swahili) - relaxare;

liniște totală; fără griji; nicio problemă.

ÎȚI MÉRIȚI SOARTA, PÓPULE ROMAN

În timp ce vulgu-i frânt de existență

Și sufocat de austeritate,

Țâfnós, el se răsfáță-n opulență

Și-un singur gând l-absoarbe: mai e state? (LERU CICOARE)

 

 

ECONOMISIND BĂNUȚ CU BĂNUȚ

Geaba-ndrugă bârfitorii că-i turist înveterat,

Cu dineul diplomatic el diurna și-a păstrat,

A făcut ceva strânsură, returnând soháricii,

Dar și-a pus țara sa dragă pe radárul Africii. (LERU CICOARE)

 

 

MODESTIE PE MĂSURĂ

Un șef de stat, la fine de mandat,

Bilanțu-și umflă în turism extern,

În timp ce nou-și face – candidat -

O baie de mulțime-n plan intern. (LERU CICOARE)

 

 

CUIRASĂ

Un salariu greu, opálul,

Deși public, nu privat,

Cum a depășit normalul,

Cum îl fac secret de stat. (LERU CICOARE)

MUT CA O LEBĂDĂ ACASĂ,

 

NU-I MAI LIMBUT PRIN ZANZIBAR?

Nu-i scoți costul deplasării

Nici cu cángea din gâtlán.

Poate, - o fi mai acătării

Pe tărâmul african?... (LERU CICOARE)

 

 

TERTIP MIȘEL

La ce – recurg – năstrúșnice scenarii

Conducătorii noștri preaînalți:

Își majorează própriĭle salarii,

Apoi le-ngheață pe-ale celorlálți! (LERU CICOARE)

 

 

VAMEȘII NE VOR ÎN SCHENGEN?

Știți ce-i vama! Stat în stat.

Las’ că taxa-i moderată,

La ce tráfic e reglat,

Piramida-i împăcată. (LERU CICOARE)

 

 

ÎNDEMN PENTRU POLITICIENI ÎN AN ELECTORAL

Cum aud de vreo realizare,

Hop și ei la lauda cea mare.

Da mai intră, neică, -n vreun bordei

C-un coltúc la șapte puradéi. (NICOLAE MĂTCAȘ))

 

 

CARE-I CAUZA?

Drob să cadă – dioría

Că trăim pe datorie?

Dacă șefii, la șefíe,

Nu-și respectă datoria... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

NOUA LEGE-A PENSIILOR ADOPTATĂ FULGER

Înc-o lege-n stat se cere,

Că de legi nu dúcem lipsă.

Angajarea-i la vedere,

Aplicarea-i în eclipsă. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

VÂNT DIN PUPĂ LA PENSII

Vine-o ciuntítă indexare,

Sperata regularizare,

Apoi, la sfântu-așteaptă care

Adevărata majorare? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

ÎN AȘTEPTAREA RECALCULĂRII

Se bucură seniórii: „Doamne, - ajută!”

Că pensia le crește pe colníc

În medie cu patruzeci la sută,

Dar pentru câți nu crește cu nimic?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

TURNĂTORÍA COSTĂ

S-au făcut, mai nou, în țară, ca egálii lor din state,

Renumiți avertizórii zíșii de integritate.

Analógic, turnătórii de mari evazioníști

Soldă de la stat primi-vor ca pretínșii specialiști. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

BOJDEUCA DIN ȚICĂU RENOVATĂ –

PENSIUNE DE DOUĂ MARGARETE?

Cum s-ar da popa Smântână

De-a lușúiul pe parchet,

Schimbând págoda pe-o stână

Și parchetul pe-un frunzet!... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

FOȘTI TURNĂTORI ÎN SOCIALISM –

AVERTIZÓRI DE EVAZIUNE ÎN CAPITALISM?

Ca românul nu-i niciunul:

Unde-s doi, șoptește unul.

D’apoi ambii de-or șopti,

Pârele vor gâlgâi! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

OARE FACE PIELEA CÂT DUBALA?

Avertizóri de evazionism,

E rost să vă-nstăriți la paroxísm,

Doar că, la câte pâri vor curge,

Nici prejudíciul căștigat n-ajunge! (NICOLAE CRIHĂNEANU))

 

 

MAI VREȚI NOI AVERTIZÓRI?

Ce folos de-avertizóri?

Benefíciĭle – e-hé! –

Cresc de cincisprezece ori

În CA CNAS*! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

*CA CNAS (abr.) – Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

 

 

CINE POARTĂ VINA DE ACHIZIȚIILE

NESĂBUITE DE VACCINURI DIN PANDEMIE?

O comisie de-anchetă

Studiind, sub o baghétă,

Încetúț, în grele chinuri,

 

Achizíții de vaccinuri,

Ținea să tergiverseze –

Faptele să se claseze? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DEFECT PROFESIONAL?

Orice prof, în clasă, șui,

Vede ce vor ochii lui:

Ficicianul – corp solid,

Sexologul – sex fluid... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

LEJERITATE

Oscilația climátică

Ce-i de ușurátică!

Iarna bine nici nu vine,

Toți se-ntreabă: cât mai ține? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

AMANTLÂC LA NIVEL ÎNALT PE CONTUL NOSTRU

Iubéți patriotárzi din Occident

Amantele-și plătesc din banii lor.

La noi – cu lefuri de la stat prin virament –

Expértele la sfat și la ... covor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

FURT DIN BUZUNAR LA BENZINĂRII

Toarce la al vremii cáier

Motoráșul la mașină:

Jumătate - cu gaz-aer,

Jumătate – cu benzină. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CUM SĂ EVIȚI ÎNCHISOAREA

Acuzatul cere, șui,

Mutárea procesului.

Cât recurge la hâtríe,

Fapta lui se va prescrie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CEA MAI PROFITABILĂ AGENȚIE DE TURISM

Pentru doi mari plimbăreți

S-a deschis; dar, unde credeți?

Nu la Iași, sau Fălticeni,

Ci, în deal, la…Cotroceni. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

BLACK FRIDAY

La dracu cu blec fraidei,

Că dai chiar și mai mulți lei;

“Jmecherie” românească:

Scumpesc, ca să ieftinească. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DILEMA UNUI FRIZER

Oare, eu când voi muri,

Cine mă va bărbieri?

E o-ntrebare firească,

N-aș prea vrea să mă ciupească. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DOCTORE, AM O ȚÂȚĂ MAI MARE

- Aoleu, ce umflătură?!

- Soțul doarme cu ea-n gură,

- Și-alții-o fac noaptea în pat…

- Dar noi dormim separat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

  

ÂND O ZBURA PORCUL

Prostul se va deștepta

Doar când porcul va zbura

Porcul, poți să-l faci să zboare...

Însă prostul...așa moare! (IOAN TIMOFTE)

 

 

PRINS CU OCAUA MICĂ

Cel prins cu ocaua mică

Nu-i nici hoț, nu-i nici tâlhar

El nu fură doar nimica

Fură ...numai la cântar! (IOAN TIMOFTE)

 

 

UNDE-S DOI PUTEREA CREȘTE

Stim că oricând și oriunde

Unde-s doi puterea creșt

La noi, cu două partide

Puterea...nu mai sporește! (IOAN TIMOFTE)

 

NU AI CARTE, AI PARTE

Nu-ți trebuie multă carte

Ca să ajungi prea departe

Numai cu...abecedar

Poți s-ajungi...parlamentar! (IOAN TIMOFTE)

 

 

UNUI POLITICIAN

Cât ai vorbit la tribună

Și prea mult te-ai lăudat...

Ai băut apă puțină

La cât rahat ai mâncat! (IOAN TIIMOFTE)

 

 

LA POMUL LĂUDAT

La bugetul lăudat

Să nu te duci...cu sacu`

Asta ne-a învățat

Domnul Marcel Ciolacu! (IOANTIMOFTE)

 

 

DACĂ EȘTI PROST, STAI ACASĂ

Dacă ești prost, stai acasă

Nu te duce la furat

Sigur o să cazi în plasă

Fiindcă nu ai învățat! (IOAN TIMOFTE)

 

 

UNUI FOST SECURIST

Ascultător a fost de mic

De mama, tată şi bunic.

Apoi, de mulţi a ascultat,

Ȋn special de cei ce au „turnat“. (ADRIAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Invitație la Botoșani: ”Opt destinații fascinante de vizitat” (Video)

Sâmbătă, 24 Februarie 2024
446

”Hai la Botoșani”, este mesajul revistei România Info Magazin, cu titlul ”Opt destinații fascinante de vizitat”. Descoperă frumusețea și diversitatea culturală a...

Mihai Dimian vrea să facă din USV ”universitatea comunității din cel puțin trei județe: Suceava, Botoșani și Neamț”

Sâmbătă, 24 Februarie 2024
211

Noul rector al Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava susține că relațiile sale cu autoritățile sunt foarte bune. Întrebat despre acest lucru în cadrul unei interve...

La mulți ani, Ana Maria Dragut! Handbalista din Botoșani care joacă în echipa României

Sâmbătă, 24 Februarie 2024
587

Ana Maria Dragut a început să joace handbal la Școala nr. 2 din Darabani, cu profesorul Valentin Dascălu. Din clasa a VIII-a a fost înscrisă printre sportivii Liceului cu Program Sport...