David Valentin, autorul volumului “Fabule trimorale” (Editura “Pim”, IaÅŸi, 2023), este un lup singuratic. Stă acolo, în “bârlogul” său, ÅŸi scrie după stările de moment. Când este instinctiv scrie epigrame, când este reflexiv în exces scrie fabule cu mai multe morale. Are momente în care simte nevoia ca lumea să ÅŸtie că există ÅŸi atunci trimite creaÅ£iile sale pe la concursurile de gen sau intră în dialog, cum ar fi cele cu Teodora Pas. Un distins critic, istoric literar, publicist ÅŸi jurnalist cultural, Iulian Cătălui, se întreba în debutul unui eseu despre fabulă: “Cine mai citeÅŸte fabule în ziua de astăzi? Cine-I mai lecturează pe bătrânul înÅ£elept Esop, pe persecutatul pesimist Fedru, pe răutăciosul La Fontaine, pe ironical moralist Krîlov, pe românul Grigore Alexandrescu?” Iată, eu! Îl citesc pe blândul satiric (scuzaÅ£i oximoronul!) David Valentin.
Ce aÅŸ putea să mai adaug la cele scrise de mine despre volumul “Fabule de trei… norale” apărut în 2020 la Editura “Inspirescu” (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 143 din 2 mai 2021). Spuneam atunci un lucru care este valabil ÅŸi pentru volumul în discuÅ£ie: „Personajele arhetipale sunt astfel conduse de autor încât induc o realitate a psihologiei umane prin construcÅ£ii narative adecvate. Valentin David are o regulă: dipolul valoare morală – antivaloare morală este supus efectului de contrastare până când rezultă mai multe semnificaÅ£ii ce pot fi patul germinativ al unor morale”.
Cu altă ocazie spuneam că David Valentin este un “n-adic” al ideilor sale, adică la nivelul moralei unei fabule autorul putând face o extensie a ei, deocamdată la nivelul “3-adic”. Am constatat că autorul nu a fost de acord cu acest gest de generalizare ÅŸi mi-am retras punctual de vedere. Azi, referindu-ne la volumul “Fabule trimorale”, putem adăuga la cele spuse că la acest umorist destul de prolific sunt discernabile căteva aspect care îl caracterizează, deosebindu-l de ceilalÅ£i: nu este afiliat unui “trib” în sensul definit de Eugen Istodor, are un apetit în a satiriza politicianul ceea ce face să-l bănuim de afinităţi cu Caragiale, precum ÅŸi preocuparea de a prezenta teme din actualitatea imediată, simÅ£indu-se amprenta lăsată de tranziÅ£ie.
Alegoria ÅŸi personificarea sunt la ele acasă în fabulele lui David Valentin. Ele scot în faţă, cu predilecÅ£ie, viciile naÅ£ionale date de patrioÅ£ii de faÅ£adă, mofturile veleitariste, gesturile de maidanezi ale politicienilor, lupta pentru ajungerea la ciolan, mangafalele, omul nedrept (unjust), individul rău (bad), insul malign (evil), indivizii cu două feÅ£e, falÅŸii doctoranzi, dictatura măgarilor, pupincuriÅŸtii, cozile de topor, cei fără coloană vertebrală, spiritul de turmă, porcul promovat politic („nu e bun pentru cârnat, / n-are carne, n-are slană, bun e doar de guiÅ£at”), propaganda deşănÅ£ată, elementele de adulter, alianÅ£ele făcute pe bază de scopuri josnice etc.
David Valentin respectă structura consacrată a fabulei, intervenind doar asupra părÅ£ii finale: morala. Aceasta suportă, în calitatea ei de componentă esenÅ£ială a speciei, o dezvoltare pe trei paliere ale argumentării. Nu cunosc mecanismul interior prin care îÅŸi construieÅŸte David Valentin fabulele, dar am credinÅ£a că mai întâi caută două morale tip avertisment, pune povestea, apoi descoperă o a treia morală pentru a asigura dimensiunea etică. DeÅŸi povestea suportă o dilatare a faptelor personajelor nu se simte o dispersare a elementelor satirice.
David Valentin descoperă ÅŸi trei noi tipologii: femeia bancomat („Natalitatea scade ne-ncetat, / Când o femeie-i ca un bancomat!”), cârtiÅ£a de suprafaţă („Orbit când eÅŸti de îngâmfare ÅŸi clar nu poÅ£i să vezi în faţă, / Te vei schimba treptat ÅŸi sigur în cârtiţă de suprafaţă”) ÅŸi beizadeaua fără frână („… e un fel de-aurolac / Poate doar să o parcheze câteodată… în copac!”). Toate suportă câte o analiză pe baza fabulelor „Å¢apul ispăşitor” (p. 99), „Åžoarecele ÅŸi cârtiÅ£a” (p. 96) ÅŸi „Accident de PaÈ™te” (p. 14).
Åži cu acest volum de fabule „trimorale” („cu trei morale”), David Valentin demonstrează apetitul său pentru dimensiunea morală a fabulei.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ROMÂNIA DODOLOAŢĂ
La Alba ‒ tricolor în braÅ£e ‒
Ne-am adunat, uniÅ£i în crez,
Ca României dodoloaÅ£e
Să-i facem un cinstit botez.
La horă, se mai alipiră
Şi frăţiori de peste Prut;
Care nicicum nu se gândiră
De lu’ Ivan i-o fi plăcut.
La Alba ‒ tricolor în braÅ£e ‒
Ne-am adunat, uniÅ£i în crez,
Ca României dodoloaÅ£e
Să-i facem un cinstit botez.
Da’ nu s-au prins în hora noastră
Și verișorii de la Tisa,
Că pentru ei a fost năpastă,
Cum văru’ Gyuri plânsu-mi-s-a (SORIN FINCHELSTEIN)
ASEMÄ‚NARE
Vorbei să-i găsesc eu rostul,
Spun pe-un ton deloc strident:
E primejdios ÅŸi prostul,
Dar ÅŸi cel inteligent! (ELENA MÂNDRU)
LEGILE SE VOTEAZÄ‚ „SUS”
Veşnic o să se menţină
Şi la legi aceeaşi boală:
Le fac cei cu "burta plină",
Pentru cei cu "burta goală". (VASILE LARCO)
LA DOCTOR, DUPÄ‚ CHEF
- Mi-e foarte rău. Ieri, la agapă,
Băut-am bere, vin, trascău,
Spre seară, doar un strop de apă.
Să-mi fie, de la apă, rău?! (VASILE LARCO)
PROFA LA ORA DE EDUCAÅ¢IE SEXUALÄ‚
La clasă astăzi a predat
De sarcină, cum s-o previi...
Dar mult mai multe a aflat
Din ceea ce i-au spus elevii...(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ROTIRI POLITICE
AÅŸa cum tot omul ÅŸtie
Pe a vieţii scurtă scenă
După o ciumă roşie,
Apare-o febră galbenă!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SUFOCAÅ¢I DE TAXE, IMPOZITE ÅžI CRIZÄ‚
Sunt multe dări la stat, e-un lucru cert,
Dar guvernanții au un nou capriciu
Și, din salarii, vor să taie-un sfert...
Norocul meu că nu mai am serviciu! (IOAN TODERAŞCU)
TANDEMUL PREÅžEDINTE-PREMIER
Îi văd cu câtă râvnă inventează
Impozite și taxe, tot mai des,
Și nu mă mir defel că ne taxează
... Prostia noastră de a-i fi ales!(IOAN TODERAŞCU)
DIFERENÅ¢A
De-mparÅ£i cu ei un simplu colÅ£ de pâine
Pe drumul vieţii aspru, sinuos,
Un câine e-un prieten credincios,
Iar un prieten, uneori e câine! (VASILE VAJOGA)
EPIGRAMA
Pe câmpia literară,
Epigrama-i, s-ar părea,
Pentru unii, floare rară,
Pentru alţii, iarbă rea. (VASILE VAJOGA)
PERSPECTIVÄ‚
La noi, pretinse minți deștepte
Susțin schimbarea, din păcate,
Ea trebuie să mai aștepte
Aproape nouă luni... jumate! ( MAX OPAIŢ)
PE LITORAL ... (și nu numai!)
Adesea vezi pe litoral
Câte-o duduie; socoteÈ™te
(Plimbându-se c-un animal!),
Cât ar costa să-È™i ia È™i... peÈ™te?...( MAX OPAIÅ¢)
POLITICÄ‚ de CADRE
E-o cutumă-n Parlament;
Șeful mare la Senat
Se alege-n mod curent,
Dintre cei ce-au ...plagiat! ( MAX OPAIÅ¢)
EROARE… MUSULMANÄ‚
O clauză fără de temei
E-n dogmele lor sacre
Că poţi să ai zeci de femei
Cu tot cu… soacre! (DUMITRU MONACU)
SIMÅ¢UL MÄ‚SURII
Aş putea, de bună seamă,
Să-l ajung pe Păstorel
Însă nu la epigram,
Poate doar la… Ottonel! (DUMITRU MONACU)
CA LA NOI, LA NIMENEA!
Stăm cu gripa-n bătătură,
Åži produce noi tulpini,
Iar prostia-i pe măsură,
Prinsă bine-n… rădăcini! (IOAN MAMAISCHE)
POEMUL CUPLULUI
Căsnicia-i poezie
Cu rimă împerecheată,
Sau îmbrăţiÅŸată – fie,
Dar, mai des, încruciÅŸată! (IOAN MAMAISCHE)
MODERNIZARE
Am schimbat cam tot ce-a fost,
Mod de lucru ÅŸi structuri,
Azi muncim pe procedure,
Dar, măcar, ne iese… prost! (IOAN MAMAISCHE)
DIAGNOSTIC
Am fost respins, mărturisesc,
De o vecină arătoasă,
Că patru È›igle îmi lipsesc
Din care... trei nu sunt pe casă! (AXENTE IUGA)
BUCLUC
Din patru rânduri, trei le-am scris
Șofând, cu foarte mare vervă,
Al patrulea mi l-a transcris
O asistentă-ntr-o...rezervă! (AXENTE IUGA)
PRIMA NINSOARE
A nins un ceas, cu fulg subțire,
O neauă fină, lucitoare,
Dar, fix în ora următoare,
S-a dus...ca prima mea iubire! (AXENTE IUGA)
PRIMARUL ȘI IDEEA UNEI BĂI COMUNALE
Ideea cu o mare baie
Lui i-a venit ca o scânteie
Acum, vreo zece, stau să taie,
O panglică la cea idee. (AXENTE IUGA)
CU MUSCA PE CÄ‚CIULÄ‚
Ești cu musca pe căciulă
Nu-ncerca să joci vre-un rol...
Mai bine-i să taci din gură
Căci singur te dai de gol...! (IOAN TIMOFTE)
PRINS CU MÂÈšA-N SAC
De la cotețul cu pui
Tot te juri că n-ai furat
Dar acum ce-o să mai spui
Că te-am prins... cu puiu-n sac? (IOAN TIMOFTE)
MAI STRÂNGEÈšI CUREAUA
Aviz de la Uniune
Și-un ultim avertisment :
Să strângem cureaua bine
C-ajungem în faliment... (IOAN TIMOFTE)
DUMNEZEU ÎÈšI DÄ‚, DA-N TRAISTÄ‚ NU-ÈšI PUNE
Dacă te rogi zi și noapte
Si faci numai fapte bune
Dumnezeu îÈ›i dă de toate
Dar...în traistă nu îÈ›i pune! (IOAN TIMOFTE)
PROST SA FII, NOROC SÄ‚ AI
Nu-ți trebuie multă carte
Ca să trăieÈ™ti ca în rai
Și poțI ca să ai de toate...
Prost să fii...noroc să ai! ((IOAN TIMOFTE)
ÎN FAÈšA SINGUREI LIBRÄ‚RII DIN ORAȘ
Doi pilangii și vechi amici:
- Ce cafenea- ar merge-aici?!
- Zici de una literară?
- Cafe-bar, mese și-afară. (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE SÄ‚ TE CHINUIE UN BÄ‚RBAT?*
După ce a divorțat,
Alt mariaj a-ncercat,
De data asta ciudat:
Ea cu ea s-a măritat. (DUMITRU BUJDOIU)
* Andria Johnson, 39 ani, din Maryland, SUA, s-a căsătorit
oficial cu ea însăși. (Click)
BEȚIVUL ȘI LEGEA STICLELOR
Pensie mică, sub mie,
Cât beau, nu-mi ajunge mie;
Dar, mai fac rost de parale,
Că-mi vând È™i sticlele goale. (DUMITRU BUJDOIU)
MASTER CHEF
Un bucătar vestit e,
Dar e cu-a lui la cuțite;
Îi dă aluzie curentă,
Când îi face ceai…de mentă. (DUMITRU BUJDOIU)
LA GHICITOARE
- Tact-tu e-n sală de sport,
- Minți, că tata este mort!
- Ba tu minți, sau vrei scandal;
Eu zic de cel natural. (DUMITRU BUJDOIU)
STOMATOLOGII-AU LUAT-O RAZNA
La dentist te duci năuc,
Te-ntrebi, oare mă mai duc?
Nu de teama de durere,
Ci, de câÈ›i euro-È›i cere… (DUMITRU BUJDOIU)
FASTUOS EVENIMENTUL,
MAI SUBÈšIRE TRATAMENTUL
De Unire, -n hanuri, hale,
Mâncám gratis mici, sarmale.
Anul ăsta – fără ban
Nici fasole, nici ciolan. (LERU CICOARE)
BATEM INSISTENT LA PORÈšILE SCHÉNGEN -ULUI
Critériile tehnice-s la punct.
O.K. e-n vamă, judecând la rece.
Doar vreun primar mai fércheÈ™ sau adjunct
Vreodată-n veac neobservat mai trece. (LERU CICOARE)
NOI ȘI COLEGII NOȘTRI DE DESTIN DIN UE
Ne susțin cu calm treaptă cu treaptă,
Doar intrarea-n Schéngen – È™ui, nelégic -,
Au întins-o pân’ la sfântu-aÈ™teaptă.
Acum noi o amânăm ... stratégic (!). (LERU CICOARE)
ATLEÈšI AI INVIOLABILITÄ‚ÈšII SPAÈšIULUI SCHENGEN
Súntem gata de la Nóe.
Nu ne-o demonstră tamán,
Dacă mai era nevoie,
Ex-primárul băimăreán? (LERU CICOARE)
„ȘI NU VOI CA SÄ‚ MÄ‚ LAUD...”
De ani de zile, Chárles Michél,
S-o duc în Schéngen lupt în van,
În schimb am pus-o uÈ™urel
Hăt pe radárul african! (LERU CICOARE)
DEVIZÄ‚ FAMILIARÄ‚
Și-a făcut în opt ani tăuréni
Din șederea sa la Cotroceni
Tot un fel de Hákuna matáta:
Farniénte ce-o să-l deie gata. LERU CICOARE)
MOD MODERN DE-A-ȘI SALVA COLEGII DE PEDEAPSĂ
(sau O MÂNÄ‚ SPALÄ‚ PE ALTA)
MagistráÈ›ii-È™i júdecă bresláÈ™ii,
ScoÈ™i vremelnic, sigur, din simbríe,
Ani de zile, calculându-È™i paÈ™ii,
Încât fapta să li se prescrie,
Să-i repună-n post (așa-i scenariul!),
Statul returnându-le salariul. (LERU CICOARE)
PRINÈš CONDAMNAT AL ROMÂNIEI
PUS SUB PROTECÈšIE FRANCEZÄ‚
Știam că-i prinț moștenitor,
Din strat în strat zburdând ca iezii,
Dar când să-l înțărcăm uÈ™or,
L-au strâns la sânul lor francezii. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
VACCINURI NESÄ‚BUITE – COMISIOANE NESIMÈšITE?
Pân’ la ei au fost È™i după,
Iară ei nu e penal.
DNA i-a pus sub lupă,
Căci bugetu-i fără hal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE LE TREMURÄ‚ GENUNCHII?
VaccinurÄle-au fost un zid
Să reziste la covid.
Azi de ce-i spérie zidul
Mult mai mult decât covidul? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
GRANDOMANIE
Ați vrut un raport să deie-n
Fața generalului*,
Când el poate drept să steie
În a DNA-ului?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
____________________________________________________
_*Generalului – aici: Senatului.
UNUI EX- FÄ‚CÂNDU-ȘI SÉLFIE, NU MEA CULPA
Greu să crédem c-ai fi scos
Èšara tu din pandemie,
Dar ne doare pân’ la os
C-ai băcat-o-n datorie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
A JURAT PE CARTEA SFÂNTÄ‚.
AZI OBRAZUL NU-L FRÄ‚MÂNTÄ‚
A jurat pe înflorirea
Certă a poporului.
Ce ne-arată săvârÈ™írea?
Propășirea-i doar a lui! (NICOLAE MĂTCAȘ)
FUG DE BINE SAU DE RÄ‚U?
Românii noÈ™tri, È™tim prea bine,
Pe-un capăt pleacă-n țări străine
Nu doar la munci că le plac tare,
Ei fug cu drag și ...la-nchisoare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN PRIMAR, CARE TRECEA VAMA DE DOUÄ‚ ORI PE SÄ‚PTÄ‚MÂNÄ‚,
CONDAMNAT, FUGE DIN ȚARĂ CU PAȘAPORT STRĂIN ȘI NU E RECUNOSCUT
Prin vama unde trec mulți hoți
Adesea a trecut,
Îl cunoÈ™teau vámeÈ™ii toÈ›i.
Ieri nu l-au cunoscut. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
EX-PRIMARUL FUGAR ȘI BRAVII NOȘTRI POLIȚIȘTI DE LA VAMĂ
Pân’ nu faci foc nu iese fumul.
Ce anecdótă ni s-a-ntins!
Întâi ei înÈ™iÈ™i îi dau drumul
Și-apoi se-nfoaie că l-au prins! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DATORIE DE 1,5 MLN. EURO CÄ‚TRE O BIATÄ‚ PENSIONARÄ‚
La răcoare când debarcă
Ex-primarul băimărean,
Cum va reuși să-ntoarcă
Împrumutul – lui mamán? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
IMPARÈšIALITATEA JUSTIÈšIEI PRIN PRISMA
SUSPECȚILOR ȘI A CONDAMNAȚILOR
SuspecÈ›i, slăvesc inopinát
JustiÈ›ia română.
Cum îi condamnă meritat,
Cum i-i cuiva la... mână. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CAMELEONISMUL LIDERILOR UDEMERIȘTI
Cât timp sunt la guvernare,
Toată lumea drepturi are.
Cum sunt scoși de la ciolan,
Hai cu jalba la sultan. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LUMINI DE CRÄ‚CIUN CA-N ANII CEI BUNI
ToÈ›i clamau economíe
Fincă n-ávem energie.
Prevestirea unei bezne
A fost doar un joc de glezne? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SPORTIVII-AMBASADORII NOȘTRI-N LUME
Pe stadioane súntem astre
Cu sóbrul imn al Țării noastre.
Ne fac de râs la chefuri grele
Cu miorlăiéli È™i cu manéle. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)