Distinsul scriitor şi epigramist Al. D. Funduianu îmi trimite ultimele două numere ale revistei „Epigrama” (104 şi 105 / 2023). Numărul 104 se deschide cu un editorial de o factură aparte semnat de redactorul-şef, Laurenţiu Ghiţă, ca răspuns la „unele atacuri suburbane, fantasmagorii şi mizerii lansate de cine te aştepţi şi, mai ales, de cine nu”. Crede autorul editorialului: „În aceste condiţii, consider că datoria mea faţă de UER a fost îndeplinită, e vremea să las pe alţii să continue şi să scoată o revistă nouă, mai bună, pe placul mai multora. Rămân un epigramist ca oricare, iubitor şi practicant al acestei bijuterii de spirit. Am afirmat întotdeauna că nu am ambiţii de funcţii şi măriri la Uniune, pentru mine epigrama este o pasiune şi nu o îndatorire de serviciu. Las revista pe plus financiar, cu un renume real şi stabil, cu un număr semnificativ de abonaţi individuali”.
George Corbu, directorul revistei, a consemnat stenografic o convorbire cu actorul Dorel Vişan. Tema propusă marelui iubitor al Thaliei de către George Corbu este preluată dintr-o declaraţie a actorului dată Puşei Roth: „Umorul este fundamental pentru om,ca el să poată privi lucrurile cu o oarecare detaşare, fiind în acelaşi timp implicat” şi „comicul există numai în viaţa socială, pentru că aici există relaţia între ce eşti şi ce ai vrea să fii”. Reţin: 1. „epigrama este un joc al spiritului care îndeplineşte sau constituie exact această relaţie cu gândirea universală”; 2. „noi considerăm epigrama doar ca gen literar, dar este, într-un fel, mult mai mult, tocmai pentru faptul că stimulează gândirea şi mişcarea spiritului într-o lume care distruge aceste porniri ale omului”: 3. „epigrama este răspândită în zona unde funcţionează spiritualitatea, care este, de fapt, şi condiţia fundamentală a omului de a se regăsi pe sine sau de a se uni cu sine şi a colabora cu spiritul divin…”; 4. „epigrama impune o extraordinară putere de selecţie şi de concentrare, adică este un joc al esenţelor”; 5. „epigrama este, într-un fel, şi o formă de învăţătură şi de cunoaştere”.
Fiindcă 2023 este declarat Anul Urmuz, acelaşi George Corbu reia un articol publicat în 1998 în revista „Păcală” din Craiova şi intitulat „Urmuz şi epigrama”.
Ca de obicei, interesante prin caracterul exegetic articolele semnate de Janet Nică. În acest număr se poate citi eseul „Toată ziua, bună ziua, epigrama”. Sunt total de acord cu o aserţiune: „Cercetările multor amatori s-au desfăşurat pe ogorul prozodiei, iar recoltele au fost mănoase. Din păcate, unii s-au oprit aici, crezând că zidăria epigramei înseamnă totul”. Janet Nică vine şi cu o imagine exterioară a epigramei, care şi-ar găsi echivalent în lumea literaturii comice, în tandemul Don Quijote – Sancho Panza: „Cei doi se aseamănă, dar se şi deosebesc. Termenul pregătitor al epigramei ar fi Don Quijote, cavalerul, nobilul. Termenul poantei ar fi Sancho Pantza, plebeul”.
Ca o revistă care îşi respectă titulatura, întâlnim rezultatele unor concursuri, cronici ale festivalurilor, caricaturi, concursurile revistei, aniversări , in memoriam etc. Dintre sutele de epigrame publicate în acest număr, le-am ales pe cele semnate de Vasile Larco: Obicei de nuntă – „S-a furat şi pe la noi / O mireasă tinerică, / Şi-au adus-o înapoi / Când era, deja, bunică”; Avatar social – „Când ajungeau haiducii-n sat, / Se îndreptau spre cel bogat, / Azi guvernanţii, mai dibaci, / Pun taxe mari pe cei săraci.”; Pământ românesc înstrăinat – „Această faptă o reprob, / Şi nu ştiu unde-i ghinionul: / Românii-adună bob cu bob, / Străinii cară cu vagonul.”; După eşecuri – „Ratând mereu dorite ţinte, / Cum optimismul nu se curmă, / S-ar învăţa românul minte, / Dar n-are mintea de pe urmă.”; Destăinuire – „Catrene, epigrame scriu / Demult, deci, cam de când mă ştiu, / Iar un fălos mereu zicea: / Eu scriu de-o viaţă şi ceva!”; Tradiţie – „Sătencele de pe la noi, / Ce bine-ar fi de-ar recunoaşte / Că nu se-aşează la război, / Decât aşa… din an în Paști!”; Cireşar - „În iunie e ziua lungă, / De toate cele să ajungă / Şi-i pentru unii zi de muncă, / Iar altora-i… de stat în luncă.”
Numărul 105 al revistei se deschide cu un „Apel pentru revitalizarea UER” semnat de Laurenţiu Ghiţă. De ce simte nevoia să purceadă la acest act? Ne explică într-un editorial întins pe două pagini, din care reţinem: „În ultimii ani, UER nu a mai ţinut paşii cu evoluţia societăţii în general, s-a detaşat de marea masă a epigramiştilor, devenind un organism osificat, neadaptat şi opac la schimbări şi la provocările secolului XXI. Printr-o indulgenţă greşit înţeleasă, au căpătat aripi o serie de analfabeţi epigramatici, veleitari cu ifose şi grafomani, care au alterat prestigiul UER şi chiar noţiunea de „epigramă”. Neimplicarea în participarea activă a UER la actul de jurizare în multe concursuri a grevat imaginea şi impresia publicului despre epigramă. Idem tolerarea premierilor „pe reciprocităţi sau amiciţii”. Lipsa de transparenţă a deciziilor, la fel. Interese mărunte, orgolii personale şi provinciale au dus la o încremenire nesănătoasă pe poziţii care nu fac bine mişcării epigramatice. Activitatea de evidenţă suferă, la această oră nu se ştie exact câţi membri mai are UER, cine mai plăteşte cotizaţie, câte cluburi mai sunt „de facto” etc.” Şi acest număr respectă arhitectura celui anterior. Nu lipseşte eseul lui Janet Nică intitulat „Parodia, mon amour”. Reţin: „Se pare că filosoful danez Kierkegaard greşeşte când spune că „Pătratul este parodia cercului”. După logica vieţii, cercul este parodia pătratului. Pătratul, figură statică, înţepenită, cristalizată, colţuroasă, solemnă, sugerează lipsa vieţii. Dimpotrivă, cercul, figură dinamică, veselă, sugerează viaţa, schimbarea, evoluţia. Cercul pare a fi parodia pătratului”.
Din această revistă, ca o grădină cu epigrame, am ales şi pus într-un buchet tot pe cele semnate de Vasile Larco: Alegeri şi credinţă – „Ştiind ale credinţei legi, / Cum nu eşti printre cei atei, / O cruce faci când îi alegi, /Şi mii de cruci când scapi de ei!”; Apreciere şi tranziţie – „Recunoscuţi, de-acum, prin vers / Avem poeţi, dar şi eroi, / Mulţi ne cunosc şi după mers… / Căci mergem numai înapoi!”; Familie tradiţională – Femeia-n casă ţese, toarce, / Iubind pe soţul ei fidel, / Îi spală rufele, îl stoarce… / De banii câştigaţi de el.”; Epigrama (definiţie) – „Anotimpuri reunite / Într-un fel de muşuroi: / Trei de soare-s încălzite, / Ultimul te face sloi!”; Discrepanţă agrară – „Mănoasa toamnă vine, trece / Pe după crestele bătrâne, / În roade, chiar de se întrece, / Ţăranul tot sărac rămâne!”; În luna septembrie – „E soarele mai jos pe boltă, / Dar, încă, este cald şi bine, / Golit e câmpul de recoltă, / Iar mustăriile sunt pline.”
Aşteptăm cu interes numărul 106 ca să vedem ce se mai întâmplă pe la UER.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ALEGERE GREŞITĂ CU URMĂRI
Spunea mereu că n-a visat,
Cândva s-ajungă senator;
Visa-vor rău, din vina lor,
Aceia care l-au votat. (ELENA MÂNDRU)
TINERI CĂSĂTORIŢI
Se-nţeleg destul de bine,
Explicaţiile-s clare:
El că nu-i un oarecine,
Dar nici ea o…oarecare. (VASILE LARCO)
CUGETARE
Ajuţi femeia, fapta e drăguţă,
Pe drumul vieţii mult prea-ntortocheat,
Dar când îşi vede „sacii în căruţă”
Îndeamnă caii spre un alt bărbat. (VASILE LARCO)
"POSTUL MARE" DUREAZĂ DOAR 48 DE ZILE?
Care şapte săptămâni?
N-o mai faceţi pe profanii;
Postul mare, la români,
Ţine, de un timp, cu anii! (IOAN TODERAŞCU)
UNUI CUNOSCUT
De la prostul promovat
Nu mai poţi avea pretenţii,
Că-ntre timp şi-a inhibat
Chiar şi bunele intenţii.(GRIGORE COTUL)
DEZNĂDEJDE
Cum proştii calea ne-o arată,
Motive să mă bucur nu-s,
Deci, cred că n-am fost niciodată,
Atât de bine…indispus. (GRIGORE COTUL)
ROMÂNII DUPĂ COMUNISM
Popor harnic şi tenace
Ce-a construit socialismul,
Iar din nouăzeci încoace
Dărâmă capitalismul…” (DUMITRU MONACU)
ASISTENŢĂ OFTALMOLOGICĂ
Aștept un strănepot, student,
Să mă ajute, astă seară,
Că nu văd, nici picat cu ceară,
Ce scrie pe medicament. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPETIȚIA ESTE MAMA ÎNVĂȚĂTURII
Constat acuma, din păcate,
Făcând bilanțul între noi,
Că eu am stat în facultate
Mai mult ca tine-n anul doi! ( MAX OPAIȚ)
UNEI FASHIONISTE
Preocupată ca-ntre fete
Și de imaginea lăsată,
A încercat trei toalete,
Dar ușa lor era... blocată! ( MAX OPAIȚ)
NONCONFORMISM
Deși, se pare-s doldora de bani,
Degeaba fac în public numai scene,
Când EL visează zilnic la sirene,
Iar EA, prin baruri, caută... fazani! (MAX OPAIȚ)
EFECTE
Totul, parcă, e… apatic
După ce anul se duce,
Unii oftează dramatic,
Iar ficatu-şi face cruce! (IOAN MAMAISCHE)
TRADIŢIE
După vreo două săptămâni
De petrecut şi… îmbuibat,
Urmează luni pentru români
Să ia cântaru` … la-njurat! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
MANIFESTAȚII POPULARE
Primarul e actorul,
Meniul - gratis an de an:
Fasole ia poporul
Şi ştabii, sigur, un ciolan.(TONY ANDREESCU)
Dar dragul meu e foarte bine,
Nu văd aici nimic nasol!
Fasolea e cu vitamine,
Ciolanul cu colesterol… (ŞTEFAN BAŞNO)
LAUDATIO
Despre mine, vă pot spune
(Apropo de "poezele"):
Scriu catrene-atât de bune...
Că râde lumea de ele! (AL. D. FUNDUIANU)
S-a-ntâmplat o mare dramă,
Ai comis o epigramă!
Parcă văd prozodiacii
Cum îi scutură toți draci! (ŞTEFAN BAŞNO)
PRECOCITATE
I-am spus că l-a adus o barză,
Iar puștiul, că lovit în plex,
Îmi zice scurt: "Ești, nene, varză
Și în materie de sex!". (STELICĂ ROMANIUC)
COPIL OBEZ
Având el kilograme bune
Ca nașterea să celebreze
Eu cred că puștiu-a vrut a spune
Că trebuiau vreo zece berze! (ŞTEFAN BAŞNO)
”RENTABILiTATE ” PERENĂ
Politicienii noștrii,toți,
Sănt fie ”curve” fie hoți,
Politica precum se știe,
E cea mai veche .….meserie.(IOAN PETRESCU
Nu știu de-i onorabilă
Dar sigur e rentabilă
Trăiești regește, vreau să zic,
Fără să faci, de fapt, nimic! (ŞTEFAN BAŞNO)
TURISM PREZIDENȚIAL
De 9 ani a tot dormit,
Dar imediat ce s-a trezit,
Conducătorul cel iubit,
Iar a plecat in ….circuit! (IOAN PETRESCU
Toți vrem o țară ca afară
Și cum acasă n-o găsim
Cu dragul nostru șef de țară
Pe-afară tot călătorim! (ŞTEFAN BAŞNO)
CADOU DIN ”STELE”
Dupa ce 9 ani a stat,
Înaltul nostru sef de…..”stat”
Si in Botswana de s-ar duce,
Aceeasi “bani” ne va aduce! (IOAN PETRESCU
Moneda aia din Botswana
Cu terminația în „ula”
Mai bine să o dea pomana
La șefa lui, madam Ursula! (ŞTEFAN BAŞNO)
BLACK LIVES ALWAYS MATTER
Din Tărtăsesti pă-n la Buzău,
Ne-a mers din ce in ce mai rău,
Iar lumea o să inteleagă,
De ce-am ajuns... ”gaură neagră”! (IOAN PETRESCU
Dacă privești atent în jur
Pe lume o cam doare-n ... spate
Am vrut morțiș să fim în UE
Șice-am primit în schimb ? O m... ! (ŞTEFAN BAŞNO)
MERSUL TRENURILOR
Din somn eu mă trezesc, din vers,
Pe lângă casă trenul trece,
E ora nouă după Mers,
Iar după ceas e ora zece! (AXENTE IUGA)
DEZAVANTAJELE ENERGIEI VERZI
Pe acoperiș un Moș
Caută acum un coș,
Nu cred că primesc cadouri
Că pe casă...am panouri! (AXENTE IUGA)
PRIMA NINSOARE
A nins un ceas, cu fulg subțire,
O neauă fină, lucitoare,
Dar, fix în ora următoare,
S-a dus...ca prima mea iubire! (AXENTE IUGA)
FISCALĂ
După ce, un doctor, tija
La fractură mi-a montat-o,
Azi pe FISC îl...aia grija
Că de ce n-am declarat-o! (AXENTE IUGA)
TÂRGUL DE CĂCIULI DE LA BLAJ
La târg de căciuli și bonete,
Din firmă de pot ca să scap,
Voi merge să-mi iau doar șosete,
Având eu destule...pe cap! (AXENTE IUGA)
CU BUNĂTATEA NE PIERDEM IDENTITATEA?
Noi - cu ínime deschise
Și cu mesele întinse –
I-am pus pe oaspeți la masă,
I-am servit cu vin de clasă,
Iar ei s-au suit pe masă...
Cearcă-acum să-i scoți din casă! (LERU CICOARE)
CERTITUDINE?
„Un an - și am scăpat de vize!” –
Atâta siguranță-n toate,
C-ai vrea, în toiul noii crize,
Să muți și Schengen-ul în State. (LERU CICOARE)
CÂND STATUL E SAC FĂRĂ FUND
Cel mai titrat turist din lume,
Dar și climatológ tehúi,
S-a pomenit frivol c-un nume
Pe socoteála statului. (LERU CICOARE)
PLIMBĂRI DE LUX PE CONTUL STATULUI
Un avion de lux închiriat
Să-și ia-n voiaj consoarta-n emirát
Și s-o trimită-a doua zi-napoi
Cu-același láiner, ce-l plătim tot noi
Și care-l va aduce-acasă mâine.
Dar cu aŭsteritatea cum rămâne? (LERU CICOARE)
VOTAȚI PARTIDUL
Oameni buni, energici și cu minte
Ca-n partidul lor niciunde sunt.
Cum să-i mai alegi, o, Doamne sfinte,
Dacă toți o apă-s și-un pământ?! (LERU CICOARE)
CE-AI ALES, ACEEA AI??
Simulézi la prezidențiale,
Unde târgu-i mic: unul din doi,
Dar încearcă la parlamentare,
Când votezi la liste – un purcói! (LERU CICOARE)
NĂLUCA EXTREMISMULUI
Vă sperie-o scornítă arătáre.
V-au spus-o franc atâția analiști:
Românii noștri nu sunt extremiști,
Sunt disperați de proasta guvernare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FALȘI TROMPETIȘTI AI CREȘTERII NIVELULUI DE TRAI
Cum știu plebícolii o simplă indexare,
Ce nici măcar în frâu inflația n-o ține,
S-o dea drept cea mai cea – a lor! - realizare
Și garanție c-o vom duce-o mult mai bine! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMPETIȚIE NELOIALĂ ÎNTRE INFLAȚIE ȘI INDEXARE
Indexarea pensiĭlor vizează
Costul pieței de acum un an,
Doar că, hâtru, costul galopează,
Încât ea nu face niciun ban. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CERTITUDINE ȘI OPTIMISM SUTĂ LA SUTĂ
De la ministrul muncii din guvernul pește
Aflăm: speranța vieții noastre nu va crește.
Întemeiată-această certă-asigurare,
Nici vârsta nu va crește de pensionare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE LA RECALCULAREA PENSIILOR
NU TOȚI VOR BENEFICIA DE MAJORARE?
Majorare? Puncte de suspensii,
Căci, de fapt, recalcularea
Nu-i decât o corectare-a
Vechilor inechități la pensii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TU, CARE-ȚI ASUMAI RĂSPUNDEREA, RĂSPUNDE!
Cuvântul l-înfigea până-n plăséle
Că vaccinarea grabnică-i viață,
Iar azi, atâția sunt când cu sechéle,
Să nu-l trimiți la moașă-sa pe gheață?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA TESTUL PISA ȘCOALA NOASTRĂ
DIN NOU E LA COADA EUROPEI
E trist că România educată
Sub medie se află-n clasament,
Dar și mai trist șefímea că, plantată,
Stagnarea o socoate ... randament. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERNELE AU UITAT DE PROMISA
RESTRUCTURARE A POLIȚIEI DIN CONSTANȚA
Idei atâtea noi în torbă,
Restructurări din rădăcină!...
Dar toate astea-s numai vorbă.
Bat vânturi alte-n oficínă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEPUTINȚA NOASTRĂ ȘI SFIDAREA LOR
Mulți oameni angajați la stat
Să taie știu frunze la câini,
Dar poți să scoți din habitat
Ăst nat de politruci români?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE SĂRBĂTORI PREȚURILE LA PRODUSELE
ALIMENTARE TRADIȚIONALE S-AU MULTIPLICAT
Cum speri că prețul n-o să crească
La alimentele de bază,
Vezi inima să nu-ți plesnească.
Te aibă Dumnezeu în pază. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SACRAMENTAL ÎMBĂTĂTOR ȘORICI
La târgul de produse de Crăciun,
Cel mai dorit și ieftin – ca-n povești,
Au ce Gobséck și l-a-nsușit, nebun,
Că, -n loc să-l guști, trei mile-l ocolești? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CĂSĂTORIE SIMPLIFICATĂ (LA NOTAR)
Interlopu, -n mare grabă,
Consfințí evenimentul.
Nu că o iubea pe babă,
Da-i plăcú ... apartamentul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AM ATINS OPT MILIARDE (Presa)
Bill Gates vrea cinci sute mii,
( Te întrebi de pandemii ?!);
Apocalipsa e-n pridvor,
Opriți planeta să cobor! (DUMITRU BUJDOIU)
O POLIȚISTĂ SEXY ȘI-UN ȘOFER AMOREZAT
- Două sute, regret dragă;
Ea, despre-amendă vorbea,
El, altceva pricepea:
- Nu-i mult pentru-o noapte-ntreagă! (DUMITRU BUJDOIU)
UN POLIȚIST ȘI-O BLONDĂ
- Șofați prost, vă dau un sfat,
C-ați luat deja opt amenzi…
- Ești tu prost, dacă-așa crezi,
Nu le-am luat, bă, eu le-am dat! (BUJDOIU DUMITRU)
ÎNTRE COLEGI
- Am aflat că vei fi tată,
- Așa e, dar taci odată!
Să am bucuria asta,
Până o afla nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN FAMILIE
Copilul e curios:
- Tati, de ce-ai luat-o pe mama?
Ăl bătrân e radios:
- Vezi, fă, și-ăsta și-a dat seama?! ( DUMITRU BUJDOIU)
UNIREA FACE PUTEREA
Unirea face puterea
Este-o vorbă din bătrâni...
La noi face răzvrătirea
Dintre unguri si români ! (IOAN TIMOFTE)
O MÂNĂ SPALĂ PE ALTA
O mână spală pe alta
Și pe față cu-amândouă
Cam așa-i la noi judecata
După justiția nouă...! (IOAN TIMOFTE)
LA NOI IN PARLAMENT
Te rog sfinte Nicolaie
In Parlament să cobori
Ca să-i oprești din bătaie
Pe deputați...senatori ! (IOAN TIMOFTE)
LEGEA FUGARILOR
Oare unde vom ajunge…
Atâtea legi ne ,,omoară,,
Și mai vrem încă o lege
Pentru cei fugiți din țară ! (IOAN TIMOFTE)
CELOR FUGIȚI, PENTRU A SCĂPA DE PEDEAPSĂ
Unde ești tu Țepeș doamne
Ca punând mâna pe ei
Să-i înțepi în două coarne
Și să-i judeci ca mișei ! (IOAN TIMOFTE)
DE ACTUALITATE ( Rezultate PISA: Aproape jumătate dintre elevii
din România nu înţeleg ce citesc)
Fapte ce trăim pe viu
Și vă spun că nu îmi place:
Astăzi multe cărţi se scriu
Ȋnsă carte nu se face. (ADRIAN TIMOFTE)