Distinsul scriitor ÅŸi epigramist Al. D. Funduianu îmi trimite ultimele două numere ale revistei „Epigrama” (104 ÅŸi 105 / 2023). Numărul 104 se deschide cu un editorial de o factură aparte semnat de redactorul-ÅŸef, LaurenÅ£iu Ghiţă, ca răspuns la „unele atacuri suburbane, fantasmagorii ÅŸi mizerii lansate de cine te aÅŸtepÅ£i ÅŸi, mai ales, de cine nu”. Crede autorul editorialului: „În aceste condiÅ£ii, consider că datoria mea faţă de UER a fost îndeplinită, e vremea să las pe alÅ£ii să continue ÅŸi să scoată o revistă nouă, mai bună, pe placul mai multora. Rămân un epigramist ca oricare, iubitor ÅŸi practicant al acestei bijuterii de spirit. Am afirmat întotdeauna că nu am ambiÅ£ii de funcÅ£ii ÅŸi măriri la Uniune, pentru mine epigrama este o pasiune ÅŸi nu o îndatorire de serviciu. Las revista pe plus financiar, cu un renume real ÅŸi stabil, cu un număr semnificativ de abonaÅ£i individuali”.
George Corbu, directorul revistei, a consemnat stenografic o convorbire cu actorul Dorel ViÅŸan. Tema propusă marelui iubitor al Thaliei de către George Corbu este preluată dintr-o declaraÅ£ie a actorului dată PuÅŸei Roth: „Umorul este fundamental pentru om,ca el să poată privi lucrurile cu o oarecare detaÅŸare, fiind în acelaÅŸi timp implicat” ÅŸi „comicul există numai în viaÅ£a socială, pentru că aici există relaÅ£ia între ce eÅŸti ÅŸi ce ai vrea să fii”. ReÅ£in: 1. „epigrama este un joc al spiritului care îndeplineÅŸte sau constituie exact această relaÅ£ie cu gândirea universală”; 2. „noi considerăm epigrama doar ca gen literar, dar este, într-un fel, mult mai mult, tocmai pentru faptul că stimulează gândirea ÅŸi miÅŸcarea spiritului într-o lume care distruge aceste porniri ale omului”: 3. „epigrama este răspândită în zona unde funcÅ£ionează spiritualitatea, care este, de fapt, ÅŸi condiÅ£ia fundamentală a omului de a se regăsi pe sine sau de a se uni cu sine ÅŸi a colabora cu spiritul divin…”; 4. „epigrama impune o extraordinară putere de selecÅ£ie ÅŸi de concentrare, adică este un joc al esenÅ£elor”; 5. „epigrama este, într-un fel, ÅŸi o formă de învăţătură ÅŸi de cunoaÅŸtere”.
Fiindcă 2023 este declarat Anul Urmuz, acelaÅŸi George Corbu reia un articol publicat în 1998 în revista „Păcală” din Craiova ÅŸi intitulat „Urmuz ÅŸi epigrama”.
Ca de obicei, interesante prin caracterul exegetic articolele semnate de Janet Nică. În acest număr se poate citi eseul „Toată ziua, bună ziua, epigrama”. Sunt total de acord cu o aserÅ£iune: „Cercetările multor amatori s-au desfăşurat pe ogorul prozodiei, iar recoltele au fost mănoase. Din păcate, unii s-au oprit aici, crezând că zidăria epigramei înseamnă totul”. Janet Nică vine ÅŸi cu o imagine exterioară a epigramei, care ÅŸi-ar găsi echivalent în lumea literaturii comice, în tandemul Don Quijote – Sancho Panza: „Cei doi se aseamănă, dar se ÅŸi deosebesc. Termenul pregătitor al epigramei ar fi Don Quijote, cavalerul, nobilul. Termenul poantei ar fi Sancho Pantza, plebeul”.
Ca o revistă care îÅŸi respectă titulatura, întâlnim rezultatele unor concursuri, cronici ale festivalurilor, caricaturi, concursurile revistei, aniversări , in memoriam etc. Dintre sutele de epigrame publicate în acest număr, le-am ales pe cele semnate de Vasile Larco: Obicei de nuntă – „S-a furat ÅŸi pe la noi / O mireasă tinerică, / Åži-au adus-o înapoi / Când era, deja, bunică”; Avatar social – „Când ajungeau haiducii-n sat, / Se îndreptau spre cel bogat, / Azi guvernanÅ£ii, mai dibaci, / Pun taxe mari pe cei săraci.”; Pământ românesc înstrăinat – „Această faptă o reprob, / Åži nu ÅŸtiu unde-i ghinionul: / Românii-adună bob cu bob, / Străinii cară cu vagonul.”; După eÅŸecuri – „Ratând mereu dorite Å£inte, / Cum optimismul nu se curmă, / S-ar învăţa românul minte, / Dar n-are mintea de pe urmă.”; Destăinuire – „Catrene, epigrame scriu / Demult, deci, cam de când mă ÅŸtiu, / Iar un fălos mereu zicea: / Eu scriu de-o viaţă ÅŸi ceva!”; TradiÅ£ie – „Sătencele de pe la noi, / Ce bine-ar fi de-ar recunoaÅŸte / Că nu se-aÅŸează la război, / Decât aÅŸa… din an în PaÈ™ti!”; CireÅŸar - „În iunie e ziua lungă, / De toate cele să ajungă / Åži-i pentru unii zi de muncă, / Iar altora-i… de stat în luncă.”
Numărul 105 al revistei se deschide cu un „Apel pentru revitalizarea UER” semnat de LaurenÅ£iu Ghiţă. De ce simte nevoia să purceadă la acest act? Ne explică într-un editorial întins pe două pagini, din care reÅ£inem: „În ultimii ani, UER nu a mai Å£inut paÅŸii cu evoluÅ£ia societăţii în general, s-a detaÅŸat de marea masă a epigramiÅŸtilor, devenind un organism osificat, neadaptat ÅŸi opac la schimbări ÅŸi la provocările secolului XXI. Printr-o indulgenţă greÅŸit înÅ£eleasă, au căpătat aripi o serie de analfabeÅ£i epigramatici, veleitari cu ifose ÅŸi grafomani, care au alterat prestigiul UER ÅŸi chiar noÅ£iunea de „epigramă”. Neimplicarea în participarea activă a UER la actul de jurizare în multe concursuri a grevat imaginea ÅŸi impresia publicului despre epigramă. Idem tolerarea premierilor „pe reciprocităţi sau amiciÅ£ii”. Lipsa de transparenţă a deciziilor, la fel. Interese mărunte, orgolii personale ÅŸi provinciale au dus la o încremenire nesănătoasă pe poziÅ£ii care nu fac bine miÅŸcării epigramatice. Activitatea de evidenţă suferă, la această oră nu se ÅŸtie exact câÅ£i membri mai are UER, cine mai plăteÅŸte cotizaÅ£ie, câte cluburi mai sunt „de facto” etc.” Åži acest număr respectă arhitectura celui anterior. Nu lipseÅŸte eseul lui Janet Nică intitulat „Parodia, mon amour”. ReÅ£in: „Se pare că filosoful danez Kierkegaard greÅŸeÅŸte când spune că „Pătratul este parodia cercului”. După logica vieÅ£ii, cercul este parodia pătratului. Pătratul, figură statică, înÅ£epenită, cristalizată, colÅ£uroasă, solemnă, sugerează lipsa vieÅ£ii. Dimpotrivă, cercul, figură dinamică, veselă, sugerează viaÅ£a, schimbarea, evoluÅ£ia. Cercul pare a fi parodia pătratului”.
Din această revistă, ca o grădină cu epigrame, am ales ÅŸi pus într-un buchet tot pe cele semnate de Vasile Larco: Alegeri ÅŸi credinţă – „Åžtiind ale credinÅ£ei legi, / Cum nu eÅŸti printre cei atei, / O cruce faci când îi alegi, /Åži mii de cruci când scapi de ei!”; Apreciere ÅŸi tranziÅ£ie – „RecunoscuÅ£i, de-acum, prin vers / Avem poeÅ£i, dar ÅŸi eroi, / MulÅ£i ne cunosc ÅŸi după mers… / Căci mergem numai înapoi!”; Familie tradiÅ£ională – Femeia-n casă Å£ese, toarce, / Iubind pe soÅ£ul ei fidel, / Îi spală rufele, îl stoarce… / De banii câÅŸtigaÅ£i de el.”; Epigrama (definiÅ£ie) – „Anotimpuri reunite / Într-un fel de muÅŸuroi: / Trei de soare-s încălzite, / Ultimul te face sloi!”; Discrepanţă agrară – „Mănoasa toamnă vine, trece / Pe după crestele bătrâne, / În roade, chiar de se întrece, / Ţăranul tot sărac rămâne!”; În luna septembrie – „E soarele mai jos pe boltă, / Dar, încă, este cald ÅŸi bine, / Golit e câmpul de recoltă, / Iar mustăriile sunt pline.”
AÅŸteptăm cu interes numărul 106 ca să vedem ce se mai întâmplă pe la UER.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ALEGERE GREÅžITÄ‚ CU URMÄ‚RI
Spunea mereu că n-a visat,
Cândva s-ajungă senator;
Visa-vor rău, din vina lor,
Aceia care l-au votat. (ELENA MÂNDRU)
TINERI CÄ‚SÄ‚TORIÅ¢I
Se-nţeleg destul de bine,
Explicaţiile-s clare:
El că nu-i un oarecine,
Dar nici ea o…oarecare. (VASILE LARCO)
CUGETARE
Ajuţi femeia, fapta e drăguţă,
Pe drumul vieţii mult prea-ntortocheat,
Dar când îÅŸi vede „sacii în căruţă”
Îndeamnă caii spre un alt bărbat. (VASILE LARCO)
"POSTUL MARE" DUREAZÄ‚ DOAR 48 DE ZILE?
Care ÅŸapte săptămâni?
N-o mai faceţi pe profanii;
Postul mare, la români,
Å¢ine, de un timp, cu anii! (IOAN TODERAÅžCU)
UNUI CUNOSCUT
De la prostul promovat
Nu mai poţi avea pretenţii,
Că-ntre timp şi-a inhibat
Chiar şi bunele intenţii.(GRIGORE COTUL)
DEZNÄ‚DEJDE
Cum proştii calea ne-o arată,
Motive să mă bucur nu-s,
Deci, cred că n-am fost niciodată,
Atât de bine…indispus. (GRIGORE COTUL)
ROMÂNII DUPÄ‚ COMUNISM
Popor harnic ÅŸi tenace
Ce-a construit socialismul,
Iar din nouăzeci încoace
Dărâmă capitalismul…” (DUMITRU MONACU)
ASISTENŢĂ OFTALMOLOGICĂ
Aștept un strănepot, student,
Să mă ajute, astă seară,
Că nu văd, nici picat cu ceară,
Ce scrie pe medicament. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPETIÈšIA ESTE MAMA ÎNVĂȚĂTURII
Constat acuma, din păcate,
Făcând bilanÈ›ul între noi,
Că eu am stat în facultate
Mai mult ca tine-n anul doi! ( MAX OPAIÈš)
UNEI FASHIONISTE
Preocupată ca-ntre fete
Și de imaginea lăsată,
A încercat trei toalete,
Dar ușa lor era... blocată! ( MAX OPAIȚ)
NONCONFORMISM
Deși, se pare-s doldora de bani,
Degeaba fac în public numai scene,
Când EL visează zilnic la sirene,
Iar EA, prin baruri, caută... fazani! (MAX OPAIȚ)
EFECTE
Totul, parcă, e… apatic
După ce anul se duce,
Unii oftează dramatic,
Iar ficatu-ÅŸi face cruce! (IOAN MAMAISCHE)
TRADIÅ¢IE
După vreo două săptămâni
De petrecut ÅŸi… îmbuibat,
Urmează luni pentru români
Să ia cântaru` … la-njurat! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
MANIFESTAÈšII POPULARE
Primarul e actorul,
Meniul - gratis an de an:
Fasole ia poporul
Åži ÅŸtabii, sigur, un ciolan.(TONY ANDREESCU)
Dar dragul meu e foarte bine,
Nu văd aici nimic nasol!
Fasolea e cu vitamine,
Ciolanul cu colesterol… (ÅžTEFAN BAÅžNO)
LAUDATIO
Despre mine, vă pot spune
(Apropo de "poezele"):
Scriu catrene-atât de bune...
Că râde lumea de ele! (AL. D. FUNDUIANU)
S-a-ntâmplat o mare dramă,
Ai comis o epigramă!
Parcă văd prozodiacii
Cum îi scutură toÈ›i draci! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
PRECOCITATE
I-am spus că l-a adus o barză,
Iar puÈ™tiul, că lovit în plex,
Îmi zice scurt: "EÈ™ti, nene, varză
Și în materie de sex!". (STELICÄ‚ ROMANIUC)
COPIL OBEZ
Având el kilograme bune
Ca nașterea să celebreze
Eu cred că puștiu-a vrut a spune
Că trebuiau vreo zece berze! (ŞTEFAN BAŞNO)
”RENTABILiTATE ” PERENÄ‚
Politicienii noștrii,toți,
Sănt fie ”curve” fie hoÈ›i,
Politica precum se știe,
E cea mai veche .….meserie.(IOAN PETRESCU
Nu știu de-i onorabilă
Dar sigur e rentabilă
Trăiești regește, vreau să zic,
Fără să faci, de fapt, nimic! (ŞTEFAN BAŞNO)
TURISM PREZIDENÈšIAL
De 9 ani a tot dormit,
Dar imediat ce s-a trezit,
Conducătorul cel iubit,
Iar a plecat in ….circuit! (IOAN PETRESCU
Toți vrem o țară ca afară
Și cum acasă n-o găsim
Cu dragul nostru șef de țară
Pe-afară tot călătorim! (ŞTEFAN BAŞNO)
CADOU DIN ”STELE”
Dupa ce 9 ani a stat,
Înaltul nostru sef de…..”stat”
Si in Botswana de s-ar duce,
Aceeasi “bani” ne va aduce! (IOAN PETRESCU
Moneda aia din Botswana
Cu terminaÈ›ia în „ula”
Mai bine să o dea pomana
La șefa lui, madam Ursula! (ŞTEFAN BAŞNO)
BLACK LIVES ALWAYS MATTER
Din Tărtăsesti pă-n la Buzău,
Ne-a mers din ce in ce mai rău,
Iar lumea o să inteleagă,
De ce-am ajuns... ”gaură neagră”! (IOAN PETRESCU
Dacă priveÈ™ti atent în jur
Pe lume o cam doare-n ... spate
Am vrut morÈ›iÈ™ să fim în UE
Șice-am primit în schimb ? O m... ! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
MERSUL TRENURILOR
Din somn eu mă trezesc, din vers,
Pe lângă casă trenul trece,
E ora nouă după Mers,
Iar după ceas e ora zece! (AXENTE IUGA)
DEZAVANTAJELE ENERGIEI VERZI
Pe acoperiÈ™ un MoÈ™
Caută acum un coș,
Nu cred că primesc cadouri
Că pe casă...am panouri! (AXENTE IUGA)
PRIMA NINSOARE
A nins un ceas, cu fulg subțire,
O neauă fină, lucitoare,
Dar, fix în ora următoare,
S-a dus...ca prima mea iubire! (AXENTE IUGA)
FISCALÄ‚
După ce, un doctor, tija
La fractură mi-a montat-o,
Azi pe FISC îl...aia grija
Că de ce n-am declarat-o! (AXENTE IUGA)
TÂRGUL DE CÄ‚CIULI DE LA BLAJ
La târg de căciuli È™i bonete,
Din firmă de pot ca să scap,
Voi merge să-mi iau doar șosete,
Având eu destule...pe cap! (AXENTE IUGA)
CU BUNÄ‚TATEA NE PIERDEM IDENTITATEA?
Noi - cu ínime deschise
Și cu mesele întinse –
I-am pus pe oaspeți la masă,
I-am servit cu vin de clasă,
Iar ei s-au suit pe masă...
Cearcă-acum să-i scoți din casă! (LERU CICOARE)
CERTITUDINE?
„Un an - È™i am scăpat de vize!” –
Atâta siguranță-n toate,
C-ai vrea, în toiul noii crize,
Să muÈ›i È™i Schengen-ul în State. (LERU CICOARE)
CÂND STATUL E SAC FÄ‚RÄ‚ FUND
Cel mai titrat turist din lume,
Dar È™i climatológ tehúi,
S-a pomenit frivol c-un nume
Pe socoteála statului. (LERU CICOARE)
PLIMBÄ‚RI DE LUX PE CONTUL STATULUI
Un avion de lux închiriat
Să-È™i ia-n voiaj consoarta-n emirát
Și s-o trimită-a doua zi-napoi
Cu-acelaÈ™i láiner, ce-l plătim tot noi
Și care-l va aduce-acasă mâine.
Dar cu aÅsteritatea cum rămâne? (LERU CICOARE)
VOTAÈšI PARTIDUL
Oameni buni, energici și cu minte
Ca-n partidul lor niciunde sunt.
Cum să-i mai alegi, o, Doamne sfinte,
Dacă toÈ›i o apă-s È™i-un pământ?! (LERU CICOARE)
CE-AI ALES, ACEEA AI??
Simulézi la prezidenÈ›iale,
Unde târgu-i mic: unul din doi,
Dar încearcă la parlamentare,
Când votezi la liste – un purcói! (LERU CICOARE)
NÄ‚LUCA EXTREMISMULUI
Vă sperie-o scornítă arătáre.
V-au spus-o franc atâÈ›ia analiÈ™ti:
Românii noÈ™tri nu sunt extremiÈ™ti,
Sunt disperați de proasta guvernare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FALȘI TROMPETIȘTI AI CREȘTERII NIVELULUI DE TRAI
Cum È™tiu plebícolii o simplă indexare,
Ce nici măcar în frâu inflaÈ›ia n-o È›ine,
S-o dea drept cea mai cea – a lor! - realizare
Și garanție c-o vom duce-o mult mai bine! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMPETIÈšIE NELOIALÄ‚ ÎNTRE INFLAÈšIE ȘI INDEXARE
Indexarea pensiÄlor vizează
Costul pieței de acum un an,
Doar că, hâtru, costul galopează,
Încât ea nu face niciun ban. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CERTITUDINE ȘI OPTIMISM SUTĂ LA SUTĂ
De la ministrul muncii din guvernul pește
Aflăm: speranța vieții noastre nu va crește.
Întemeiată-această certă-asigurare,
Nici vârsta nu va creÈ™te de pensionare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DE CE LA RECALCULAREA PENSIILOR
NU TOÈšI VOR BENEFICIA DE MAJORARE?
Majorare? Puncte de suspensii,
Căci, de fapt, recalcularea
Nu-i decât o corectare-a
Vechilor inechități la pensii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TU, CARE-ÈšI ASUMAI RÄ‚SPUNDEREA, RÄ‚SPUNDE!
Cuvântul l-înfigea până-n plăséle
Că vaccinarea grabnică-i viață,
Iar azi, atâÈ›ia sunt când cu sechéle,
Să nu-l trimiți la moașă-sa pe gheață?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA TESTUL PISA ȘCOALA NOASTRĂ
DIN NOU E LA COADA EUROPEI
E trist că România educată
Sub medie se află-n clasament,
Dar È™i mai trist È™efímea că, plantată,
Stagnarea o socoate ... randament. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERNELE AU UITAT DE PROMISA
RESTRUCTURARE A POLIÈšIEI DIN CONSTANÈšA
Idei atâtea noi în torbă,
Restructurări din rădăcină!...
Dar toate astea-s numai vorbă.
Bat vânturi alte-n oficínă. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
NEPUTINȚA NOASTRĂ ȘI SFIDAREA LOR
Mulți oameni angajați la stat
Să taie È™tiu frunze la câini,
Dar poți să scoți din habitat
Ä‚st nat de politruci români?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DE SÄ‚RBÄ‚TORI PREÈšURILE LA PRODUSELE
ALIMENTARE TRADIÈšIONALE S-AU MULTIPLICAT
Cum speri că prețul n-o să crească
La alimentele de bază,
Vezi inima să nu-ți plesnească.
Te aibă Dumnezeu în pază. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SACRAMENTAL ÎMBÄ‚TÄ‚TOR ȘORICI
La târgul de produse de Crăciun,
Cel mai dorit È™i ieftin – ca-n poveÈ™ti,
Au ce Gobséck È™i l-a-nsuÈ™it, nebun,
Că, -n loc să-l guști, trei mile-l ocolești? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÄ‚SÄ‚TORIE SIMPLIFICATÄ‚ (LA NOTAR)
Interlopu, -n mare grabă,
ConsfinÈ›í evenimentul.
Nu că o iubea pe babă,
Da-i plăcú ... apartamentul. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
AM ATINS OPT MILIARDE (Presa)
Bill Gates vrea cinci sute mii,
( Te întrebi de pandemii ?!);
Apocalipsa e-n pridvor,
Opriți planeta să cobor! (DUMITRU BUJDOIU)
O POLIȚISTĂ SEXY ȘI-UN ȘOFER AMOREZAT
- Două sute, regret dragă;
Ea, despre-amendă vorbea,
El, altceva pricepea:
- Nu-i mult pentru-o noapte-ntreagă! (DUMITRU BUJDOIU)
UN POLIȚIST ȘI-O BLONDĂ
- Șofați prost, vă dau un sfat,
C-aÈ›i luat deja opt amenzi…
- Ești tu prost, dacă-așa crezi,
Nu le-am luat, bă, eu le-am dat! (BUJDOIU DUMITRU)
ÎNTRE COLEGI
- Am aflat că vei fi tată,
- Așa e, dar taci odată!
Să am bucuria asta,
Până o afla nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN FAMILIE
Copilul e curios:
- Tati, de ce-ai luat-o pe mama?
Ä‚l bătrân e radios:
- Vezi, fă, și-ăsta și-a dat seama?! ( DUMITRU BUJDOIU)
UNIREA FACE PUTEREA
Unirea face puterea
Este-o vorbă din bătrâni...
La noi face răzvrătirea
Dintre unguri si români ! (IOAN TIMOFTE)
O MÂNÄ‚ SPALÄ‚ PE ALTA
O mână spală pe alta
Și pe față cu-amândouă
Cam așa-i la noi judecata
După justiția nouă...! (IOAN TIMOFTE)
LA NOI IN PARLAMENT
Te rog sfinte Nicolaie
In Parlament să cobori
Ca să-i oprești din bătaie
Pe deputați...senatori ! (IOAN TIMOFTE)
LEGEA FUGARILOR
Oare unde vom ajunge…
Atâtea legi ne ,,omoară,,
Și mai vrem încă o lege
Pentru cei fugiți din țară ! (IOAN TIMOFTE)
CELOR FUGIÈšI, PENTRU A SCÄ‚PA DE PEDEAPSÄ‚
Unde ești tu Țepeș doamne
Ca punând mâna pe ei
Să-i înÈ›epi în două coarne
Și să-i judeci ca mișei ! (IOAN TIMOFTE)
DE ACTUALITATE ( Rezultate PISA: Aproape jumătate dintre elevii
din România nu înÅ£eleg ce citesc)
Fapte ce trăim pe viu
Și vă spun că nu îmi place:
Astăzi multe cărţi se scriu
Ȋnsă carte nu se face. (ADRIAN TIMOFTE)