Grigore Cotul, un epigramist deja consacrat, şi-a alcătuit cărţile bazându-se pe câte un concept, aspect pe care l-am mai evidenţiat cu ceva timp în urmă. Un volum, „Optimistul resemnat” (2017), ne trimite spre conceptul psihologic de resemnare, creaţiile fiind armonizate după principiile teoriei incongruenţei. O altă carte, „Ironii homeopatice” (2019), se supune conceptului medical de homeopatie, mulându-se pe principiul potenţării. Un alt volum, „Registru de intenţii” (2021), pune limbajul şi tehnicile epigramatice pe o linie dată de filosofia minţii ca pornire interioară conştientă. Recentul volum, „Dureri de…cot” (2022), face vizibilă prezenţa elementelor sociologice prin punerea în evidenţă a „omului masă”, tipar identificat de eseistul Ortega y Gasset.
Omul-masă, după eseistul spaniol, se caracterizează în primul rând prin automulţumire şi gregarism. Omul-masă al lui Grigore Cotul este un produs standardizat al erei postrevoluţionare româneşti Dacă un poet îşi scrie versurile cu tendinţă (au zis-o mulţi critici), orice epigramist scrie cu intenţie. Pentru astfel de intenţii Grigore Cotul a fondat publicaţia socio-culturală „Izvorul Someşului”. Am în faţă nr. 8 / 2023, singurul număr pe care l-am citit în format tipărit, celelalte le-am lecturat în ediţii online. Revista are un format academic evident, fiind vizibile aptitudinile coordonatorilor de a impune o misiune strategică unei reviste cu caracter de magazin.
Editorialele semnate de Grigore Cotul se raportează evenimentelor de moment, cel din acest număr avânt ca titlu o întrebare care se pune adesea: „Educaţia, încotro?”. Peste tot în text se simte sângele clocotind al epigramistului de clasă: 1. „Sunt un mare naiv care a crezut, din patru în patru ani, apoi din cinci în cinci ani, şi până în zilele noastre, că educaţia este o prioritate naţională. Judecând din punctul lor de vedere, da. A fost şi este chiar dacă, aparent, votul e de unică folosinţă. Toţi miniştrii pe care i-am avut, peste treizeci, în mai mult de trei decenii, au ţinut, ca unic scop, completarea CV-ului, (şi) cu această funcţie, obţinută, de regulă, în urma unui concurs de lipit afişe electorale”; 2. „După toate apucăturile nemascate, afişate ostentativ de-a lungul vremii şi a vremurilor, aceia care au fost în fruntea tagmei dascălilor, majoritatea aşa-zişilor miniştri, fie au fost „stigmatizaţi” de carte, fie au acumulat o ură virulentă împotriva cunoaşterii”; 3. „Lipsa unor legi clare şi ferme în domeniul învăţământului şi al educaţiei a dus la o anarhie totală în sistem căreia îi suntem spectatori în fiecare zi”.
Paginile de proză sunt susţinute de 13 autori, în timp ce poezia e prezentă prin 6 creatori, remarcându-se o formă numită gogyohka, deosebită de Haiku şi Tanka prin faptul că nu are model de silabă fixă. Valer Popa, cel care propune câteva exemple, adaugă: „nu există convenţii care să reglementeze conţinutul şi nici presupuneri despre ceea ce este considerat a fi un limbaj poetic adecvat. Într-adevăr, accesibilitatea lui gogyohka şi puterea sa de a vorbi direct cu inima şi mintea provin din simplitatea formei sale, din utilizarea ei frecventă în cotidian şi din regula nescrisă că aproape orice subiect este joc”. Reţinem trei din exemplele propuse de Valer Pop: „pentru ca viaţa / să fie / mai frumoasă / s-au inventat / hobby-urile”; „cafeaua de aseară / m-a obligat / să citesc / toată noaptea / cartea „Somnul pierdut” ; „un om / sănătos la cap / se află / unde-i este inima / şi dorul”.
Rubricilor de cronică literară, folclor, tradiţii, pagini de monografie, cărţi şi divertisment, merită reţinut şi spaţiul acordat epigramei. Un număr consistent publică Grigore Cotul: În timpul grevei din educaţie – „Drama pare mai uşoară, / Că simţim, din cer, toţi sfinţii / Cum încet, `pre noi, pogoară… / Când ne-njură-n gând părinţii.”; Confirmare – „S-au studiat decizii, vorbe, fapte, / Şi, în sfârşit, verdictu-i foarte clar: / Cum printre oi mereu e un măgar, / În fiece birou e-un papă-lapte.”; Soluţie rapidă – „Mi-a zis un medic renumit: / „De vrei să-ţi îndulceşti muierea, / Te-aştept cu dânsa, negreşit, / Să-i scoatem fierea!”; Viitorul sună bine – „Deşi de multe ori îmi vine / Să plec din ţară la străini, / Mai stau, că vom trăi mai bine / Cu cât rămânem mai puţini.”; Poveste de dragoste – „S-au cunoscut şi s-au iubit / De când munceau afară, / El… un băiat introvertit, / Ea… nerulată-n ţară.”; Deziluzie – „Am dus-o nopţi la rând în clubul / Ce-l prefera, doar să-i fac fiţa, / Şi când am vrut să strâng şurubul, / Avea lărgită… piuliţa.”; Idilă la ţară – „Când merg la una din vecine, / Mă simte câinele, mereu, / Chiar ieri s-a ataşat de mine… / De tibie şi peroneu.”
O coloană de epigrame publică Adela Cotul. E o epigramistă care vine şi trebuie să fim atenţi la parcursul său. Nu se axează pe psihologia lui Jung precum Teodora Pas şi nu e, încă, nici „diavolul cu arc” descris de Henri Bergson şi adoptat de Elena Mândru. Pare a împrumuta, deocamdată, picături din borcanul cu deruginol al Cătălinei Orşivschi şi din tentaţia sociologică a lui Grigore Cotul. Reţinem din Adela Cotul: Constatare – „În şcoala mea mă plimb pe hol, / E linişte şi totu-i gol, / Pustiul pare-a fi etern… / Ca-n mintea celor din guvern.”; Retrospectivă – „Cum drumul drept e cel recomandat, / În viaţă, el îţi defineşte eul, / Dar vai ce multe cred c-aş fi ratat, / De n-aş fi rătăcit un pic traseul!”.
Epigrame publică şi agrobiologul Toader-Dorel Bazga: Femeia – copil – „E atât de grijulie / Şi cu suflet de copil: / Cântă ca o ciocârlie, / Plânge ca un crocodil.”; Eternul copil – „Până-n ceas de bătrâneţe / E tot prunc, de ce să minţi, / A rămas din tinereţe / Chelios şi fără dinţi.”
„Izvorul Someşului” este o revistă serioasă în care se publică literatură de calitate, cum este şi poemul „Hrană” a lui Ioan Pintea, din care extragem: „sunt zile binecuvântate când părăsim încăperile / şi ne retragem pe acoperişuri / de acolo de sus strigăm tuturor adevărul…”. Când e gata, orice număr al revistei „Izvorul Someşului” iese din Şanţ, urcă pe acoperişul lumii şi strigă tuturor adevărul. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
AMÂNĂRI MINCINOASE
Parlamentaru-o fi poet
Mereu e-n meditaţie
Şi dă o explicaţie:
Că n-are aprobat buget! (ELENA MÂNDRU)
SFERA CUNOAŞTERII
Ştim de roboţi, planete, stele,
Când cade bruma prin vâlcele,
De-a fir a păr ştim de atom,
Dar nu ştim totul despre om! (VASILE LARCO)
JUDICIARĂ
Dreptatea luptă vitejeşte
Să domine, dar din păcate,
Atâtea lovituri primeşte,
Că nu mai vrea să se arate! (VASILE LARCO)
ORICĂRUI PREMIER AL ROMÂNIEI
Stimate domn, Excelenţă,
Grija ta faţă de om
Are o echivalenţă
Cum e-a lui… Grivei de pom. (DUMITRU MONACU)
PARTIDUL E-N TOATE
Vreme vine, vreme trece
Şi ne conduce partidul
Spre-un rahat cu apă rece
Din care s-a scurs lichidul… (DUMITRU MONACU)
LOCUL LUCRULUI BINE FĂCUT
Într-o lume reformată,
Experimentând formule,
ȘCOALA e complet schimbată
Dezmembrată în ... module! (MAX OPAIŢ)
AUTOHTONĂ
Ciolanul_ brand de România,
Cândva, mâncare la săraci,
Ajunge cu ...politichia ,
Să aibă sensul de... caimac ! (MAX OPAIŢ)
UNUI CASANOVA
Orbit de dragoste, năpasta
Lovit-a iar, (bătu-o-ar vina !)
Că nu și-a mai văzut nevasta
De când acasă-i doar... vecina! (MAX OPAIŢ)
DUPĂ AŞTEPTĂRI, CU ANII
Au venit americanii,
Şi fiorii sunt… fireşti,
Mai ales că-mi zic duşmanii:
Vezi, române … ce-ţi dorşti! (IOAN MAMAISCHE)
SEMNE BUNE
Deşi, mi-e frică de război,
Nu-l mai privesc ca pe-un balaur,
Doar ruşii spun că dau-napoi,
Şi-s de cuvânt… ca la tezaur! (IOAN MAMAISCHE)
NIVEL DE TRAI
Semn c-o ducem excellent,
Astăzi, toate-s în urcare,
Hrană, gaze, sprit, current…
Şi taxa… de-nmormântare! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
UNUI EPIGRAMIST
Catrenul tău, corect, matur,
E un poem, în gen, de vis
Și totuși are un cusur:
Că s-a mai scris. (PETRU IOAN GÂRDA)
Pai unii, cu un plagiat
Și-au luat coșcògea doctorat
Așa că nu-i o mare dramă
Când plagiezi o epigramă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ANUNȚ PENTRU PLOIEȘTENI
Vă spun, că-n seara de Ajun
Și-n noaptea înspre două'ș'cinci
N-o să mai vină Moș Crăciun,
Că e primar în urbe ... Grinch. (STELICĂ ROMANIUC)
Bre, Stelică ești zgârcit!
Chiar și Grinch s-a convertit
Știu că ești băiat sărac
Dar măcar un coniac...(ŞTEFAN BAŞNO)
EMANCIPARE DUPĂ DIRECTIVE UE
În ton cu teza din Bruxelles,
Că datina-i la noi vetustă,
De-acest Crăciun nu tai purcel,
Mănânc friptură de ... lăcustă.(STELICĂ ROMANIUC)
Stelică, să nu cazi în culpă
Să faci friptura doar din pulpă,
Iar din cotlete, cu măsură,
Să poți să faci o răcitură!(ŞTEFAN BAŞNO)
Pregătesc tot ce mi-ai spus
Însă fac ceva în plus:
Un cârnat țeapăn și mare
Să îl dau la ăia care...(STELICĂ ROMANIUC)
De te-ai gândit cumva la mine
Îți mulțumesc ,dar cred, mai bine
Cârnatul merge cu fasula,
Mai mult s-ar bucura Ursula.(ŞTEFAN BAŞNO)
LGBT
Noi cântam cândva anume,
„Trei culori cunosc pe lume”
Azi, cu dosnicele fapte,
Le cântăm pe toate...șapte. (ION MORARU)
Poa' să cânte cine vor
Eu rămân la tricolor
Să mă ierte Dumnezeu
Nu îmi place cur-cubeu...(ŞTEFAN BAŞNO)
INTERDICȚIE
Acei ce au vederi înguste,
C-așa i-a educat partidul,
De când cu hrana de lăcuste,
Au interzis...insecticidul! (ION MORARU)
Insecticidul, mai recent,
A devenit ingredient
Pentru acei ce vor să guste
O tocăniță de lăcuste...(ŞTEFAN BAŞNO)
LA SFÂRȘIT DE MANDAT
Au mai trecut patru ani
Și datoriile cresc
Avem tot mai puțini bani
Când prețurile se măresc... ! (IOAN TIMOFTE)
FEMEIA ȘI TÂLHARUL
Tâlharul vrea...banii sau viața
Ai de-ales una din două
Femeia e mai isteață
Ea le vrea ...pe amândouă ! (IOAN TIMOFTE)
MENIU DE SĂRBĂTORI
Cei cu pensii speciale
S-au servit cu carne moale
Cei cu puține parale
Au servit...oasele goale ! (IOAN TIMOFTE)
EL ȘI EA , LA BĂTRÂNEȚE
El, la șaptezeci de ani
Cam și-a încheiat, mandatul,,
Ea s-a plictisit de bani
Și cam ar mai vrea...pe altul !(IOAN TIMOFTE)
NE ȘTIM “DUȘMANII” LA EURO ‘24*
Iărăși am avut noroc,
Grupa noastră nu-i de foc;
Unii spun că-i chiar un rai,
Prost să fii, noroc să ai! (DUMITRU BUJDOIU)
* Sorții ne-au adus în careu ( să rateze) pe Belgia,
Slovacia și Ucraina, sau Israel (iarăși) după baraj
BUGETUL ȘI LEGEA LIMBII ROMÂNE
Mulți bani la Buget, la Stat,
Dacă orice deputat
Va fii aspru amendat
Când vorbește agramat. ( DUMITRU BUJDOIU)
SONDAJUL CELOR FERICIȚI ÎN UE *
Un sondaj, i s-a dus buhul:
Românii pe locul doi?!?!?!.
Cine-a răspuns pentru noi?
Fericiți, sărmani cu duhul… ( DUMITRU BUJDOIU)
* Sondajul ne-ar plasa la fericire, satisfacție de viață, venituri…pe locul doi,
cu nota 7,7 - lângă Austria, peste Germania-6,5 și Bulgaria- 5,6 ( Libertatea, după
Eurostat )
SECRETUL EPIGRAMEI
Te -agăți de-o zicală veche,
O sucești după ureche,
Îi atârni cercei, în poantă
Și scrii alta, mai spumantă ( DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ ORA SEXUALĂ DE LA ȘCOALĂ
Mama lui e în pericol,
Precum sunt multe la noi ;
De ce i-au spus că-i testicol,
Când ea i-a zis că e coi? (DUMITRU BUJDOIU)
NU DA DREPT DISCRIMINARE
CEEA CE ȚI SE NĂZARE
Eu îmi am Crăciunul meu,
Dat de bunul Dumnezeu,
Tu îți ai Hanúka ta
Cu sacra menóră-a sa,
El, iar, Ramadánul -ah! -_,
Osanále lui Allah
Și, din inimă și zgău,
Har lui Mohaméd al său;
Eu îmi am Fecioara mea,
Ce-a născut pe Mesia,
Și mai am Paștele meu,
Ocrotit de Dumnezeu,
Tu îți ai Pessáhul tău,
Dat de Iáhve (Dumnezeu).
Iáhve, -Alláh sau Dumnezeu
Sunt, de fapt, un singur „Eu”.
Eu cu biserica mea,
Tu cu sinagoga ta
Și el cu moscheea sa,
Pe pământ sclipínde véle,
Parc-ar fi cerul cu stele.
Și atunci, dragă UÉ,
Vezi discriminare-n cé? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA INSÚLTELE NEOMARXIȘTILOR LEGEA NU SE-APLICĂ?
Sacrilégiul credinței
E-ntr-un hal fără de hal.
Nu vezi, lege-a cuviinței,
Cum, zălúzi, sar peste cal? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SALARIUL NU MAI DEPINDE DE PRODUCTIVITATEA MUNCII?
Salariul minim doar la noi e cel mai mic.
Să-l crești de opt ori, nu de patru – tot n-ajunge.
Dar randamentul când nu crește cu nimic,
Mai poți acești pendénți doi índici a-i disjúnge? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRODUCEM PĂMÂNTURI RARE?
O simplă promisiune
C-ai să zbori prin Schengen úliu
Parcă-i o confesiune
Că și noi producem ...túliu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DA CU FURTUL CUM RĂMÂNE?
Prea vă făloșíți, cocóți,
Că ați pus mâna pe hoți.
Vrem să știm: banii furați
Când vor fi recuperați? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NE-NGHEAȚĂ SĂ NE-NVIE-N ALTE LUMI
Ce gríjnic ne conservă don primar,
Să púnem de-o colívă și colaci!
Iar frigul ne-amintește de-un coșmar
Cu lipsuri mari și-un prea zgârcit cârmáci. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CORECTAREA UNOR INECHITĂȚI LA STABILIREA PENSIILOR
În fața unei cruzi realități
Că s-a comis, în vreme, o eroare,
O reparare de inechități,
Triumfalist, s-o dăm drept majorare? (LERU CICOARE)
INDEXAREA ȘI COSTUL REAL AL VIEȚII
La atâta trâmbițare
Despre-o amplă majorare
(Ce-i, de drept, o indexare!),
Cum s-o simți și-n buzunare? (LERU CICOARE)
PROFESORII – TRAȘI PE SFOARĂ?
E ușor a stinge greva
Cu promisiuni deșarte,
Dar revolta friptei gloate
N-o va potoli nici breva. (LERU CICOARE)
LA NOILE CONDIȚIONĂRI NU NE UITĂM?
Cât de pafaríști să fim,
Pe ce lume să trăim,
Încât orice fraieríre
S-o luăm drept izbutire? (LERU CICOARE)
BĂIEȚII NOȘTRI HÂTRI DIN ENERGIE
Când crește prețul energiei-n țară,
Ce ni se spune? Că așa-i afară.
Când scad, însă, tarífele, în ÚE,
Nu și la noi. Dau m..e la statúie. (LERU CICOARE)
STRATEGIA PRIVIND COMBATEREA EMISIILOR DE GAZE
CU EFECT DE SERĂ N-A FOST PUSĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ
Gaze cu efect de seră
Ne sufocă-n atmosferă.
Când scăpăm nimeni nu știe,
Deși-avem o ... strategie. (LERU CICOARE)
LEGEA JUNGLEI LA ANGAJARE ÎN UNELE SPITALE
La posturi cheie sau vitale
Sunt folosite ca darále
Nu pregătirea ce o ai,
Ci mita doar pe care-o dai. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
E DE MIRARE?
Toți agresorii sexuali (n patru)
De ce nu-s pedepsiți - e vreun mister,
Când coregráful-mare șef din teatru
Mai are spate tare-n minister? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HĂRȚUIRE SEXUALĂ IGNORATĂ
Biétele, -și iau zborul chiar din véntru.
Apărarea să le-o ieie cine,
Când și controlorilor din centru
Le curg ochii după balerine? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SINGURA DEOSEBIRE DINTRE JUSTIȚIA AMERICANĂ ȘI CEA ROMÂNĂ
Perverși foiesc nu doar prin State sexuali.
Un caz Epstéin l-avem și la Constanța.
Și juzii noștri sunt la fel de cerebrali.
Doar că la ei s-a pronunțat instanța! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
APLICAREA DE CĂTRE CFR-CĂLĂTORI A INDICELUI DE INFLAȚIE
NU ȚINE CONT DE APLICAREA INDEXĂRII PENSIILOR?
CFR-ul Călători
A scumpit biletele
În preajmă de sărbători
Să oprească cetele
De drumeți colindători,
De a căror indexare
Știți unde? În cot îl doare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ E OARBĂ, DAR OMUL?
Orice om care respiră
Emite gaze de seră.
Câți din lume mai aspiră
C-or trăi și-n altă eră? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNOR JURAŢI LA CONCURSURILE DE EPIGRAME
Epigrame când citesc,
Poanta spun că n-o găsesc.
Poanta-n grabă s-o-nţeleagă
Mintea trebuie să-i meargă. (ADRIAN TIMOFTE)