Adrian Alui Gheorghe publică în “Apostrof” nr. 11 din 2023 un poem intitulat “EPIGRAMĂ”, care face parte din ciclul “Poeme americane”. Titlul pare surprinzător având în vedere îndepărtarea de arhitectura şi mecanismul de compunere a unei epigrame. Mai mult, caracterul surprinzător este întărit şi de poziţia postmodernilor faţă de epigramă, ei nerecunoscând-o ca ocupând un loc, pe undeva, prin mozaicul speciilor genului liric. E drept că la perpetuarea acestei nedreptăţi contribuie şi epigramiştii, aspectul fiind prins, recent, foarte bine de Crăciun L. Alba (Axente Iuga) într-un inspirat „Colind”:
COLIND
Vin epigramiștii, cum veneau odată,
Râsu-i râs,
Să destindă lumea asta întristată,
Râsu-i râs,
Prea flămânzi de glorii, prea flămânzi de lei,
Râsu-i râs,
Când ajung in vârfuri, se mușcă-ntre ei,
Râsu-i râââs!!!
Magda Ursache, o admiratoare a operei poetului nemţean spune: „În ce-l priveşte pe Adrian Alui Gheorghe, „talent individual”, cum ar spune Eminescu, el este poet, nimic mai mult, şi de aceea e altfel”. Fiind altfel, a scris astfel poemul „EPIGRAMĂ”: „Unii au căutat aur în America, eu caut poezie, / în epoca virtualizării poezia poate căpăta o valoare / mai mare decât aurul // dacă PIB-ul României / - sau PIB-ul mondial, de ce nu? - / s-ar măsura în poezii, / îţi dai seama ce importantă ar deveni / existenţa poetului? // am da şi la export, s-ar crea / mafii care ar manipula poezia / ai vedea parlamentarii trecându-şi / pe sub bănci în parlamente / teancuri cu cărţi de poezie // s-ar propune tipărirea în tiraje mari / ale cărţilor de poezie, / ca să ajungă la tot poporul flămând // ar fi greve şi mitinguri şi sindicatele ar cere / mărirea numărului de poezii pentru / muncitori, ţărani, intelectuali şi politicieni // sigur că ar merge ca monedă şi / poezia străină, un fel de valută / mai sigură şi mai stabilă, / dar nu toată lumea şi-ar permite-o; / … sunt pe Wall Street, vreau să schimb / câteva poezii româneşti în valuta locului / caut o casă de schimb să văd paritatea”.
Poemul este rezultatul unei construcţii ivite din îmbrăţişarea a două gânduri (poate idei, chiar concluzii), unul dat de ochiul care plânge privind condiţia poeziei de azi, şi a ochiului care râde numai gândind că „în epoca virtualizării poezia poate căpăta o valoare mai mare decât aurul”. Ambiguizând, Adrian Alui Gheorghe propune o formă de reconversie valorică punând accent pe exterioritatea acestei forme regăsite în anecdotic şi ironic. În definitiv ce vrea să zică Adrian Alui Gheorghe propunând un poem cu titlul „EPIGRAMĂ”? Că epigrama e ceva scris, ceva văzut, ceva auzit, că e comunicare, că e, până la urmă, poezie. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ODĂ COPACULUI
De viaţă tu eşti dătător,
Dai oxigen, ţii şi răcoare,
Dar şi de-o coadă de topor…
Voinicului să te doboare. (VASILE LARCO)
GLASUL VIORII
Cu gând spre viitor, vioara
La lemnul scump, dând curs măsurii,
“Cod roşu” a trimis spre ţara
Distrugătorilor pădurii. (VASILE LARCO)
GHINION
Cine poate să priceapă
Vremurile astea stranii:
Unii au “intrat la apă”,
Când au vrut să-şi “spele banii”! (VASILE LARCO)
EMINESCIANĂ
La steaua care-n cer abia se naște,
E-o cale nemaipomenit de mare
Și pot s-afirm așa, spre a cunoaște:
E fix cât de la noi la bunăstare! (MIHAI HAIVAS)
EMINESCIANĂ
„Cobori în jos” guvern nătâng
Dar fără parașută,
Iar gâtul de ți-l rupi, nu plâng
Că-n țară-ai semănat derută! (MIHAI HAIVAS)
AMICUL PE DRUMUL… VIEŢII
Gropile fac drumul greu,
Dar mai pot fi evitate,
Numai un amic al meu,
Dă în gropi de nu se poate! (DUMITRU MONACU)
MĂRTURISIRE
Ajunși acasă-ntr-un târziu,
Noi ne-am iubit nebuni, cu foc;
O spun acuma eu, că știu
Că-n sobă, nu era deloc! ( MAX OPAIŢ )
UNEI DOMNIȘOARE ANGAJATĂ LA PATRON
Angajată de curând,
A-ndrăznit la șef să ceară
O mărire ( peste rând!)
Și-a cedat... întâia oară! ( MAX OPAIŢ )
EVOLUȚIE
Observația contează,
Fi-ndcă toate au un rost,
Prostul, când evoluează,
Este zi de zi... mai prost! ( MAX OPAIŢ )
POLITICĂ DE CADRE
Instituţii… înţesate
De încompetenţii voştri
Sunt pe rând împrospătate
Cu reprezentanţii noştri! (IOAN MAMAISCHE)
CUPLU DE SUCCES
S-au prins în străinătate,
Fiecare cu ce ştie,
El – expert în bancomate,
Ea – în prima meserie! (IOAN MAMAISCHE)
MUTAŢII NATURALE
Natura e-n degringoladă,
Iar rezultatele-s stupide:
Gândacii nu se dau din stradă,
Precum şacalii… din partide! (IOAN MAMAISCHE)
GOSPODĂREASCĂ
Nu am păsări în ogradă
Dar mi-au scos vreo două țațe
Vorbe-n sat că și din stradă
Mă aud când dau la rațe. (AXENTE IUGA)
PATRONUL
Șefu-n dodii se exprimă,
Are-n el o școală nouă,
Când l-am întrebat de-o primă,
Mi-a răspuns...că-mi dă vreo două! (AXENTE IUGA)
DUPĂ LEȘE
Eu scriu epigrame mortale
Și sunt publicate-n ziar,
Dar, culmea, posedă vocale
Cum sunt și-n catrenul maghiar! (AXENTE IUGA)
ALEȘII NOȘTRI
Din ședințe lungi rezultă
Că, în săli parlamentare,
Sunt aleși de treabă multă
Și aleși de treabă mare! (AXENTE IUGA)
SAC FĂRĂ FUNÐ
Cardule, cărduțule,
Iar ești gol drăguțule,
Ori te trag în piept băcanii
Ori prin fund îți cură banii! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
UNUI VECHI COLEG
(care mă găsește "neschimbat")
Spre a nu crea confuzii,
I-am spus "tainele", pe loc:
Că, hrănit doar cu iluzii,
Nu m-am îngrășat deloc. (AL. D. FUNDUIANU)
De-astea am păpat și eu
Însă nu-ș' cum Dumnezeu
Ale mele-s mai "docile"
C-am sărit suta de kile! (ŞTERAN BAŞNO)
Nu știu!...
(Aveți, la iluzii, pile?!) (AL. D. FUNDUIANU)
Vrei iluzii, măi copile?
Îți dau eu ! Cam câte kile?
Cu-mpliniri ar fi mai greu
Că de astea, vreau și eu! (ŞTEFAN BAŞNO)
Am și eu,
multe și grele,
Nu știu cum să
scap de ele! (AL. D. FUNDUIANU)
La Crăciun vorbim de porci,
Pe la Paști de miel ni-i planul
Însă n-ai cum s-o întorci,
Despre capră, cam tot anul! (VALENTIN URSU)
Capra noastră cea turistă
Lâng-un țap ca nimeni altul,
E din ce în ce mai tristă
Că se termină mandatul...(ŞTEFAN BAŞNO)
REȚETĂ DE CRĂCIUN
În atmosfera de Crăciun,
Mâncarea este mai gustoasă
Și vinu-ți pare mult mai bun
Când ești doar musafir la masă! (STELICĂ ROMANIUC)
Deci, dacă ești băiat de gașcă
Stelică, ești un om făcut,
Mâncarea, vinul sunt de pleașcă,
Tu – musafir satisfăcut… (ŞTEFAN BAŞNO)
UTILUL ŞI PLĂCUTUL
Sub brad am aranjat piftia,
Să se închege bine (sper),
Căci bradul l-a montat soția
Aproape de calorifer.(ILIE BÂTCĂ)
Și tu, un cetățean model
Ți-ai dat obolul la"Renel"
Dar după ce-ai plătit factură
De unde bani de răcitură? (ŞTEFAN BAŞNO)
·
TRANSPARENŢA
Au invocat-o parlamente,
Ca pe o muză între muze,
Dar n-o vedem, eminamente,
Decât la fuste şi la bluze. (NICĂ JANET)
De-atâta transparență, zic,
Ajungi să nu mai vezi nimic,
Precum pe drum e unul care
Îți dă în ochi cu faza mare! (ŞTEFAN BAŞNO)
CONSTATAREA UNEI BLONDE
Soțul meu , la telefon
El singur s-a dat de gol...
Am simțit că are-amantă
Căci mi-a zis așa deodată:
- Să n-ai grijă de nimica
Sunt acum...pe ,,Doamna Ghica,,! (IOAN TIMOFTE)
SPERANȚE DE VIITOR
O să trăim și mai bine
Când vom lucra patru zile...
Și viața va fi mai frumoasă
Când le vom lucra de-acasă...(IOAN TIMOFTE)
VACCINUL DIN PANDEMIE
Vaccinul lui Arafat
La nimic n-a ajutat
Acum știe fiecare
Că a fost manipulare...
Astăzi nici un individ
Nu mai moare de covid! (IOAN TIMOFTE)
AVEM CIRC ÎN PARLAMENT
Dacă vrei să te distrezi
Cu scene de-amuzament
Nu mergi la circ să le vezi
C-avem circ ...în Parlament ! (IOAN TIMOFTE)
FCB, CU B DE LA LIGA B-2
Echipa din Botoșani,
Super-tare câțiva ani,
E ultima azi; flăcăii
Au ajuns CIUCA BĂTĂII. (DUMITRU BUJDOIU)
DE IGNAT, DUPĂ TĂIEREA PORCULUI
Sun vecina: - Fă, Mărie,
Vino, că mi s-a-ntărit!
Nu știu la ce s-a gândit,
O chemam la o…piftie. (DUMITRU BUJDOIU)
DIN RAI ÎN IAD
Eva, geloasă pe-Adam,
Că-aleargă-n Iad, după fete;
Șarpele-i zice: madam,
Știe unde-ajung borfete. (DUMITRU BUJDOIU)
NOUA ZEELANDĂ: TAXĂ PE BĂȘINA VACII (Presa)
Păi, la noi, în Parlament,
Ar fi câștig permanent
La buget, cam cât la vaci;
Prost, miroși, votezi și taci. (DUMITRU BUJDOIU)
TOCMAI UNDE NE ERA LOCUL?
Dacă-n România se trăiește
Ca în Africa de Sud – aman! -,
Să te miri că șeful se fălește
Că ne-a pus pe rádaru-african? (LERU CICOARE)
TOTU-N LUMEA ASTA ARE-UN PREȚ
Pe daiboj nimic pe glob nu é.
Tot ce mișcă-n coadă stă de pește.
Nu doar aderarea la UÉ,
Și intrarea-n Schengen se plătește. (LERU CICOARE)
DIN LAC ÎN PUȚ?
Am clamat atâta vreme:
Om sovietic, omul rus,
Și-acum ne-ar crea probleme
Homo europaeus? (LERU CICOARE)
SIMULARE DE ALEGERI PREZIDENȚIALE LIBERE
ÎNTR-UN STAT AUTOCRAT
Azi candidați – să dai cu tunul,
Dar, cum acuzele-s în toi,
Toți se-ndoiesc că măcar unul
Va mai ajunge-n turul doi. (LERU CICOARE)
CUI ÎI STĂ-N GÂT CREDINȚA NOASTRĂ?
Ieri marxiștii încercau să schimbe
Moș Crăciun pe-un alt moș: moș Gerilă.
Azi neomarxiștii, sub corimbe,
Să ni-l scoată vor din crez și bilă. (LERU CICOARE)
ÎN APE TULBURI
Dronele rusești ca niște ciori
Zboară peste țărmul românesc.
Să mai tragă cine câte sfori
În ce ape rușii pescuiesc? (LERU CICOARE)
PEDEAPSĂ ADMINISTRATIVĂ „DURĂ”
Șefii vinovați din vamă
C-au scăpat un hoț primar
Au fost pedepsiți, se cheamă:
Transferați pe alt culoar! (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRADIȚIA BRESLEI?
De parcă-a-ndreptăți ar vrea
Că, în trecut, moș-so bătea,
Jandarmul, azi, cu spate late,
Ne-arată-ades că știe-a bate. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEMOCRAȚIA NE APĂRĂ DE DEZBINARE
Cererea de-autonomie
Pe criteriul de etnie
E-un falimentar concept
Într-un stat real de drept. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN SFÂRȘIT, ȘI NOI ÎN FRUNTE!
Doar la preț nu trágem sfori.
Țara știți pe cé loc é?
Am trecut de două ori
Peste media UÉ! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONSTITUȚIA: PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII CIUMĂ?
În timp ce-n scripte festiviste
E suverană Țara-mumă,
Partidele suveraniste
Sunt declarate-un fel de ciumă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ELECTORI ȘI CANDIDAȚI
Cum marea lor promisiune
E-o cioară-n pom – cu cașcaval,
Orice veleát noi l-am propune
Să fie an electoral. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ANEVOIOASA NAȘTERE A BUGETULUI
Bugetul se cârpește-a câta oară!
De neglijență nimeni nu te-absolvă.
MinFin-ul doar, formal, se pune-n poară,
Că nu se poate, -n fond, dar ... se rezolvă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LOCAL KOMBAT ÎN PARLAMENT
Se fălesc în van sportivii
Că-i full public la kombat.
Doar că n-au văzut, naivii,
Deputații cum se bat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HĂHĂIALĂ LA ADOPTAREA BUGETULUI
De parcă dinadins baletul
Trena, spre-a ști, pe unitate,
Ce-aprins s-a discutat bugetul,
Trecut cu-atâta greutate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ANCHETA PROTESTULUI DIASPOREI DIN 10 AUGUST 2018 TRENEAZĂ
Deși pașnic toți l-au vrut,
Multă lume-a pătimit.
10 august a trecut,
Nicio brută n-a plătit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OFICIALITĂȚILE NERECUNOSCUTEI „REPUBLICI NISTRENE”
AU EXPULZAT LICEUL ROMÂN DIN GRIGORIOPOL
Transnistrean ești? Deci învață-n
Limba matușkăi Rusía.
Ești român? Păi, de te zgreapțăn,
Pe nas ți-iése România! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPERANȚA MOARE ULTIMA
Bolnáv, ești la tot pasu-n stări letale,
Căci în spital, pe-ascuns, ți-ntind ca nadă
Nu doar infecții nosocomiale.
Pereții și tavanul pot să cadă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O FAMILIE MAI...VORBĂREAŢĂ
De când ei s-au însurat
Ȋn artişti s-au transformat:
Gura ei nicicând nu tace,
Numai circ şi teatru face! (ADRIAN TIMOFTE)