Divorțurile gri – cele care implică cupluri de peste 50 de ani cu căsnicii aparent fericite – au devenit din ce în ce mai frecvente. De la cazuri celebre – Bill și Melinda Gates sau Nicole Kidman și Keith Urban -, până la povești mai puțin publice, fenomenul ridică o întrebare inevitabilă: ce îi determină pe doi oameni care au locuit împreună timp de decenii să decidă brusc că nu mai pot continua?
În România au loc aproximativ 57 de divorțuri pe zi. Fenomenul divorțului gri se manifestă din ce în ce mai evident și la noi. Numărul divorțurilor crește an de an, cu un maxim înregistrat în 2021 – fiind mai mult decât dublu față de primii ani de după Revoluție.
Date demografice relevante
Începând cu 50 de ani, numărul bărbaților care divorțează crește semnificativ: de 1,3 ori în categoria de vârstă 50-54 ani, de 1,5 ori la 55-59 ani și de aproximativ două ori la 60 de ani și peste.
Cele mai frecvente divorțuri au fost înregistrate la grupa de vârstă 45-49 ani în cazul bărbaților și 35-39 ani în cazul femeilor.
Infidelitatea conjugală este mai frecventă ca motiv de divorț în cazul bărbaților.
Numărul femeilor sub 30 de ani care au divorțat a fost de 2,2 ori mai mare decât al bărbaților din aceeași grupă de vârstă.
Evoluția fenomenului: cifre care vorbesc
Analizând datele pentru grupa de vârstă 55-59 ani (ambii parteneri), observăm o creștere semnificativă a divorțurilor gri în România. De la doar 227 de cazuri în 1990, am ajuns la 508 cazuri în 2024 – o creștere de peste 120%. Punctul maxim a fost atins în 2011, cu 455 de divorțuri, urmat de o scădere notabilă în perioada pandemiei iar apoi o revenire puternică.
La grupele de vârstă 50-55 ani, situația nu e cu mult diferită: de la 400 de divorțuri pe an s-a ajuns la peste 800 (după un vârf de aproape 1200 de divorțuri în 2021)
Disparități geografice:
Circa 10% din divorțurile naționale au loc în București. În 13 județe – printre care Bistrița-Năsăud, Botoșani, Iași, Ilfov și Suceava – numărul divorțurilor din mediul rural l-a depășit pe cel din urban. Cele mai puține divorțuri s-au înregistrat în Mehedinți (111) și Tulcea (162).
Context european:
În 2023, România avea o rată a divorțurilor de 1,2‰, sub media europeană de 1,6‰. Cele mai mici rate s-au înregistrat în Slovenia (1,0‰) și Croația (1,1‰), iar cele mai mari în Letonia (2,8‰), Lituania (2,5‰) și Finlanda (2,1‰).
Motivele divorțului
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), principalele cauze ale divorțurilor în România sunt adulterul, gelozia și violența fizică, urmate de consumul excesiv de alcool și droguri.
La nivel mondial, topul motivelor include:
Lipsa de angajament în relație: 75%
Infidelitate: 59,6%
Diferențe ireconciliabile: 57,7%
Căsătorie prea timpurie: 45,1%
Dificultăți financiare: 36,7%
Abuzul de substanțe: 34,6%
Violență domestică: 23,5%
În contrast, acum 200 de ani, motivele dominante erau: abandonul familial, bolile, bigamia, amestecarea de sânge, călugărirea unuia dintre soți, hoția bărbatului, diferențele sociale, nepotrivirea de vârstă sau sodomia, , se arată în cartea cercetătoarei românce Constanta Vintilă-Ghitulescu „În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie si divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea”.