Continuăm incursiunile în volumul lui Eugen Istodor, “Caţavencii şi tribul lor” (Editura “Polirom”, Iaşi, 2018), cu al treilea capitol, unul care vine cu explicaţii privind mediul financiar- politic şi de conţinut, care au produs incongruenţele, ca principale ţinte satirice.
Eugen Istodor nu este de acord cu cei care pun satira în stare de război prin sintagme precum „satira are drept ţintă”, „trimite săgeţi”, „loveşte” etc.: „În fapt, satira, precum întregul corpus de practici ritualice, indiferent de denumirile atribuite lor de variate comunităţi, doar constată şi interpretează clivajele societăţii”. Eugen Istodor, pe baza bibliografiei consultate, indică două modalităţi de punere în evidenţă a imperfecţiunilor: a) superioritatea – teoretizată de Platon sau Baudelaire, explicată astfel de Noel Carroll – „performerul se află pe un plan superior ţintei sale cu deficienţe reale sau simbolice”; b) incongruenţa – teoretizată de Schopenhauer şi alţii, explicată de acelaşi Noel Carroll – „satira este o constatare şi o caracterizare a contrastelor realităţii imediate (sine, indivizi, instituţii)”.
Eugen Istodor prezintă contribuţia, mai mult sau mai puţin benefică a unor persoane, la evoluţia şi existenţa săptămânalului „Caţavencu”: Ovidiu Nacu, membrii tribului, Mihai Cârciog, Mihai Antonescu şi alţii. În perioada 1990 – 1995, satira „Caţavencu” atingea apogeul din toate punctele de vedere, fapt ce a făcut, după cum spune Eugen Istodor, să apară „mulţi corbi care s-au rotit deasupra ziarului”, nominalizaţi fiind Tofan, Patriciu, Vântu, Sârbu sau Sorin Marin. Vom reţine pasajul de la paginile 66 şi 67 în care este descrisă admiterea lui Mircea Dinescu în „Academia Caţavencu”: „Mircea Dinescu era unul dintre puţinii disidenţi ai perioadei comuniste şi era cunoscut publicului ca fiind printre cei care anunţaseră căderea dictaturii comuniste. După evenimentele din 1989, a devenit membru în primul organ de conducere al ţării, CFSN, şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor. În „Istoria oficială a Academiei Caţavencu” (almanah, 1994, 1995): „Pe Dinescu l-am găsit reparându-şi, în curtea Uniunii Scriitorilor, Mercedesul de poet. La întrebarea noastră dacă doreşte să devină preşedinte al „Academiei Caţavencu”, omul ne-a povestit că în 1990 i s-a propus să devină membru al Academiei Române. Atunci răspunsul lui respectuos fusese: „N-am eu organ pentru academia voastră”. Cu academia noastră însă preşedintele postdecembrist al Uniunii Scriitorilor s-a simţit mai în siguranţă din punct de vedere moral. Şi mai consecvent cu permanenta lui turbulenţă”.
Capitolul al patrulea începe cu o analiză care vizează jurnalismul în România, aspect care a influenţat şi evoluţia revistei „Caţavencu”.
Reţinem câteva puncte de vedere care pornesc de la ideea că „încremenirea ierarhică din epoca „socialismului multilateral dezvoltat” s-a confruntat cu o puternică şi ireversibilă dizolvare”, fapt ce a făcut ca umorul revistei să se îndrepte spre politicieni: 1. „O mulţime de ocupaţii noi au apărut odată cu expansiunea serviciilor. Migraţia externă antrenează mulţimi de persoane”; 2. „Inegalităţile se accentuează până la nivelul la care polarizarea socială este un fapt de viaţă”; 3. „În aceste condiţii migratorii, câştigători de statut au fost cei care ocupau poziţiile simbolice, decizionale ale sferei publice postdecembriste. Politicienii instalaţi în centrul decizional, împreună cu mediul tranzacţional, cel al oamenilor de afaceri, în dependenţă cu afacerile statului”; 4. „Cei care au pierdut „treptat” pariul social au fost muncitorii, inginerii, agricultorii, categorii aflate în fruntea opţiunilor politice comuniste”. Aceste concluzii, evidenţiate de Eugen Istodor, explică de ce jurnaliştii s-au plasat în apropierea politicienilor şi a oamenilor de afaceri. Nu se putea ca şi revistele de satiră şi umor să nu se folosească de aceste surse pline de material adecvat, aşa cum a făcut-o şi „Caţavencu”.
Eugen Istodor rezonează cu Peter Gross, autorul volumului „Colosul cu picioarele de lut. Aspecte ale presei româneşti comuniste” (1999), care constată că „neutralitatea a dat greş”, aşa cum s-a întâmplat şi cu „spiritul rebel vecin cu iresponsabilitatea” care au atras presiuni din partea mediului financiar, mediului politic, serviciilor secrete, cei care se ocupau de difuzare, controalele financiare etc. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CONTESTAR SANCŢIONAT
Din proverbe mă adap
Când vă spun de el, atât:
„I se dă mereu la cap
Celui care face gât”! (ELENA MÂNDRU)
AVATARURILE ISTORIEI
Doar cei bătrâni mai pot să spună
Ce-au tras sărmanii moldoveni
Când s-au culcat cu „noapte bună”
Şi s-au trezit cu „dobrâi deni!” (VASILE LARCO)
PROBLEMA DEMOGRAFICĂ
Cu vocea-i foarte sigură şi calmă
A spus un senator în Parlament:
„Când fusta se scurtează cu o palmă
Natalitatea creşte cu-n procent!” (VASILE LARCO)
DISPROPORŢIE
Cu soaţa mea, la legământ,
Ne-am înţeles dintr-un cuvânt,
Apoi, în certuri, nu prea culte,
Nevoie-avurăm de mai multe. (GHEORGHE BÂLICI)
PERSPICACITATE FEMININĂ
Intuind cu el succes,
Soarta pot să o traduc:
De pe drumuri l-a cules,
Ca să-l ţină sub papuc. (MIHAI HAIVAS)
TANDEM LA PLAJĂ
Ca să-şi bronzeze bine tenul,
Ignoră ambii eticheta:
Îşi scoate dama sutienul
Şi-apoi bărbatul… verigheta. (ION DIVIZA)
VACANŢĂ CU MULTE CĂMILE ÎN TUNISIA
Privit cam tandru de-o cămilă
Mi s-a făcut părul vâlvoi,
Pe mine-având doar o textilă,
Să nu fi fost vre-un cămiloi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VIS DE PILOT
Să stea-n soare, vânt sau ploi
Lâng-o vodcă de o sută
Tot gândind la viaţa-n doi
Legănat de-o paraşută. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ANGAJAMENT
Fiindcă pe panou e scris,
Chiar la vedere calendarul,
O primăriță a promis
Că face singură... trotuarul! ( MAX OPAIȚ)
ROMÂNIA DE-ALTĂ DATĂ
Rezultate așteptate,
După cum ne-am învoit,
Se găsesc înregistrate
Unde s-a mai altoit ! ( MAX OPAIȚ)
NUNTĂ CU CEFERIȘTI
Un mire, fiu de șef de gară,
Află scandalul din oraș,
Căci invitații se certară;
Voiau prea mulți să fie... naș ! ( MAX OPAIȚ)
POLITICA BANCARĂ
O strategie perversă,
O haiducie inversă:
Pe bogaţi îi împrumută,
Pe săraci îi execută! (DUMITRU MONACU)
DIAGNOSTIC TARDIV
La noi, de mult s-a instalat
Covidul acesta de infern,
Că n-am miros, nici n-am gustat
Gogoşile… de la guvern! (IOAN MAMAISCHE)
DE ACTUALITATE
Psihoza a luat amploare:
Ocultele ne controlează
Cu cipuri şi calculatoare,
Doar dacă n-ai placa de bază! ((IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Prin ferastra casei mele
Ore-ntregi privesc în zare
Din senin sau dintre stele
Poate-o poantă îmi răsare! (CRĂCIUN ALBA)
Când te părăsește muza
Nu din stele-ți vine leac
Mai degrabă unge-ți buza
Cu o țâră de coniac! (ŞTEFAN BAŞNO)
Eu nu cred că ăsta-i leacul !
Poa' să plece muza mea !
Dacă eu am coniacul,
De ce să-l împart cu ea ?! (IOAN FILIMON)
Domnule, nu fii scârțar
Ce-i acolo, un pahar?
Dacă trec eu pe la tine
Îmi spui „Pa, mi-a părut bine !” ??? (ŞTEFAN BAŞNO)
Ca o poantă să apară,
Nu privi nicicând afară
Totdeauna-i mult mai bine
Dacă vei privi...în tine! (ION MORARU)
Însă, coane Ionică,
Ce te faci, la o adică
Dacă vezi că eul tău
Este gogeamite hău? (ŞTEFAN BAŞNO)
ROGVAIV-VIAȚA, SPORT EXTREM
Din curcubeie fragmentate
Compunem viața, sport extrem:
Particule debusolate
Se-adună pentru recviem. (MARLENA CIOBANU)
Da, viața este sport extrem
Dar din păcate, chiar de vrem
Și cât am trage fiecare
Nu are nicio reluare... (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum o spune Eliade
Sunt credințe în pleiade,
Și-o șansă la "reparare"
Poate, la reîncarnare. (MARLENA CIOBANU)
Metempsihoza-i altă viață
Nu știu, mai bună sau mai rea,
Dar cea subțire ca o ață
Nu se mai poate relua... (ŞTEFAN BAŞNO)
DE POST
Cititorii mei cei fini
Haideți să ne demonstrăm
Că suntem mai buni creștini:
Să postim și să postăm. (AXENTE IUGA)
REGRETE
Mi-e tare ciudă-acum pe mine
Că scriu din ce în ce mai bine,
Mai simplu, Doamne, ar fi fost
Să scriu din ce în ce mai prost! (AXENTE IUGA)
EPIGRAMISTUL
Prin fereastra casei mele,
Ore-ntregi privesc în zare,
Din senin sau dintre stele
Poate-o poantă mai apare! (AXENTE IUGA)
CIMITIRUL BELLU
Când mă va rechema pământul,
Să zicem, peste un deceniu,
Zâmbind, îmi va șopti mormântul:
- Atât de-aproape ești...de(-un) geniu! (AXENTE IUGA)
ACCENT
Printre unguri, cum necum,
S-a născut româncă mama,
Altfel aș fi scris acum:
Épigrama! (AXENTE IUGA)
IMIGRANȚI ASALTÂND LAMPEDUSA
Strămoșii noștri – zelator –
Cu drob sau preș i-au dus ca popa.
Azi tot cu zel urmașii lor
Vin să ocupe Europa. (NICOLAE MĂTCAȘ)
REALIZĂRI LÂSENKOVISTE ÎN DOMENIUL LIMBII
Frați români, vă strângem mâna
Pentru trucuri viclenești:
Veți vorbi de azi româna
După cărți ... moldovenești. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS
Cursa președintelui -
Mod de proprii satisfaceri?
Unde-s oamenii de-afaceri,
Guvernanții, presa lui? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUM E TOCU-I ȘI PISTOLUL?
Opulența ce transpare
Decolând în Africa
Cea mai bună-i ilustrare
Câtă e și-n țara ta? (NICOLAE MĂTCAȘ)
AȘA PREVEDE PROTOCOLUL?
Când mergi cu fast în altă țară
Și țării tale-i decizi soarta,
Saluți când garda și fanfara,
Te ții de mână cu consoarta? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NOI DIN ASTEA CE-AM AVUT?
Vizitele lui de lux
În context de-austeritate
Au adus țara pe fux,
Beneficii câtor state? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SATISFACȚIE DE CĂLĂTOR
Greu să cânte la marimbă,
Dar văzú, -n țări tropicale,
Cum se cântă-n altă limbă
Sobrul imn al țării sale. (LERU CICOARE)
AHTIAȚII DUPĂ UN LOC ELIGIBIL PE LISTE
Labíli precum fluídele,
Avizi ca și erétele,
Își schimbă brusc partidele
Ca damele... șosétele. (LERU CICOARE)
VOTURI ȘI PE LÂNGĂ VOTURI
Candidații din partide
O-ndesesc de ce la piață?
Unii voturi prind în ide,
Alții-n cireșár – o țață. (LERU CICOARE)
SPOVEDANIE ÎN FAȚA SINELUI
Să stau cât mai departe de putere,
Căci mai degrabă bun sunt de legat,
Partidul, însă, scutul, de-mi va cere,
Voi candida ahotnic neapărat. (LERU CICOARE)
PE CÂT DE LESNE-I DE-APROBAT,
PE-ATÂT DE GREU E DE -APLICAT
O lege nouă se discută
Și în doi timpi se și aprobă,
Iar stríștea ei e cunoscută:
Un car de ani se tot prorógă. (LERU CICOARE)
NUMAI PENTRU SĂRĂCIE NU SE MAI GĂSESC BIȘTÁRI
Se găsesc pentru primari,
Magistrați, aleși, tur-láiner,
Iar pentru pensionari
Doar gogóși sunt: un contáiner. (LERU CICOARE)
UN PIC DE CONCRETÉȚE
Toți mimează că se bat
Pentru biet poporul șui.
Pe când și-un local kombat:
Leafa lor și leafa lui? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA VREMURI NOI – CÂNTECE NOI
„Ne certăm ca să ne împăcăm”
Cântau Ion și Doina-n România,
Iar noi cântăm – și-aici nu ne certăm:
„Ne-mprumutăm să stingem datoria”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEPOPULAREA ȚĂRII: CUI ÎI PASĂ?
Cocori ne pleacă tinerii afară
Nu numai pentr-un trai uman, decent.
Nu mai suportă-a fi sfidați în țară
De agramați, corupți și-un ax repent. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LĂCOMIA ȘI NESAȚUL/ NU LE SUBȚIAZĂ MAȚUL
Primarii au golit bugetul,
Sărind, așadar, peste cal.
Guvernu-nchide robinetul
De supliment salarial. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRIȘERÍE DE SAMSARI
Un obiect expus torídei
(Prețul, sigur, îndoit)
Îl propagă de Black Friday
Și ți-l vând ca... ieftinit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FIZIOLOGIE DE PROVINCIAL AJUNS LA DREGĂTORÍE
Un castel de mii de euro
Dăruit de soacră-sa.
Mintea lui de câțiva neuro
Cine s-a-ndurat a-i da? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SE FAC LISTE PENTRU EUROPARLAMENTARE
Dacă vrei să fii propus,
Dai un milion în plus;
Scapi de niște paparude,
De soție, soacră, rude. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE DOI VECINI
- Ce-ți mai face băiețelul?
- Gungurește, mititelul,
Îmi zice și tată, fluent;
- Deci, minte, ca-n Parlament. (DUMITRU BUJDOIU)
ANUNȚ MATRIMONIAL
- Caut nevastă sadea,
Ofer zece milioane!
Primesc mii de telefoane:
“Ți-o dau gratis pe a mea”. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI PENSIONARI FILOZOFÂND
- Ce-i viața?, pierd milioane,
Pe lumânări și coroane,
Pentru-amici plecați la zei;
- Preferai să le-aducă ei? (DUMITRU BUJDOIU)
REPROȘ CĂTRE PĂRINȚI, DUPĂ MĂRITIȘ
M-ați trimis la coada vacii,
Eu muncesc de mă ia dracii,
Ăsta mereu bea cu burlacii,
Apoi urlă: desfă cracii! (DUMITRU BUJDOIU)
PSD SI PNL, ÎNTRE ADEVĂR SI MINCIUNĂ
PeSeDe, la tot poporul
Ne ascunde adevărul
Dar şi cei din PeNeLe
Mint...de-ngheaţă apele ! (IOAN TIMOFTE)
PÂNĂ LA ALEGERILE DIN 2024
Mai sunt doar câteva luni
Și se fac promisiuni :
Va fi totul ,,ca la carte,,
Cu...promisiuni deșarte! (IOAN TIMOFTE)
VOM PLĂTI TOTUL CU CARDUL
Când banii cash vor dispare
Va fi gol in buzunare
ȘI vom plăti tot cu cardul
Când...sari la vecina gardul !(IOAN TIMOFTE)
DESTĂINUIRI
Sunt leu, vă spun cinstit
Cu soaţa eu m-am lămurit:
Orice problemă am avea,
Dreptatea e numai la ea. (ADRIAN TIMOFTE)