LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (276)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Continuăm incursiunile în  volumul lui Eugen Istodor, “Caţavencii şi tribul lor” (Editura “Polirom”, Iaşi, 2018), cu al treilea capitol, unul care vine cu explicaţii privind mediul financiar- politic şi de conţinut, care au produs incongruenţele, ca principale ţinte satirice. 

Eugen Istodor nu este de acord cu cei care pun satira în stare de război prin sintagme precum „satira are drept ţintă”, „trimite săgeţi”, „loveşte”  etc.: „În fapt, satira, precum întregul corpus de  practici ritualice, indiferent de denumirile atribuite lor de variate comunităţi, doar constată şi interpretează clivajele societăţii”. Eugen Istodor, pe baza bibliografiei consultate, indică două modalităţi de punere în evidenţă a imperfecţiunilor: a) superioritatea – teoretizată de Platon sau Baudelaire, explicată astfel de Noel Carroll – „performerul se află pe un plan superior ţintei sale cu deficienţe reale sau simbolice”;  b) incongruenţa – teoretizată de Schopenhauer şi alţii, explicată de acelaşi Noel Carroll – „satira este o constatare şi o caracterizare a contrastelor realităţii imediate (sine, indivizi, instituţii)”.

Eugen Istodor prezintă contribuţia, mai mult sau mai puţin benefică a unor persoane,  la evoluţia şi existenţa  săptămânalului „Caţavencu”: Ovidiu Nacu, membrii tribului, Mihai Cârciog, Mihai Antonescu şi alţii.  În perioada 1990 – 1995, satira „Caţavencu” atingea apogeul din toate punctele de vedere, fapt ce a făcut, după cum spune Eugen Istodor, să apară  „mulţi corbi care s-au rotit deasupra ziarului”, nominalizaţi fiind Tofan, Patriciu, Vântu, Sârbu sau Sorin Marin.   Vom reţine pasajul de la paginile 66 şi 67 în care este descrisă admiterea lui Mircea Dinescu în „Academia Caţavencu”: „Mircea Dinescu era unul dintre puţinii disidenţi ai perioadei comuniste şi era cunoscut publicului ca fiind printre cei care anunţaseră căderea dictaturii comuniste. După evenimentele din 1989, a devenit membru în primul organ de conducere al ţării, CFSN, şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor.  În „Istoria oficială a Academiei Caţavencu” (almanah, 1994, 1995): „Pe Dinescu l-am găsit reparându-şi, în curtea Uniunii Scriitorilor, Mercedesul de poet. La întrebarea noastră dacă doreşte să devină preşedinte al „Academiei Caţavencu”, omul ne-a povestit că în 1990 i s-a propus să devină membru al Academiei Române. Atunci răspunsul lui respectuos fusese: „N-am eu organ pentru academia voastră”.  Cu academia noastră însă preşedintele postdecembrist al Uniunii Scriitorilor s-a simţit mai în siguranţă din punct de vedere moral. Şi mai consecvent cu permanenta lui turbulenţă”.

Capitolul al patrulea începe cu o analiză care vizează jurnalismul în România, aspect care a influenţat şi evoluţia  revistei „Caţavencu”. 

Reţinem  câteva puncte de vedere care pornesc de la ideea că „încremenirea ierarhică din epoca „socialismului multilateral dezvoltat”  s-a confruntat cu o puternică şi ireversibilă dizolvare”, fapt ce a făcut ca umorul revistei să se îndrepte spre politicieni: 1. „O mulţime de ocupaţii noi au apărut odată cu expansiunea serviciilor. Migraţia externă antrenează mulţimi de persoane”; 2. „Inegalităţile se accentuează până la nivelul la care polarizarea socială este un fapt de viaţă”; 3. „În aceste condiţii migratorii, câştigători de statut au fost cei care ocupau poziţiile simbolice, decizionale ale sferei publice postdecembriste. Politicienii instalaţi în centrul decizional, împreună cu mediul tranzacţional, cel al oamenilor de afaceri, în dependenţă cu afacerile statului”;  4. „Cei care au pierdut „treptat” pariul social au fost muncitorii, inginerii, agricultorii, categorii aflate în fruntea opţiunilor politice comuniste”.  Aceste  concluzii, evidenţiate de  Eugen Istodor, explică de ce jurnaliştii s-au plasat  în apropierea politicienilor şi a oamenilor de afaceri. Nu se putea ca şi revistele de satiră şi umor să nu se folosească  de aceste surse pline de material adecvat, aşa cum a făcut-o şi „Caţavencu”.

Eugen Istodor  rezonează cu Peter Gross, autorul volumului „Colosul cu picioarele de lut. Aspecte ale presei româneşti comuniste” (1999),  care constată că „neutralitatea a dat greş”, aşa cum s-a întâmplat şi cu „spiritul rebel vecin cu iresponsabilitatea” care au atras  presiuni din partea  mediului financiar, mediului politic, serviciilor secrete, cei care se ocupau de difuzare,  controalele financiare etc. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).


CONTESTAR SANCŢIONAT

Din proverbe mă adap
Când vă spun de el, atât:
„I se dă mereu la cap
Celui care face gât”! (ELENA MÂNDRU)


AVATARURILE ISTORIEI

Doar cei bătrâni mai pot să spună

Ce-au tras sărmanii moldoveni

Când s-au culcat cu „noapte bună”

Şi s-au trezit cu „dobrâi deni!” (VASILE LARCO)


PROBLEMA DEMOGRAFICĂ

Cu vocea-i foarte sigură şi calmă

A spus un senator în Parlament:

„Când fusta se scurtează cu o palmă

Natalitatea creşte cu-n procent!” (VASILE LARCO)


DISPROPORŢIE

Cu soaţa mea, la legământ,
Ne-am înţeles dintr-un cuvânt,
Apoi, în certuri, nu prea culte,
Nevoie-avurăm de mai multe. (GHEORGHE BÂLICI)


PERSPICACITATE FEMININĂ

Intuind cu el succes,
Soarta pot să o traduc:
De pe drumuri l-a cules,
Ca să-l ţină sub papuc. (MIHAI HAIVAS)


TANDEM LA PLAJĂ

Ca să-şi bronzeze bine tenul,
Ignoră ambii eticheta:
Îşi scoate dama sutienul
Şi-apoi bărbatul… verigheta. (ION DIVIZA)


VACANŢĂ CU MULTE CĂMILE ÎN TUNISIA

Privit cam tandru de-o cămilă

Mi s-a făcut părul vâlvoi,

Pe mine-având doar o textilă,

Să nu fi fost vre-un cămiloi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)


VIS DE PILOT

Să stea-n soare, vânt sau ploi

Lâng-o vodcă de o sută

Tot gândind la viaţa-n doi

Legănat de-o paraşută. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)


ANGAJAMENT

Fiindcă pe panou e scris,

Chiar la vedere calendarul,

O primăriță a promis 

Că face singură... trotuarul!  ( MAX OPAIȚ)


ROMÂNIA DE-ALTĂ DATĂ

Rezultate așteptate,

După cum ne-am învoit,

Se găsesc înregistrate

Unde s-a mai altoit !      ( MAX OPAIȚ)


NUNTĂ CU CEFERIȘTI

Un mire, fiu de șef de gară,

Află scandalul din oraș,

Căci invitații se certară;

Voiau prea mulți să fie... naș !   ( MAX OPAIȚ)


POLITICA BANCARĂ

O strategie perversă,

O haiducie inversă:

Pe bogaţi îi împrumută,

Pe săraci îi execută! (DUMITRU MONACU)


DIAGNOSTIC TARDIV

La noi, de mult s-a instalat

Covidul acesta de infern,

Că n-am miros, nici n-am gustat

Gogoşile… de la guvern! (IOAN MAMAISCHE)


DE ACTUALITATE

Psihoza a luat amploare:

Ocultele ne controlează

Cu cipuri şi calculatoare,

Doar dacă n-ai placa de bază! ((IOAN MAMAISCHE)

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

Prin ferastra casei mele

Ore-ntregi privesc în zare

Din senin sau dintre stele

Poate-o poantă îmi răsare! (CRĂCIUN ALBA)

 

Când te părăsește muza

Nu din stele-ți vine leac

Mai degrabă unge-ți buza

Cu o țâră de coniac! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Eu nu cred că ăsta-i leacul !

Poa' să plece muza mea !

Dacă eu am coniacul,

De ce să-l împart cu ea ?! (IOAN FILIMON)

 

Domnule, nu fii scârțar

Ce-i acolo, un pahar?

Dacă trec eu pe la tine

Îmi spui „Pa, mi-a părut bine !” ??? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Ca o poantă să apară,

Nu privi nicicând afară

Totdeauna-i mult mai bine

Dacă vei privi...în tine! (ION MORARU)

 

Însă, coane Ionică,

Ce te faci, la o adică

Dacă vezi că eul tău

Este gogeamite hău? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ROGVAIV-VIAȚA, SPORT EXTREM

Din curcubeie fragmentate

Compunem viața, sport extrem:

Particule debusolate

Se-adună pentru recviem. (MARLENA  CIOBANU)

 

Da, viața este sport extrem

Dar din păcate, chiar de vrem

Și cât am trage fiecare

Nu are nicio reluare... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Cum o spune Eliade

Sunt credințe în pleiade,

Și-o șansă la "reparare"

Poate, la reîncarnare. (MARLENA CIOBANU)

 

Metempsihoza-i altă viață

Nu știu, mai bună sau mai rea,

Dar cea subțire ca o ață

Nu se mai poate relua... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DE POST

Cititorii mei cei fini
Haideți să ne demonstrăm
Că suntem mai buni creștini:
Să postim și să postăm. (AXENTE IUGA)


REGRETE
Mi-e tare ciudă-acum pe mine
Că scriu din ce în ce mai bine,
Mai simplu, Doamne, ar fi fost
Să scriu din ce în ce mai prost! (AXENTE IUGA)


EPIGRAMISTUL
Prin fereastra casei mele,
Ore-ntregi privesc în zare,
Din senin sau dintre stele
Poate-o poantă mai apare! (AXENTE IUGA)


CIMITIRUL BELLU 
Când mă va rechema pământul,
Să zicem, peste un deceniu,
Zâmbind, îmi va șopti mormântul:
- Atât de-aproape ești...de(-un) geniu! (AXENTE IUGA)


ACCENT
Printre unguri, cum necum,
S-a născut româncă mama,
Altfel aș fi scris acum:
                      Épigrama! (AXENTE IUGA)

 

IMIGRANȚI ASALTÂND LAMPEDUSA

Strămoșii noștri – zelator –

Cu drob sau preș i-au dus ca popa.

Azi tot cu zel urmașii lor

Vin să ocupe Europa. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

REALIZĂRI LÂSENKOVISTE ÎN DOMENIUL LIMBII

Frați români, vă strângem mâna

Pentru trucuri viclenești:

Veți vorbi de azi româna

După cărți   ... moldovenești. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎNTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS

Cursa președintelui -

Mod de proprii satisfaceri?

Unde-s oamenii de-afaceri,

Guvernanții, presa lui? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CUM E TOCU-I ȘI PISTOLUL?

Opulența ce transpare

Decolând în Africa

Cea mai bună-i ilustrare

Câtă e și-n țara ta? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

AȘA PREVEDE PROTOCOLUL?

Când mergi cu fast în altă țară

Și țării tale-i decizi soarta,

Saluți când garda și fanfara,

Te ții de mână cu consoarta? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NOI DIN ASTEA CE-AM AVUT?

Vizitele lui de lux

În context de-austeritate

Au adus țara pe fux,

Beneficii câtor state? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SATISFACȚIE DE CĂLĂTOR

Greu să cânte la marimbă,

Dar văzú, -n țări tropicale,

Cum se cântă-n altă limbă

Sobrul imn al țării sale. (LERU CICOARE)

 

AHTIAȚII DUPĂ UN LOC ELIGIBIL PE LISTE

Labíli precum fluídele,

Avizi ca și erétele,

Își schimbă brusc partidele

Ca damele... șosétele. (LERU CICOARE)

 

VOTURI ȘI PE LÂNGĂ VOTURI

Candidații din partide

O-ndesesc de ce la piață?

Unii voturi prind în ide,

Alții-n cireșár – o țață. (LERU CICOARE)

 

SPOVEDANIE ÎN FAȚA SINELUI

Să stau cât mai departe de putere,

Căci mai degrabă bun sunt de legat,

Partidul, însă, scutul, de-mi va cere,

Voi candida ahotnic neapărat. (LERU CICOARE)

 

PE CÂT DE LESNE-I DE-APROBAT,

PE-ATÂT DE GREU  E DE -APLICAT

O lege nouă se discută

Și în doi timpi se și aprobă,

Iar stríștea ei e cunoscută:

Un car de ani se tot prorógă. (LERU CICOARE)

 

NUMAI PENTRU SĂRĂCIE NU SE MAI GĂSESC BIȘTÁRI

Se găsesc pentru primari,

Magistrați, aleși, tur-láiner,

Iar pentru pensionari

Doar gogóși sunt: un contáiner. (LERU CICOARE)

 

UN PIC DE CONCRETÉȚE

Toți mimează că se bat

Pentru biet poporul șui.

Pe când și-un local kombat:

Leafa lor și leafa lui? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LA VREMURI NOI – CÂNTECE NOI

„Ne certăm ca să ne împăcăm”

Cântau Ion și Doina-n România,

Iar noi cântăm – și-aici nu ne certăm:

„Ne-mprumutăm să stingem datoria”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DEPOPULAREA ȚĂRII: CUI ÎI PASĂ?

Cocori ne pleacă tinerii afară

Nu numai pentr-un trai uman, decent.

Nu mai suportă-a fi sfidați în țară

De agramați, corupți și-un ax repent. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LĂCOMIA ȘI NESAȚUL/ NU LE SUBȚIAZĂ MAȚUL

Primarii au golit bugetul,

Sărind, așadar, peste cal.

Guvernu-nchide robinetul

De supliment salarial. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TRIȘERÍE DE SAMSARI

Un obiect expus torídei

(Prețul, sigur, îndoit)

Îl propagă de Black Friday

Și ți-l vând ca... ieftinit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FIZIOLOGIE DE PROVINCIAL AJUNS LA DREGĂTORÍE

Un castel de mii de euro

Dăruit de soacră-sa.

Mintea lui de câțiva neuro

Cine s-a-ndurat a-i da? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SE FAC LISTE PENTRU EUROPARLAMENTARE

Dacă vrei să fii propus,

Dai un milion în plus;

Scapi de niște paparude,

De soție, soacră, rude. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ÎNTRE DOI VECINI

- Ce-ți mai face băiețelul?

- Gungurește, mititelul,

Îmi zice și tată, fluent;

- Deci, minte, ca-n Parlament. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ANUNȚ MATRIMONIAL

- Caut nevastă sadea,

 Ofer zece milioane!

Primesc mii de telefoane:

“Ți-o dau gratis pe a mea”. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DOI PENSIONARI FILOZOFÂND

- Ce-i viața?, pierd milioane,

Pe lumânări și coroane,

Pentru-amici plecați la zei;

- Preferai să le-aducă ei? (DUMITRU BUJDOIU)

 

REPROȘ CĂTRE PĂRINȚI, DUPĂ MĂRITIȘ

M-ați trimis la coada vacii,

 Eu muncesc de mă ia dracii,

Ăsta mereu bea cu burlacii,

Apoi urlă: desfă cracii! (DUMITRU BUJDOIU)

 

PSD SI PNL, ÎNTRE ADEVĂR SI MINCIUNĂ

PeSeDe, la tot poporul

Ne ascunde adevărul

Dar şi cei din PeNeLe

Mint...de-ngheaţă apele ! (IOAN TIMOFTE)

 

PÂNĂ LA ALEGERILE DIN 2024

Mai sunt doar câteva luni

Și se fac promisiuni :

Va fi totul ,,ca la carte,,

Cu...promisiuni deșarte! (IOAN TIMOFTE)

 

VOM PLĂTI TOTUL CU CARDUL

Când banii cash vor dispare

Va fi gol in buzunare

ȘI vom plăti tot cu cardul

Când...sari la vecina gardul !(IOAN TIMOFTE)

                                             

DESTĂINUIRI

Sunt leu, vă spun cinstit

Cu soaţa eu m-am lămurit:

Orice problemă am avea,

Dreptatea e numai la ea. (ADRIAN TIMOFTE)

           

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Incendiu la o locuință din Botoșani, pompierii s-au luptat aproape o oră cu flăcările! (foto)

astăzi, 16:16

În această după-amiază, pompierii botoșăneni au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casa de pe strada Pod de Piatră din municipiul Botoșani. ...

Un permis de trecere a frontierei obținut prin abonament online i-a adus unui șofer ucrainean dosar penal!

astăzi, 14:45

Sâmbătă, 9 noiembrie a.c.,  în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut– ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii front...

Patru persoane rănite într-un accident provocat de un botoșănean la Suceava!

astăzi, 13:45

În urma coliziunii a rezultat vătămarea corporală ușoară a patru pasageri aflați în autoturismul condus de către bărbatul din municipiul Câmpulung Moldovenesc. Conducător...