Mihai Cornaci
De o bună bucată de vreme, atât în ţară cât şi la Botoşani, se simte un aer propice epigramei, o revigorare a genului. Se pare că şi mulţi dintre mai marii literaturii noastre au început să-şi reconstituie atitudinea faţă de acest gen marginalizat. Spre exemplu, la Ploieşti, la Festivalul Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”, ediţia 2017, reprezentanţi ai literaturii, precum Eugen Simion, Nicolae Breban, Constantin Stere sau Florin Sicoe, au acordat marele premiu lui Mircea Ionescu-Quintus, pentru epigramă. Cu această ocazie, Eugen Simion, într-o corectă apreciere faţă de genul epigramistic, pe nedrept trecut la literatură nesemnificativă, spunea: “Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale -, iar Nichita Stănescu, de care se leagă momentul de astăzi, a adus o nuanţă: râsul – plânsul. Şi aceasta are o tradiţie românească. Eu am descoperit că până şi cronicarii nostri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”.
Împlinind 66 de ani, Mihai C. V. Cornaci s-a gîndit să-şi facă un cadou, gest, la rândul lui, demn de o epigramă. Şi-a strâns creaţiile mai vechi şi mai noi, le-a aşezat într-un volum pe care l-a intitulat, dintr-un exagerat sentiment de modestie, “…Câteva CATRENE (Editura “Armonii Culturale”, Adjud, 2015). Cunoscut ca un desăvârşit şi pasionat colecţionar, activitatea sa întinzându-se pe trei domenii mari (exponate numismatice, exponate filatelice şi exponate diverse), nu ştiu cât se răsfrânge şi asupra lui o afirmaţie a lui Goethe – “Colecţionarii sunt oameni fericiţi”. Probabil că da dacă ne gândim că numai domeniul numismatic se dversifică pe emisiuni monetare româneşti moderne şi contemporane, emisiuni monetare din diverse state ale lumii, unităţi şi subunităţi monetare din emisiunile Imperiului Roman, emisiunile “Sadagura”, jetoane, emisiuni de bancnote româneşti şi din bancnotele lumii, memoria metalului, exponate de insigne, falerisică (decoraţii şi medalii), sigilii şi distincţii şcolare. Segmentul denumit exponate filatelice are ca diversificare maximafilie tematică, cartofilie, filatelie şi exploatare poştală. Nici preocupările pentru colecţiile diverse nu sunt mai puţine: filumenistică, ceasuri de buzunar, instrumente de scris, etichete, rasophilie, mărţişoare, platouri şi piese ceramice, documentare Eminescu, Iorga, Enescu etc. Am enumerat toate acestea, care nu râmân decât ataşate unei simple înşiruiri, dacă nu-i vizitaţi sala colecţiilor unde acestea vi se arată în splendoarea lor temporală, istorică, morală şi documentară.
Având timp să scrie şi epigrame, Mihai C. V. Cornaci e, cu siguranţă, un om fericit. El scrie din plăcerea de a destinde şi dintr-un sentiment de admiraţie faţă de cei cu care a venit şi vine în contact, aspect care se sesizează în textele acestei cărţi. Autorul şi-a ales o autoepigramă de debut, cu un text a cărui completare e indusă de portretul relizat de Mihai Cătrună, cel care ilustrează întregul volum: “De-ţi (pierzi) timpul la ferestre / Şi-n sfârşit…n-ai ce să faci, / Ia atunci şi citeşte / MICI CATRENE de…”. De…CORNACI, răspund eu, ceea ce şi fac. Aşa că adaug: “Îţi urmez sfatul din Hăneşti: / Vreau să constat, Mihai Cornaci, / Dac-a fost bine să “vorbeşti”, / Sau mai corect era să taci”.
Multe dintre epigrame sunt personalizate. Destinatarii sunt personalităţi culturale locale şi naţionale sau care au tangenţă cu genul, colegi de muncă, originari ai locului de naştere, rude, într-un cuvânt, cam tot ce prinde în raza sa …epigramistică: Vasile Larco, Silvia Lazarovici, Gheorghe Hreapcă (“Cu muza cât ai cochetat / Ţi-a fost sortit să ţi se-ntâmple; / Cu părul tău s-a mai jucat, / De ţi-a rămas numai la tâmple.”), Angela Paveliuc-Olariu, Augustin Eden, Georgică Manole, Traian Tănasă, Cornelia Viziteu (“De-aş glumi aşa-ntr-o doară, / Te socot octogenară; / Şasezeci de când respiri, / Douăzeci de când…”transpiri.”), Alexandru Vasilache, Traian Apetrei, Dumitru Monacu, Gheorghe Bocan, Constantin Adam, Elena Condrei, Mircea Puşcaşu, Ştefan Cervatiuc (“Nu-i slugarnic, idolatru, / Dar consecvent subtile-i teze, / Cervatiuc nu joacă teatru, / Ştie doar să-l consemneze.”), Mihai Costin, Gică Mariţanu, Corneliu Vadim Tudor (“Cei mai mulţi ades susţin / Că Vadim are venin, / Harta ţării sub picioare / Şi în cap una mai mare.”), Gabriela Vrânceanu-Firea, Dana Războiu, Mihai Mălaimare, Mihai Amarghioalei, Coriolan Chiricheş, Mircea Dinescu şi mulţi alţii.
Cartea se încheie tot cu o autoepigramă: “Am dat cu zarul… 6-6 / Chiar dacă-n suflet îmi mai plouă, / Voi exersa… în timp… la masă / Cândva să cadă… 9-9!”
Sfatul meu este: “La 66, don` Cornaci / Mai bagă femeia-n draci; / La 99, spun, va fi altfel, / Bagă femeia dracii-n el”.
Epigramele lui Mihai Cornaci sunt atât rezultatul unui neastâmpăr creator, cât şi o formă de respect faţă de oamenii pe care îi preţuieşte. Fiecare creaţie, adesea secondată de peniţa lui Mihai Cătrună, îşi face loc în carte ca într-un album de fotografii povestite.
(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
SFATUL BABEI
De vrei s-arăţi că merge bine treaba,
Ca prim ministru-ţi spun ce-i bun să faci:
Făină doar să dai, că-i coace baba...
Iar voi, băgaţi în cozi la cîini, colaci!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNII PARLAMENTARI
De-i acuzaţi că prea iubesc paharul,
Să ştiţi că nu îi tulbură uşor
Nici Grasa, nici Frîncuşa, nici Cotnarul...
Ci-s zăpăciţi aşa, de felul lor.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PERFIDA MUZĂ
Cînd scrie, are mai mereu pe masă
Paharul pentru apă cu lămîie,
Din care cred că soarbe Tămîioasă...
De vreme ce la scris e cam tămîie.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
FILIAȚIE
Când tatăl ei m-a cunoscut,
Mi-a zis să-i spun mai simplu: tată!
Şi de atunci a început,
Ca bun părinte ... să mă bată.
(STELICĂ ROMANIUC)
DE ZIUA MUNCII
De Unu Mai muncitoresc,
Chiar dacă faptu-i imoral,
Mai abitir sărbătoresc
Cei cu-ajutorul social.
(STELICĂ ROMANIUC)
JUSTIȚIA
În ape tulburi pescuieşte
Peşti mici – mai mulţi sau mai puţini – ,
Dar ca de dracu’ se fereşte
De vânătoarea de... rechini.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
CONSTATARE CU CAP
Toţi spunem, mai pe rând, în cor,
Noi, cei ,,de jos’’, ades strigând,
Că-i vai de capul nostru când
,,Sus’’ nu-i nimic de capul lor.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
CERTITUDINE
De faci pe prostul, ești deștept,
Dar, de nu iei în mod frecvent
Picioare-n dos în drumu-ți drept,
Să știi că ești inteligent.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
GEORGICĂ MANOLE AFIRMĂ CĂ opul meu
de epigrame: "Oameni... ca lumea"
seamănă cu o ciocolată:
Aşa ar spune şi Neculce,
E-o zicere bătută-n cuie,
Dar pentru unii este dulce,
Iar pentru alţii-i... amăruie!
(VASILE LARCO)
ÎNARMARE NUCLEARĂ
În lumea largă este straniu
Că unii zgândăresc atomul
Şi tot îmbogăţesc uraniu`,
În loc să-mbogăţească omul
(VASILE LARCO)
BLAZON
Vestitul Ştefan astăzi de trăia
Doar vin Cotnari în cupă ar avea,
Nici Păstorel, cu patima lui veche,
Precis că nu l-ar duce la ureche.
(VASILE LARCO)
ŞEDINŢE PARLAMENTARE
În parlament, veniţi cu mapa,
Dezbat proiecte pân` la ziuă:
Senatul bate-n piuă apa,
Iar deputaţii, apa-n piuă.
(MIHAI HAIVAS)
UNUI FLUŞTURATIC
Toată ziua danga, danga!
La serviciu vine rar,
Prin oraş tot umblă „creanga”…
Sigur fi-va demnitar!
(MIHAI HAIVAS)
EXOD PĂGUBOS
Astăzi, medici şi-asistenţi
Pleacă-n Vest şi-n ţări arabe,
Rămânând, pe pacienţi,
Să-i trateze vraci şi babe.
(MIHAI HAIVAS)
FIECARE CUM POATE
O lună trage el din greu
S-adune leul lângă leu.
Cu oftat, gemut, cu şoapte,
Ea îi strânge... într-o noapte!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
LA ANIVERSARE
Amantul – inima să-i arză!,
I-a dus un coş cu ghiocei,
Iar soţul, tot de ziua ei,
Un coş mai mare... de la barză!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
AMANTA
Plină de virtuţi, frumoasă
Suplă ca un monument,
Nu e ea femeie-n casă
Da-i un bun medicament!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
C.V.
Pe când a fost ales primar
Avea opt clase, ca tâmplar.
De-atunci făcu o facultate
Şi numai două doctorate.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROMISIUNI
Vorbindu-ne mereu de binefaceri
Ne spun ai ţării bravi cârmaci:
„Trăim o epocă de mari prefaceri...”
Eu mă prefac, tu te prefaci...
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROPUNERE
Vă spun eu cum vine treaba,
Dragii mei compatrioţi,
Să-l votăm pe Ali Baba,
Cu el vin mai puţini hoţi.
(GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI SUFLEOR
De cavaleri e plină scena,
Dar tu eşti făr-asemănare,
Căci o serveşti pe Melpomena
Până la ultima suflare.
(ION DIVIZA)
FAVORITUL SORŢII
E un bărbat de o mândreţe rară,
Şi-i norocos,trăieşte cu efect:
Avu o nuntă extraordinară,
Iar după nuntă…un divorţ perfect!
(ION DIVIZA)
BIBLICĂ ŞI NU PREA
Adam îşi da cu pumnu-n piept
Pe când era la locu-i coasta:
Ei, ce folos că sunt deştept
Şi numai eu ştiu despre asta?
(ION DIVIZA)
PĂZEA!
E lesne-a-ncinge tevatura,
Scandal cu oamenii cetăţii,
De se va-nlocui cultura
Prin cultul personalităţii.
(GHEORGHE BÂLICI)
TELEZOMBARE
E drept că televiziunea
Azi te dezvaţă să gândeşti
Şi drept dovadă, e minunea
Că stai merei şi-o tot priveşti…
(GHEORGHE BÂLICI)
OBSERVAŢIE
Cu politici ca la piaţă,
Îndelung elaborate,
Azi ajung mai mult în faţă
Cei ce pupă bine-n spate!...
(GHEORGHE BÂLICI)
REPETABILA ISTORIE...
La-Nalta Poart-atunci, peşcheş,
Baban dădeai pentr-o belea!
Dar azi, aceeaşi sumă, „cash”,
La-Nalta Curte-i doar saftea!!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI TÂNĂR PASIONAT EXCESIV
DE LUCRUL LA CALCULATOR
Ai dat iar cu oiştea-n gard
Crede-mă, nu-i doar un moft
Când ea e atât de „hard”
Tu să fii aşa de „soft”!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI PRIETEN AMATOR
DE SĂRITURI CU COARDA ELASTICĂ
Dragul meu, nu fii ridicol,
Coarda asta-i o gargară!
Vrei cu-adevărat pericol?
Ia o coardă de la gară!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNEI SOACRE CERTĂREŢE
Foloseşti cuvinte-acide
Şi mereu doar certuri depeni,
Iar când nora INTRĂ-N BLIDE,
Repede ÎŢI IEŞI DIN PEPENI!
(ELENA MÂNDRU)
ÎMPĂTIMIT DE JOCURI DE NOROC
Pe-ascuns fugind mereu de-acasă
La jocuri, a făcut-o lată:
Din sărăcie ca să iasă
Şi-a cheltuit averea toată.
(ELENA MÂNDRU)
SOLUŢIE DE SUCCES ÎN ALEGERI
Pentru-a fi azi deputat
Şi deloc chiar disputant,
Stai şi-aştepţi, dar nu la hurtă,
Cu dolari, pe-o listă “scurtă”!
(ELENA MÂNDRU)
VREREA POPORULUI
Vorba fixă ”Nu da mită!”
Realmente-i depășită,
Cert e că poporul vrea
Să se scrie ”Dă și ia!!!”
(NICOLAE MEREACRE)
CONCLUZIA UNUI ALEGĂTOR
Normal e să culegi ce sameni,
Am înțeles, deși târziu:
Politica e pentru oameni
Și eu pe aceștia chiar îi știu.
(NICOLAE MEREACRE)
SCRIITORUL ”FECUND”
Se laudă în șapte părți,
Căci numai asta-l definește,
Precum că scris-a zeci de cărți...
De cititori nu amintește.
(NICOLAE MEREACRE)
COPILĂRIE
C-un aer sobru - doctoral
Un puști, din clasele primare,
A fost o zi pe litoral
Și se dă... mare.
(AL. D. FUNDUIANU)
MULT ŞI BINE
Cred c-a spus-o un om cult
(Să nu dați vina pe mine!):
Că bărbații mint mai mult -
Iar femeile... mai bine.
(AL. D. FUNDUIANU)
AMERICANII LA FETEŞTI
Îi chemam (real, nu-n bancuri!)
Să ne apere de ciumă
Când eram deja legumă
Și-au venit acum ... pe tancuri.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
EROARE LA DETERMINAREA
COORDONATELOR POLIGONULUI
Bai că niște tancuri NATO
Au intrat pe-un lan privat,
Când brigada, Domnul bat-o,
Mai să calce chiar și-un stat?!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
COMANDANTULUI
UNITĂŢII DE TANCURI
Hai că pagubele toate
Le restituiți chiar mâine,
Dar te-ntreb și eu, nepoate,
Cu rușinea cum rămâne?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
DIN „STRĂINĂTATEA NEAGRĂ” ÎN…?
O invită pe Măíca
În vizită la mămica.
Ca să-i deie gravitate:
„Prima în ... străinătate (!)”.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
LANSATĂ…DE LA COTROCENI
N-a fost o simplă vrăjeală
Ci doar o tactică abilă:
Se cerea…UNICAMERALĂ,
Adică…UNICAMARILĂ!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
SĂ CONTINUĂM VERSUL
LUI VLAHUŢĂ
“Minciuna stă cu regele la masă…”
Pe rege când l-au abdicat,
Ea mai rămase la palat,
Făcând şi cu aleşii…bună casă!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
SFAT PENTRU JUNIORII U21
Nu-i cazul să îi certați,
Au talent, au loc fruntaș;
Veți fi sus, de nu-i urmați
Pe Mutu sau pe Tamaș!
(DUMITRU BUJDOIU)
NOAPTEA SOLSTIȚIULUI DE VARĂ
După-o noapte de amor,
M-a dojenit acrișor,
Nemulțumită și ciufută :
“Asta-i noapte,așa de scurtă ? “
(DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA COTROCENI
Băsescu le pune-o pilă,
Să ajungă președinte;
Dar să spună dinainte:
Cine ? Udrea sau Dăncilă ?
(DUMITRU BUJDOIU)
UNUI PARLAMENTAR NEEXPERIMENTAT
La congres, dacă un vot
N-ajunge să-ţi faci planul,
Pupă toată lumea-n bot,
Și ... poate îl faci la anul!
(MAX OPAIŢ)
UNUI POLITICIAN...ŞOMER
Omul e consilier
La Consiliul Comunal,
Dar, ca Orban, e șomer…
Bani îi vin din...cașcaval!
(MAX OPAIŢ)
UNUI TÂNAR NELINIȘTIT
Se plimba junele pe plajă,
Printre atâtea trupuri goale…
La câte fete-s fără țoale,
Nu-l mai ajută nici o ... vrajă!!
(MAX OPAIŢ)
CONFUZIE
Toată viața a învățat,
Că luna-i stăpâna nopţii,
Dar de ajunge pe-nserat,
Alta-i cea ce-i dă ... emoții!?
(MAX OPAIŢ)
ASPIRAŢIE
Am zvărlit într-o fântână,
Astă vară, la San Marco,
O monedă cu-astă mână…
Ca să scriu şi eu ca LARCO!
(MAX OPAIŢ)
EPIGRAMISTULUI MAX OPAIŢ
Păcat de banul aruncat,
Spre superstiţii nu m-aplec,
Dar e OPAIŢul de lăsat,
Că-i mult mai luminos un bec!
(VASILE LARCO)
OPOZIŢIA ŞI PUTEREA
Opoziţia e tare,
Îi dă şi dă cu ardoare,
Ziua şi noaptea-i peste ei…
Cu opinii, nu cu idei!
(ADRIAN TIMOFTE)
UNUI CRITIC INDULGENT
Tu crezi că mie-mi faci plăcere
Când scrii de poezia mea;
Totuşi, la critica ta dulce
Eu ţi-am trimis o notă rea.
(CINCINAT PAVELESCU)