Chipuri în timp – inocență și înțelepciune. Sub acest titlu s-a petrecut, duminică, un eveniment cultural ce aduce Botoșanii în rândul orașelor care cinstesc memoria martirilor și a mărturisitorilor creștini din perioada comunistă. Punctăm încă de la început acest fapt, întrucât, pentru prima dată după 1990, jertfa acestor oameni este recunoscută oficial în spațiul ortodox românesc. Și anume, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, declararea anului 2017 ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.
Așezând expoziția de la Botoșani în acest context, ea capătă greutate nu doar sub aspect organizatoric, ci mai ales prin menirea sa de a aduce în atenția publică chipuri, nume, destine cu povești tulburătoare. Oricare nume am rosti dintre cele asupra cărora artista Aida Șușter-Boțan s-a oprit, fie că plecăm de la Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, Petre Țuțea, Justin Pârvu sau Vasile Voiculescu, Arsenie Papacioc, Nicolae Steinhardt, Ioan Ianolide, cărora alăturăm numele dragi de botoșăneni precum Ilie Cleopa, Paisie Olaru, Dionisie Ignat sau Iulian Prodromitul (astăzi duhovnic al românilor de la Muntele Athos), avem de a face cu adevărate torțe de ortodoxie, de purtători de duh și de lumină creștină, de care avem nevoie mai ales în acest timp al încrâncenărilor de tot felul.
În amiaza celei de a treia duminici de după Paști, cea numită a mironosițelor, a femeii creștine, un public nu foarte numeros s-a adunat în Galeriile de Artă "Ștefan Luchian" Botoșani, pentru a admira chipurile sfințeniei. Cele 40 de chipuri reprezintă personalități ale culturii, ale Bisericii Ortodoxe, oameni care au influențat mersul țării, însă mai presus de toate ne-au lăsat opere impresionante, mărturii tulburătoare ale unui timp pe care istoria încă nu îl consemnează la adevărata sa dimensiune.
"Pe simezele acestei galerii sunt portretele unor personalități despre care am citit, despre care am vorbit și se vorbește, dar din păcate mult prea puțin față de ceea ce au făcut pentru credina ortodoxă și pentru neamul românesc. Este o întâmplare, poate mai mult la noi decât în alte părți, ca istoria să răscolească destine, ca întâmplările să deturneze sensul vieții unor oameni de la ceea ce erau pregătiți să facă și să îi trimită în cu totul altă parte. O parte dintre pesonalitățile care apar în această expoziție sunt victimele schimbărilor rapide de regim. Pentru ele nu a existat milă și nu a existat îndurare, indiferent că au fost sau nu au fost pe de-a-ntregul adepții unor mișcări, indiferent dacă au beneficiat sau nu de postura în care s-au aflat. Închiși în închisorile mai atroce decât ni se spune nouă, mai dure decât au lăsat să scrie istoricii care au făcut istoria recentă României, cei care au fost acolo au fost amenințați cu moartea, cu distrugerea lentă, cu închisori care au durat 2 sau 4 ani, cu reîncarcerări care au durat alți ani, cu scoaterea din câmpul muncii, din activitățile pe care știau să le facă, cu distrugerea lentă a personalității lor", a rostit la vernisajul expoziției istoricul Gheorghe Median.
Nu este prima dată când Aida Șușter-Boțan expune chipurile martirilor, oameni îmbunătățiți sau duhovnici care au câștigat evlavia poporului român. Însă de această dată avem de a face cu o expoziție amplă, bine structurată, care vine în întâmpinarea unui public mult mai bine informat decât acum ceva ani.
"Dacă nu aș fi avut o atât de mare admirație față de calitățile morale ale acestor oameni nu reușeam să duc la finalitate aceste lucrări. Argumentul spiritual a fost mai important decât nemulțumirea sau mulțumirea mea față de modul cum sunt realizate – în niciun caz un artist nu este mulțumit în întregime de ce face - așadar argumentul spiritual a fost mai puternic și bucuria mea de a aduce aici, pe simezele Galeriei "Ștefan Luchian", această serie de lucrări a fost o bucurie enormă și a eclipsat orice altceva", a spus Aida Șușter-Boțan.
Emoțiile amiezii de duminică au fost sporite de faptul că alături de artista Aida Șușter-Boțan a expus și fiica acesteia, Alexandra Calistru.
"Șase portrete anonime de o frumusețe tulburătoare. Lucrările acestea îmi amintesc de fotografiile făcute acum 100 de ani în alb-negru, cu lumini puse astfel încât fața să fie senină și ochii să iasă în evidență. Este greu să găsești cuvinte pentru a reda puritatea și frumusețea acestor chipuri", a spus Gheorghe Median.
Absolventă a Facultății de Biologie și Geologie a Universității "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Alexandra Calistru a studiat pictura la Școala Populară de Artă Botoșani, cu prof. Victor Hreniuc.
Expune pentru prima dată, însă lucrările au reușit să atragă atenția nu doar prin calitatea execuției, ci mai ales prin delicatețea chipurilor, inocența și puritatea care transpar din fizionomiile anonime, dar care cuprind o întreagă lume. Fiica-artistă i-a mulțumit mamei-artiste pentru "susținerea și încurajarea ei de a reveni la o metodă mai clasică de exprimare, prin cărbune, deoarcere eu petrec foarte mult timp lucrând în mediul digital".
"Chipurile pe care le-am reprezentat încearcă să aducă aminte de o vreme în care înțelepciunea și inocența se împleteau foarte armonios în firescul omului simplu", spune Alexandra Calistru. Și nu era context mai potrivit pentru aceste lucrări decât alăturarea lor la chipurile sfințeniei redate de către Aida Șușter-Boțan.
O expoziție care trebuie văzută cu răgazul sufletesc necesar. Lucrările povestesc mai mult decât zeci de pagini de istorie, rostesc mai mult decât ar vorbi istoricii de ocazie în emisiuni de seară târzie. O oră în Galeriile "Ștefan Luchian" ar fi, pentru elevii din Botoșani, un prilej de a cunoaște lumea reală a bunicilor, a străbunilor, a unui popor care a fost nevoit să supraviețuiască propriilor conducători. Dar credința lor a învins și astfel și-au câștigat dreptul la memorie!
