Nu au înalte studii, nu au ostenit în atelierele academiilor, nici măcar nu au rostuit, în intimitatea visului lor, să devină artiști. Ei înșiși sunt manifestări ale vieții brute, neșlefuite în canoanele lumești. Sunt spontani, iar arta lor este genuină, pe alocuri naivă, dar totdeauna ispititor-spiritualizată, purtătoare a unui mesaj optimist, viu, clocotitor.
Nu poți gândi altfel privind lucrările realizate în cadrul atelierului de Ergoterapie din cadrul Secției de Psihiatrie a Spitalului Mavromati Botoșani. Culori, simboluri, forme bine stăpânite și contururi clare. Sticle de tot soiul, boluri, platouri, vase mari și mici au căpătat strălucire în mâna artiștilor.
"La cel mai adânc nivel, procesul creativ şi procesul de vindecare vin din aceeaşi sursă. Când eşti artist, eşti şi un vindecător", spunea medicul Rachel Naomi Remen. Din păcate, într-o societate care pune preț mai mult pe minte decât pe suflet, într-un sistem care confundă valorile și promovează superficialitatea zgomotoasă, a trata prin artă înseamnă a îndrăzni și, nu de puține ori, a risca. A îndrăzni să privești pacientul în ochi, a îndrăzni să crezi în sensibilitate și creativitate, a îndrăzni să fii aproapele aproapelui tău.
"Terapia prin artă este în primul rând o modalitate de tratament, care stimulează foarte mult imaginația. Este o modalitate ca cei care frecventează spațiul să reușească să se schimbe interior și să se dezvolte în plan personal. Specialiștii vorbesc despre terapia prin artă ca fiind o modalitate de exprimare nonverbală. Sunt foarte mulți care se inhibă atunci când trebuie să vorbească despre ceea ce simt și trăiesc. Și atunci exprimarea prin creație este cea mai bună modalitate de a se descoperi pe ei și de a-și găsi și descoperi problemele. Ei au posibilitatea, prin această terapie, să scape de stres, de furie, nemulțumire, de momentele de anxietate. Terapia are o putere remarcabilă de a crește stima de sine și le redă forța de a se regăsi, de a se face utili, simt că au un scop. Se poate practica la orice vârstă, se poate continua și acasă. Ei socializează aici și sunt sigură că nu e doar o formă de tratament, ci și o modalitate de diagnostic. Este foarte important ca într-un spital de psihiatrie să se facă și terapie prin artă", spune Aida Șușter-Boțan, instructor ergoterapeut.
În marginea orașului Botoșani, într-o mică încăpere a Secției de Psihiatrie, oamenii se reconstruiesc și își armonizează ființa prin culoare. Realitatea capătă perspective noi, iar viața începe să fie trăită, asumată în starea ei firească. Este firescul de care au nevoie!