Absolvenţii de liceu care nu au luat Bacalaureatul pot, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern, să urmeze cursuri la colegii în cadrul universităţilor. În Polonia, unde există un sistem de învăţământ asemănător celui din ţara noastră, iar situaţia demografică este critică, o astfel de modificare a legii nu ar fi fost niciodată acceptată. Afirmaţia îi aparţine profesorul polonez Jan Sadlak, expert în educaţie care a oferit un interviu Gândul. În Polonia a existat, însă, o şmecherie, la un moment dat: o universitate particulară, care era acreditată şi în SUA, a creat anul zero pentru admitere, în care să primească absolvenţii fără bacalaureat. Reacţia Ministerului Educaţiei din Polonia a fost promptă, iar universitatea în cauză nu a putut organiza asemenea cursuri. Profesorul polonez Jan Sadlak consideră că organizarea de colegii în cadrul universităţilor pentru elevii fără bacalaureat nu aduce nimic bun sistemului de educaţie din România, pe care îl cunoaşte îndeaproape.

Profesorul Jan Sadlak este familiarizat cu sistemul de educaţie din România, unde a şi predat o perioadă la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Într-un interviu pentru gândul, Jan Sadlak spune că sistemul de educaţie din România poate fi comparat în privinţa neajunsurilor cu cel din Polonia, pentru că ambele ţări sistemul comunist a presupus implementarea unui sistem de educaţie pe stil sovietic, cu separarea universităţilor în mai multe ramuri: economice, teoretice, agronomice, de medicină, de inginerie.

Ordonanţa universitate fără bac: "Un răspuns politic rapid la problema tinerilor fără bacalaureat"

Despre organizarea de colegii terţiare de către universităţi, polonezul spune că, în mod normal, o astfel de ordonanţă, care schimbă sistemul de educaţie, nu ar fi trebuit să treacă fără dezbatere publică. "În privinţa acestei ordonanţe eu sunt foarte suspicios, pentru că este făcută ca un răspuns politic rapid la problema tinerilor fără bacalaureat. Dar nu răspunde la întrebarea: care este legătura acestora cu piaţa muncii, ce fel de studenţi vor fi, ce fel de diplomă vor primi, ce răspunde piaţa muncii acestor absolvenţi?", susţine Jan Sadlak. Profesorul arată că, spre deosebire de România, în Polonia consiliul rectorilor este partenerul de dialog al Ministerului Educaţiei, iar o astfel de ordonanţă de urgenţă nu ar fi trecut.

"În sistemul de educaţie din Polonia este de neînchipuit ca o astfel de ordonanţă să fie introdusă în circuit fără dezbatere. În Polonia, a existat o şmecherie a unei universităţi particulare. Această universitate, Wyzsa Skola Biznesu-National Louis University, care era acreditată şi în SUA, a creat anul zero pentru admitere, în care să primească absolvenţii fără bacalaureat, dar care să nu fie nici studenţi, nici altceva. Reacţia la o astfel de măsură a fost că ministerul s-a consultat cu Consiliul Rectorilor şi nu a dat voie la aşa ceva, cu toate că motivaţia universităţii  era să dăm a doua şansă absolveţilor. Era un pic diferit de România unde se vrea pregătirea pentru piaţa muncii", spune Jan Sadlak.

Profesorul explică faptul că o astfel de situaţie a avut loc în Polonia pentru că declinul demografic este mai accentuat ca în România, ceea ce duce la o concurenţă acerbă între universităţi. În plus, ca urmare a introducerii probei de matematică la bacalaureat, numai 30% dintre elevii polonezi reuşesc să ia examenul de maturitate. "În Polonia, numărul de locuri la facultăţi depăşeste numărul de absolvenţi", spune profesorul.

Ce spune Jan Sadlak despre universităţile care organizează colegii

Jan Sadlak este de acord cu rectorii de la universităţile din România are au refuzat să organizeze astfel de colegii. "Aţi văzut ce reacţie au avut rectorii? Ordonanţa nu obligă universităţile să organizeze astfel de colegii.  Cele care au spus că organizează sunt universităţile particulare. Dar de ce? Pentru bani. Aici am fost foarte atent ce fel de cursuri oferă aceste instituţii. Dacă din nou colegiile acestea organizează cursuri de psihologie, ştiinţe sociale sau pedagogie, atunci problema nu se rezolvă", spune Jan Sadlak, care adaugă că universităţile private sunt de fapt în căutare de oameni, în condiţiile în care numărul celor care pot deveni studenţi este tot mai mic.

Citeste mai departe