Fostul lider liberal, această mână moartă de peste vară, s-ar băga mai aproape de pot, ca să fie pregătit în cazul în care actualul lider îşi va rupe gâtul în drum spre Cotroceni. Aşa că doreşte să ne convingă de distanţa pe care şi-a luat-o faţă de fostul său "jolly-joker", Klaus Iohannis, adus în partid ca să-l sperie pe Ponta, pe când acesta îi zăpăcise toţi valeţii liberali din guvern.
Cu siguranţă, Antonescu nu e un diletant în materie de cacealmale. Omul a înţeles – ce-i drept jenant de târziu – că PSD nu-i va lăsa lui Cotroceniul doar pentru că e prieten cu prietenul baronilor. În consecinţă, a forţat, spre ziuă, un
all incu Iohannis în aval, şi când şi-a dat seama că e pierdut, s-a ridicat de la masă, şi-a depus la casierie toate demisiile pe care le mai avea şi a renunţat, teatral şi falit, ca un bancher îngropat de ghinion, inclusiv la calitatea de prezidenţiabil - pe care nu i-o contestase nimeni -, aruncând-o cu ştaif, ca pe un bacşiş mărunt, între sânii crupierei.
O fi crezut atunci că toată lumea de la masă o să-i sară la picioare, o să-i lingă ghetrele şi o să-l roage să revină. Aiurea...
Congresul nu l-a ovaţionat la revenirea din demisie; nu l-a rugat, nu l-a implorat, ba, dimpotrivă: i l-a preferat pe Iohannis în rol de lider, ceea ce l-a determinat să se retragă cu coada-ntre picioare.
Şi iată-l azi, cu o lună înainte de alegeri, atacându-l, lipsit de sens, pe Iohannis - omul pe care el însuşi l-a adus în partid, ca să-l folosească drept berbece împotriva lui Ponta -, singurul prezidenţiabil ce mai poate emite pretenţii, potrivit sondajelor, în războiul opoziţiei cu stânga.
Pentru cine se aşează, din nou, la masă, player-ul Crin, lovind în Iohannis?
În primul rând pentru el, cu speranţa de a-şi recâştiga partidul, odată cu retragerea neamţului înfrânt. Îngenuncheat şi terfelit nu atât de Ponta - absent, slab şi populist -, cât de o dreaptă dezlânată şi isterică. O dreaptă de factură ţăţist-lamentabilă, care-i netezeşte calea spre Cotroceni actualului premier, cu o îndârjirea sinucigaşă.
În al doilea rând din orgoliul rănit, care încă-i mai supurează.
În al treilea - ca un vis ascuns şi pervers -, că poate îşi va aminti, vredată, cineva şi de jocul lui descoperit şi la vedere, în favoarea unora dintre contracandidaţii lui Iohannis: poate Ponta, poate Udrea.
Ca o părere personală, odată scos din joc prezidenţiabilul ACL, Klaus Iohannis – de către cealaltă "dreaptă unită", de Băsescu, de Antonescu, de Udrea, de Meleşcanu, de Justiţie -, o frână ca să-l mai oprească pe Ponta, în dumul lui spre Cotroceni, încă nu s-a inventat.
Marian Sultănoiu, senior editor al ziarului Gândul