Pâra la Inspecţia Muncii- instrument de "reglare" a relaţiilor dintre angajatori şi angajaţii botoşăneni

Relațiile de muncă deficitare între angajatori și angajați devin subiect de petiții înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Unele dintre acestea se confirmă, altele însă se dovedesc a fi instrumente de răzbunare între unii și alții.

Pâra la Inspecţia Muncii- instrument de "reglare" a relaţiilor dintre angajatori şi angajaţii botoşăneni

În luna aprilie, de exemplu, la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) s-au înregistrat 37 de petiţii, cele mai multe vizând neacordarea drepturilor salariale, nerespectarea timpului de muncă, neplata orelor suplimentare, munca fără forme legale.

Potrivit inspectorului şef al ITM, Daniela Lozneanu, domeniile de activitate de unde provin sesizările sunt prestări servicii, confecţii, construcţii, comerţ sau chiar producţie.

"O problemă care a luat amploare, mai ales în ultimul an, însă, este aceea că tot felul de persoane fac reclamaţii vizavi de munca fără forme legale la diferiţi angajatori. Ne-am dus şi am constatat că, din fericire, oamenii pentru care se făceau sesizările aveau contracte de muncă. Probabil că sunt mici răzbunări, dar acestea ne pun pe drumuri şi în loc să ne ocupăm de adevăratele probleme din acest sector, unde chiar se confirmă şi unde chiar este necesară prezenţa noastră, se întâmplă să pierdem timp precum şi cheltuielile aferente unei asemenea deplasări. Am avut de exemplu o sesizare la Rădăuţi Prut. Ei, să alergi până la Rădăuţi Prut şi înapoi, să alergi după potcoave de cai morţi, nu e chiar atât de simplu", explică Daniela Lozneanu.

Sunt însă şi sesizări făcute la nervi sau atunci când situaţia este tensionată, iar când inspectorii de muncă se înfiinţează la angajatorul respectiv nu-şi mai susţin sesizarea sau îşi dau seama că ar putea să-şi vulnerabilizeze poziţia în cadrul instituţiei sau a societăţii respective şi fac pasul înapoi.

Cu toate acestea, nereguli se întâmplă. Drept dovadă faptul că în timpul controalelor la 58 de agenţi economici, au fost constatate 145 neconformităţi şi au fost dispuse 163 măsuri. Au fost aplicate însă şi 145 sancţiuni contravenţionale din care două amenzi în valoare de 9.000 lei. Cel mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost lipsa evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnavire profesională, neinstruirea lucrătorilor la angajare, lipsa planului de prevenire şi protecţie, neasigurarea efectuării examenului medical la angajarea lucrătorilor şi a examenului medical periodic şi nu erau întocmite instrucţiunile proprii.

 

Spune-ne opinia ta