Seceta accentuează problema calităţii apei din judeţ! Copii intoxicaţi cu nitriţi proveniţi din apa de fântână!

Al doilea judeţ din ţară ca suprafaţă a luciului de apă, Botoşanii suferă la capitolul alimentare cu apă. Seceta de anul trecut a arătat dificultăţile cu care se confruntă botoşănenii, cei din mediul rural, de a-şi găsi surse de apă potabilă.

Seceta accentuează problema calităţii apei din judeţ! Copii intoxicaţi cu nitriţi proveniţi din apa de fântână!

   Foto: Ştiri.Botoşani.Ro

O situaţie a Direcţiei de Sănătate Publică arată că anul trecut au fost semnalate cinci cazuri de intoxicaţie cu nitriţi la copii de sub un an, alimentați artificial sau mixt. Diagnosticul de methemoglobinemie acută infantilă a fost generat de apa de fântână. Din fericire, nu au fost semnalate decese la copii diagnosticaţi cu boala albastră.

Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică au declanşat ancheta epidemiologică, iar din concluziile acesteia pentru cele cinci cazuri semnalate a reieșit că zece surse de apă (fântâni), din care două publice şi opt private, folosite în alimentația copilului sub un an, au fost neconforme la parametrul azotați excesiv de crescut.

"Cazurile semnalate și confirmate au fost copii din familii care au domiciliul în Ghilănești (comuna Cristești, două cazuri), Gorbănești (cu domiciliul temporar în Tocileni, comuna Stăuceni), Albești, Avrămeni. A mai fost însă şi un caz infirmat în comuna Hudești. În acest an, a fost semnalat și confirmat cu diagnosticul de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână un singur caz, la un bebeluş din comuna Ungureni", spun reprezentanţii DSP.

Aceştia au trasat şi recomandări, pentru ca astfel de intoxicaţii să nu mai aibă loc. De pildă, identificarea surselor de poluare a apei de fântână în comunitatea locală, identificarea surselor de aprovizionare cu apă expusă acestor poluări, reglementarea depozitării și utilizării îngrășămintelor azotoase, a pesticidelor și a altor substanțe chimice folosite în agricultură, impunerea, de către autoritpăţile locale, de obligații privind amplasarea, construcția, protecția, exploatarea igienică a fântânilor atât individuale cât mai ales a celor publice şi asigurarea unei aprovizionări cu apă potabilă, suficientă cantitativ și corespunzătoare calitativ pentru toate nevoile publice și individuale.

Deficienţe în alimentarea cu apă a localităţilor

Pe de altă parte, însă, în luna martie, inspectorii de la Serviciul de Control în Sănătate Publică Botoșani au verificat zece microsisteme de alimentare cu apă din mediul rural, sisteme de aprovizionare de dimensiuni mici, alimentate din surse de profunzime, prin drenuri de captare și puțuri forate. Acestea se află în comunele Șendriceni, Corlăteni, Hlipiceni, Viișoara, Mitoc, Răchiți, Sulița, Păltiniș, Hudești şi Coțușca. Înmagazinarea apei se face în cel mult două rezervoare, de unde gravitațional sau prin intermediul unor pompe aceasta este distribuită către populație.

Cum sistemele de alimentare cu apă din zona rurală se află în administrarea Unităţilor Administrativ- Teritoriale, gestionarea acestora revine exclusiv primăriilor din zonele respective, prin asigurarea perimetrelor de protecție din cadrul stațiilor, curățarea, dezinfecția periodică a bazinelor de înmagazinare a apei, asigurarea cantităților suficiente de produs biocid, efectuarea analizelor de potabilitate a apei printr-un laborator înregistrat la Ministerul Sănătății și informarea populației asupra gradului de potabilitate a apei.

Potrivit raportului de control, o parte din microstațiile de apă verificate, de la Mitoc şi Viişoara, înregistrează sistematic depășiri la parametrul Nitrat, motiv pentru care apa este nepotabilă, fiind furnizată numai în scop menajer. Inspectorii au cerut corectarea parametrilor necorespunzători prin solicitarea către instituțiile specializate din domeniul tratării și distribuției apei potabile a unor soluții tehnice de remediere a acestora.

O problemă întâlnită la toate cele zece comune este că primăriile nu au solicitat către Direcția de Sănătate Publică Botoșani autorizarea sanitară a acestora, motivând acest lucru prin lipsa de finanțare care constituie un impediment în reabilitarea sistemelor vechi de alimentare și distribuție a apei, respectiv îmbunătățirea surselor de apă captată din comuna respectivă, în privința debitului scăzut, față de proiectul inițial și a unor parametri chimici neconformi. Pentru neconformitățile constatate s-au aplicat patru avertismente, la Șendriceni, Hlipiceni, Viișoara și Hudești, și s-au prescris termene de remediere a acestora.

Primarii se apără cu argumente

Primarii însă spun că nu au fonduri pentru a face toate acţiunile trasate de inspectorii sanitari, iar depăşirile de nitraţi sunt reduse.

"Recomandările făcute au fost să intrăm în parametri normali. La nitriţi este puţin depăşit faţă de limita admisă. Noi i-am pus în temă pe cetăţeni, apa este folosită în scop menajer, nu este de băut, mai ales că din păcate, din cauza secetei, apa nu mai ajunge nici cantitativ, nu doar calitativ. Eu am depus în cadrul PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală, n.r.) o solicitare pentru un proiect pe apă, sper ca într-o săptămână- două să ne vină şi un răspuns favorabil, să ne putem apuca de treabă. Altfel, din ce s-a discutat şi în urmă cu câteva zile, într-o şedinţă cu domnul prefect la Ştefăneşti, problema apei în privinţa indicilor de calitate nu e doar la Hlipiceni, e pe toată zona. În judeţul Botoşani, din câte ştiu, sunt 14 comune al căror sistem de alimentare cu apă e din sursă subterană şi nu ştiu dacă pe undeva corespunde normelor", spune Marian Luchian, primarul comunei Hlipiceni.

Potrivit oficialului, comuna este în monitorizarea DSP şi a unui laborator din Iaşi pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, însă perspectivele nu sunt tocmai încurajatoare. "Noi, ca şi cei mai mulţi, suntem în situaţia în care nu putem obţine autorizaţia de funcţionare din partea DSP. Pe de altă parte nu putem să identificăm un potenţial întrerpinzător care să vină să ne corecteze apa, adică soluţiile existente nu se pretează. Şi, peste toate, suntem într-o aglomerare de sub două mii de locuitori, iar pe fonduri europene nu putem beneficia de finanţare întrucât nu îndeplinim condiţiile de eligibilitate, şi tot aşa suntem între ciocan şi nicovală, cu ameninţarea infringementului Uniunii Europene pentru neadecvarea apei", spune Marian Luchian.

O situaţie similară şi la Hudeşti, unde primarul Viorel Atomei susţine că soluţiile sunt inexistente. "Sistemul nostru nu este preluat de Nova Apaserv şi, e drept, calitatea apei nu este foarte bună. Noi lucrăm acum la un proiect pentru alimentarea cu apă din Prut, altfel nu se poate. Şi asta pentru că avem o concentraţie foarte mare de amoniu şi la câte societăţi care fac analize am dat probe, nu ne scoate nimic în parametri potabili, şi atunci suntem nevoiţi să facem proiect pe AFIR pentru o alimentare din sursa Prut, că apa din Prut e bună. Cei de la Nova Apaserv nu vor să ne preia sistemul, ei ştiu că apa nu e bună şi nu vor să facă ei investiţia", spune primarul Viorel Atomei.

Problema este că urmează o vară anunţată drept secetoasă, în care nivelul apei va scădea, iar pe fondul lipsei apei, oamenii nu vor mai avea răbdarea să caute surse de apă sigure, ceea ce va duce la îmbolnăviri.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Moartea unei mame, "salvarea" unui copilaş ajuns în sistemul de protecţie

Miercuri, 4 Octombrie 2017
1791

Pe 10 septembrie, o femeie din Agafton, comuna Curteşti, făcea o descoperire şocantă: vecina ei, de 36 de ani, murise în casă, în timp ce fetiţa ei, de 3 ani, se juca prin curtea ei....

Medicii botoşăneni şi-au ales reprezentanţii în Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor

Marţi, 3 Octombrie 2017
1752

La zece zile de la primul tur al alegerilor pentru componenţa Comisiei de Disciplină, duminică şi luni medicii din judeţ au fost aşteptaţi la Botoşani, la sediul Colegiului Medicilor, pentru a...

Medici greu de angajat la Ambulanţă şi SMURD. Raed Arafat, la Botoşani: "De doi ani încercăm să modificăm o hotărâre de guvern"

Luni, 2 Octombrie 2017
1144

În condiţiile în care la Iaşi este o "pepinieră" de viitori medici de urgenţă, Raed Arafat a cerut conducerii Consiliului Judeţean să ajusteze în aşa manieră organigrama Spitalului Judeţe...