Octav Onicescu vorbea, la vremea sa, despre "cantitatea uriaşă a informaţiilor care se înmulţesc mai repede decât experienţele". Ilustrul matematician născut la Botoşani nu avea cum să bănuiască, în secolul trecut, uriaşul avânt al tehnologiei şi mai ales al informaţiei care, asociată complexităţii naturii umane, va sta la baza remodelării (deseori alarmante) întregii industrii sociale. Există însă un domeniu care, în afara vârtejului tehnologic şi al prefacerilor sociale sau (geo)politice cu impact din ce în ce mai vizibil asupra umanităţii, îşi păstrează decenţa şi dinamismul. Este vorba despre cercetare. Revenind la savantul Octav Onicescu, am putea numi cercetarea ca fiind acel punct în care "omenirea începe a-şi căuta căile gândirii".
Pe aceste fascinante "căi ale gândirii" a pornit, în urmă cu ceva ani, Dorin-Mirel Popescu. Astăzi cercetător în una dintre cele mai prestigioase universităţi din Marea Britanie. Vorbim despre Universitatea din Newcastle, un institut recunoscut la nivel global în special pentru cercetarea în sistemele de generare a energiei electrice. Şi nu întâmplător în această universitate Dorin-Mirel Popescu şi-a susţinut şi teza de doctorat, înaltul for academic oferindu-i apoi oportunitatea de a lucra ca cercetător.
(Newcastle University)
Născut pe 12 noiembrie 1985, în Botoşani, Dorin-Mirel Popescu a fost elev al Colegiului Naţional "Mihai Eminescu". A urmat apoi cursurile Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai", din Cluj-Napoca, pe care le încheie ca şef de promoţie. În aceeaşi universitate, tot ca şef de promoţie, a finalizat şi Masterul, concentrându-se ulterior pe lucrarea de doctorat, teză pe care o susţine cu brio în 2016, la Universitatea Newcastle, din Marea Britanie, unde astăzi activează ca cercetător în imunologie. "Am terminat doctoratul în alt domeniu, dar am hotărât să fac această schimbare din mai multe motive", mărturiseşte botoşăneanul abia trecut de 30 de ani.
Este cunoscut în lumea ştiinţifică după ce, alături de alţi cercetători, a studiat bacteriile din apa menajeră care produc energie electrică, o soluţie alternativă de energie.
Liceul unui băiat cuminte. Chiar prea cuminte!
L-am provocat pe Dorin-Mirel Popescu să "revină" acasă şi să străbată încă o dată, cu ochii minţii, coridoarele Colegiului Naţional "Mihai Eminescu" din Botoşani. Colegi, profesori... "Aventurile" liceanului din urmă cu mai bine de 10 ani par, la prima vedere, poveştile unui băiat cuminte. Chiar prea cuminte şi retras, după cum însuşi recunoaşte, pentru ca apoi ochii minţii să îi aducă în actualitate chipurile profesorilor. "Am făcut şi eu câte una-două şotii de care îmi amintesc cu haz. Îmi amintesc că am avut o relatie foarte bună cu profesorul de biologie, aproape ca de prietenie. Îmi amintesc cu drag de profesoara de geografie, de chimie şi mai ales de religie".
La profesoara de religie fostul elev face un popas sufletesc. "Nu sunt foarte religios, dar modul în care şi-a ţinut lecţiile m-a marcat. Nu punea accent pe dogme, ci pe umanitate. Împărtăşea cu noi experienţe de viaţă care mă puneau pe gânduri, ne interpreta într-un mod realist pildele din Biblie şi ne arăta cum se aplică sau se vor aplica, poate, cândva şi în viaţa noastră. Cred că avea ceea ce se numeşte har, iar asta bănuiesc că a constituit ancora morală a multor elevi pe care i-a avut".
Cu mult drag şi simpatie îşi aminteşte de profesoara de chimie. Pentru că, în anii ce au urmat, chimia i-a stat temelie. “Îi sunt recunoscător, de la ea am învăţat multă chimie care mi-a folosit enorm de mult în activatea mea de cercetare. În acelaşi timp, îmi amintesc şi că avea simţul umorului foarte dezvoltat, iar ora ei îmi era plăcuta, deşi, fiind o fire încăpătânată, cred că pentru ea am fost şi puţin dificil".
Ispita care i-a deschis drumul spre cercetare!
În liceu a fost olimpic la biologie, fără să bănuiască vreo clipă că acest obiect îi va deschide, într-o zi, drumul spre marea aventură a vieţii, cercetarea. Cum a început totul? Profesorul de biologie le-a promis un 10 dacă se încumetă să se prezinte la olimpiadă. Nu a rezistat tentaţiei, iar rezultatul l-a năucit: locul întâi pe judeţ!
"Când eram copil nu gândeam că aleg biologia sau că vreau să fiu olimpic. Îmi plăceau animalele, plantele şi mă interesa foarte mult cum funcţionează acestea. Curiozitatea şi dorinta de a afla mai multe m-au dus pe această cale. Încă de prin clasa a 7-a televiziunea mea preferată era Animal Planet. Îmi amintesc, înainte de prima olimpiadă, în clasa a 9-a, nu aveam în plan să ajung acolo. Pur şi simplu profesorul ne-a promis un 10 celor ce merg, iar asta a fost motivaţia mea pe atunci. A fost o surpriză plăcută şi puţin înfricoşătoare când am aflat că am luat locul 1 pe judeţ. Dar acel eveniment a fost foarte important, pentru că am descoperit că pot excela într-un domeniu", mărturiseşte Dorin-Mirel Popescu.
Există un punct anume în care un elev, un student simte că e vremea să treacă dincolo de pura asimilare a cunoştinţelor, pentru a răscoli şi a cerceta şi, astfel, să lase propria-i contribuţie într-un domeniu cum este cel al biologiei? Scotocim şi încercăm să aflăm de la Dorin-Mirel Popescu de ce este nevoie pentru a putea depăşi barierele teoretizărilor, ale drumurilor deja bătătorite şi a deveni cercetător. "Dorinţa de a descoperi vine destul de devreme în viaţă (cel puţin în cazul meu), însă nu e încununată de la început de succes. E destul de greu să treci de la etapa asimilării la etapa cercetării. În cazul meu, abia după facultate am reuşit să fac această tranziţie. În zilele noastre, cercetătorul singuratic nu mai există. Acum se lucreaza foarte organizat, în echipă, în cadrul unui institut de obicei. Se conturează astfel o serie de factori de care depinde succesul unui cercetător, cum ar fi găsirea unui institut/universitate bună, o echipă bună, un coordonator capabil. Deci, în afara de putere de muncă şi de pasiune, e important să gaseşti acel loc care satisface condiţiile dezvoltării profesionale".
Ce înseamnă, în viziunea unui cercetător, "condiţiile dezvoltării profesionale"? Dorin-Mirel Popescu ne explică: "E nevoie de răbdare, de rezistenţa la frustrare, de a fi sincer cu sine, de a învăţa să comunici cu colegii şi cu şefii, de a fi clar în exprimare atunci când ceri resursele de care ai nevoie. Chiar legat de ultimul aspect, în India am observat că acest lucru lipseşte la cercetătorii tineri de acolo. Pur şi simplu le e prea frică să îl contrazică pe coordonatorul de proiect sau să transmită veşti proaste. Iar asta acţionează în detrimentul lor".
"Bacteriile din apa menajeră, o soluţie alternativă de energie"
În România este cunoscut drept cercetătorul care "a studiat bacteriile din apa menajeră care produc energie electrică, o soluţie alternativă de energie".
"Da, este adevărat, am studiat bacterii producătoare de curent electric. Această cercetare nu îmi aparţine doar mie; există multe grupuri de cercetare la nivel mondial ce lucrează în acest domeniu. Este vorba de un grup de tehnologii ce se numesc sisteme bio-electrochimice. După cum sugerează şi numele, aceste sisteme folosesc un component biologic pentru a produce curent electric dintr-o substanţă chimică. În cazul în care acest component biologic este o comunitate de bacterii, substanţa consumată este de natură organică. De aici rezultă şi aplicatiile acestor sisteme în epurarea apelor menajere cuplată cu producerea de curent electric", spune Dorin-Mirel Popescu, avertizându-ne, totodată, să nu ne aşteptăm că aceste tehnologii vor fi implementate prea curând. Şi ne explică de ce. "Sunt mai mulţi factori limitativi. În primul rând, rata mică de producere a curentului electric şi eficienţa scăzută. În al doilea rând, şi dacă problema eficienţei va fi rezolvată, va fi foarte greu de schimbat infrastructura actuală dedicată epurării apelor. Eu, unul, nu cred că aceste bacterii au un viitor în epurarea apelor. Nu am crezut în această aplicaţie de la scurt timp când am început să lucrez în domeniu. Iar recent, la o conferinţă din Roma, profesorul Bruce Logan, din Statele Unite, care reprezintă cel mai puternic nume în ceea ce priveşte epurarea apelor utilizând aceste sisteme, a declarat în prezentarea sa că, după zeci de ani de cercetare, şi-a pierdut speranţa în aceste sisteme".Cu toate acestea, rezultatele cercetării nu sunt deloc de neglijat, dimpotrivă!
"Lucrurile nu sunt nici pe departe atât de sumbre. Sistemele bio-electrochimice s-au diversificat în timp şi au apărut şi alte aplicaţii. În unele dintre noile aplicaţii am speranţă foarte mare şi chiar am văzut şi cu ochii mei că funcţionează. De exemplu, utilizarea bacteriilor producătoare de curent electric în remedierea solurilor poluate. Aceasta este o problemă tot mai des întâlnită, iar soluţiile actuale nu sunt eficiente. În schimb, bacteriile de care am discutat până acum pot face o treabă excelentă în această privinţă, şi mai ales aici nu au concurenţă. Şi mai interesant, în ultimii ani s-au acumulat dovezi că bacteriile producătoare de curent electric sunt mult mai comune în natură decât ne-am fi aşteptat, la sol din păduri tropicale din Tasmania, până la sediment cules de pe fundul lacurilor din Finlanda. Apoi, faptul că unele procese microbiologice ce deja erau cunoscute s-au adeverit că la bază implică transport de sarcină electrică între bacterii sau între bacterii şi minerale din mediu. În această directie, Amelia Rotaru, care lucrează în Danemarca, a publicat foarte multe articole ştiinţifice deosebit de interesante, pe care le-am citit cu plăcere, m-au inspirat şi m-au făcut să înţeleg ce rol au bacteriile producătoare de curent electric în natură. Cu aceste noi aplicaţii, pot să zic ca aceste tehnologii au într-adevăr un viitor mare", spune cercetătorul de la Universitatea din Newcastle.
"Da, vreau să revin în România!"
Nu punem piedică unei curiozităţi care, suntem siguri, stă pe buzele tuturor. Va reveni în România?Poate ţara noastră să îi ofere aceleaşi condiţii, oportunităţi, perspective pe care, iată, i le aşază înainte astăzi Marea Britanie?
"Da, vreau să revin în România în câţiva ani. Cel mai probabil că nu se vor putea oferi aceleaşi condiţii ca aici. Însa eu nici nu mizez pe asta. Planul meu e să acumulez experinţă şi contacte. Acesta va fi aportul meu la întoarcere".