Angajat la stat versus angajat la privat: TOPUL angajatorilor din județul Botoșani!

Într-un judeţ în care cei mai mulţi angajaţi se regăsesc în confecţii, marele vis al celor din sistemul privat este să lucreze la stat, mai ales în contextul recentelor majorări salariale aplicate precum şi a planurilor privind legea salarizării.

Angajat la stat versus angajat la privat: TOPUL angajatorilor din județul Botoșani!

Şi pe bună dreptate, am spune. Programul- program, salariul vine indiferent dacă munceşti sau doar simulezi, criteriile de performanţă se aplică sau nu. Statisticile arată că pentru mulţi botoşăneni, visul e împlinit. Altfel nu s-ar explica de ce instituţiile de stat sunt cei mai mari angajatori din Botoşani, într-un top oficial.

Direcţia Judeţeană de Statistică arată că la sfârşitul lunii ianuarie, la nivelul judeţului Botoșani erau 55.181 de angajaţi cu forme legale. Câştigul salarial mediu brut în luna ianuarie 2017 era de 2.471 lei/salariat, în timp ce câştigul salarial mediu net era de 1.785 lei/salariat. Spre comparaţie, câştigul salarial mediu brut realizat în ianuarie 2017 la nivelul judeţului Botoşani este mai mic cu 697 lei/salariat faţă de media pe ţară, iar câştigul salarial mediu net mai mic cu 515 lei/salariat.

O statistică a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice arată că cel mai mare angajator din judeţ este Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati. Pe lângă această poziţie, unitatea sanitară este printre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare din zona Moldovei, cu 2.211 angajaţi, incluzându-i pe cei din secţiile exterioare de la Săveni şi Darabani.

Un alt mare angajator botoşănean este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, cu 973 de salariaţi, printre care se regăsesc şi asistenţii maternali care activează în judeţ. Pe a treia poziţie figurează Inspectoratul Judeţean de Poliţie, cu 935 de angajaţi.

În top se regăsesc însă şi entităţi economice, de tipul băncilor cooperatiste, precum şi societăţi de colectare a deşeurilor, care practică un sistem de colaborări de tip convenţii. La fel şi mai multe societăţi cu profil agricol, printre care Agromixt Darabani, cu 641 de contracte, Agromec Suliţa, cu 640 de contracte sau Multiagra, cu 622 de contracte.

Numărul angajaţilor scade progresiv până la situaţiile Primăriei Municipiului Botoşani şi Tribunalului Botoşani, care apar în statistici cu 387, respectiv 378 de angajaţi. "Trebuie să ţinem cont de faptul că aceste cifre se referă strict la contribuabilii mici, administraţi de Administrația Județeană a Finanțelor Publice. Sunt însă şi contribuabilii mijlocii şi mari, administraţi de Regionala Iaşi şi de Direcţia Generală de Finanţe Bucureşti", spun reprezentanţii Fiscului botoşănean.

În rândul marilor contribuabili botoşăneni cu mulţi angajaţi îi regăsim pe Greif Flexibles România, cu 761 de angajaţi, şi firmele Elsaco. Acestora li se adaugă Doly-Com, cu 333 de salariaţi, potrivit bilanţului pe 2015 postat pe site-ul Ministerului de Finanţe, Rolana Tex, cu 284, Victor Construct, cu 288 de salariaţi.

Din domeniul confecţiilor, cel mai mare angajator-contribuabil este Formens, cu 939 de angajaţi, urmat de Carreman România, cu 351 de angajaţi. (27 din cei 2940 de mari contribuabili administraţi direct de Fiscul din Bucureşti sunt din Botoşani).

În schimb, multe societăţi axate pe confecţii şi care au personal numeros apar în rândul contribuabililor mijlocii. Serconf, de exemplu, are 543 de salariaţi, Rapsodia Conf numără 226 de persoane angajate, iar Italpant- 261.

"Dacă luăm lista, vedem că şi societăţile subordonate Consiliului Local Botoşani au personal mult. Urban Serv apare cu 332 de angajaţi, Eltrans cu 122, Modern Calor are 215 salariaţi, iar Nova Apaserv învârte personalul în jurul a 500 de salariaţi. Sunt mulţi, iar eficienţa lasă de dorit- mulţi angajaţi la birouri, prea puţini în sectorul de producţie. Cât priveşte sistemul privat, estimez că jumătate dintre angajaţi se regăsesc în confecţii, acolo unde salariile sunt mici, calificările se fac la locul de muncă în cele mai multe cazuri. Să nu ne aşteptăm în următorii ani la o ridicare a nivelului de trai pentru că muncitorii calificaţi sau absolvenţii de universităţi nu-şi vor căuta de muncă la Botoşani, ci vor pleca unde vor vedea cu ochii. Cât timp nu depăşim pragul salariului minim pe economie şi nu ne vom plăti oamenii astfel încât să nu-şi facă griji ce vor pune pe masă, aşa o vom duce", explică un economist botoşănean.

Despre salariul minim pe economie din sectorul confecţiilor, Ştiri.Botoşani.Ro a scris aici:

Salariul minim dă peste cap industria confecţiilor. Angajați mai bine plătiți și mai puțini sau lacăt pe întreaga afacere?

 

Spune-ne opinia ta