M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la post pentru o zi.
As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir in loc sa o las sa se topeasca in camara
As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua trebuie stearsa.
As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji din cauza prafului cind cineva vroia sa aprinda focul in semineu
Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat
As fi stat intinsa pe pajiste cu toate petele de iarba
As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat... l-as trai... Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte.
Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult, cine ce face. In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc.
Sa ne gindim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvintat.
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile.

La 3 ani: Se priveste si se vede regina.
La 8 ani: Se priveste si se vede Cenusareasa
La 15 ani: Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!)
La 20 de ani: Se priveste si vede "prea grasa/prea slaba, prea inalta/prea scunda, prea cu parul lins/prea creata"- dar decide sa iasa oricum
La 30 de ani: Se priveste si vede "prea grasa/prea slaba, prea inalta/prea scunda, prea cu parul lins/prea creata"- dar decide ca nu are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani: Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani: Se priveste si vede intelepciune, trisete si abilitate, iese si se bucura de viata
La 80 de ani: Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se bucure de lume.
Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!


de Emma Bombeck (scrisa dupa ce a aflat ca se stinge de cancer)