INVITAȚIE de weekend: Pogorârea Duhului Sfânt în Mănăstirea Păcii! FOTO

"Doi mitropoliți au vorbit despre acest loc care are Duh de Pace. Botoșănenii, în dorul lor de Dumnezeu, aleargă după pace, după frumusețile naturii, și poate nu își dau seama că la 8 km de municipiul Botoșani este o mănăstire în care te întâlnești cu Pacea".

INVITAȚIE de weekend: Pogorârea Duhului Sfânt în Mănăstirea Păcii! FOTO

Trăiesc la câțiva kilometri de oraș în discreție și în pace creștină, ca și cum ar viețui în îndepărtate pustiuri. Măicuțele de la Mănăstirea Agafton s-au împăcat cu tăcerea care de ani de zile s-a năpustit nedrept asupra lor. Își duc viața în pasul mic, înconjurate de armate de mâțe pripășite din întâmplare prin curte sau abandonate la poarta mănăstirii.

Câteva maici mai viețuiesc în Agafton. Le vezi trecând agale pe ulițele drepte care taie de la un capăt la altul ținutul cu chilii. Merg la slujbe, se roagă zilnic pentru credincioșii care le calcă pragul, dar și pentru știuții și neștiuții bolnavi sau cei aflați în nevoință. Se roagă pentru conducătorii țării, ai orașelor și ai satelor. Pentru eroii căzuți pe câmpurile de luptă sau care au sfârșit în închisorile comuniste și pentru cei plecați în pribegie.

De prea multe ori, din păcate, turiștii de aproape merg departe, în mirificul tărâm al Bucovinei, unde se minunează în fața mănăstirilor ștefaniene, în fața albastrului de Voroneț sau a mărețelor mănăstiri Putna, Humor sau Sucevița. Prea puțini se opresc să aprindă o lumânare la mormântul mătușilor lui Eminescu din cimitirul Agaftonului. Locul unde Mihai petrecea zile în șir, în liniștea de har și de pace multiseculară. Nici măcar la aniversările sau comemorările lui Eminescu nu trece nimeni de poarta mănăstirii. Asta cu toate că nu există studiu biografic în marile biblioteci care să nu amintească de Agafton, de faptul că aici sunt înmormântate surorile "dulcii mame": Olimpiada, Fevronia și Sofia Iurașcu. 


Istorie de veacuri

Pe la 1728, Ieromonahul Agafton a ales loc de schit în pădurile adânci din apropierea Botoșanilor, un schit care a fost populat, dintru început, doar de călugări. În 1803, mitropolitul Vaniamin Costache transformă Agaftonul în mănăstire de maici și aduce monahii de la Văratic și Agapia. Pe la 1950 aici era un adevarat sat monahal, cu 300 de călugărițe.

În anii 50, monahiile au fost alungate, fiind sfătuite să intre în lume, să se angajeze și să uite pentru totdeauna de Hristos. Au plecat prin lume, însă oamenii Securitatii le-au urmarit peste tot, nu puține fiind cele care au suferit cumplite încercări din pricina lor. Erau anii în care stareță a mănăstirii era buna maica Agafia, femeie în vârstă și cu înțelegere întru cele ce aveau să se întâmple. Maica Adriana, tânără la acea vreme, încă netunsă în monahism, povestea în urmă despre tristețea maicii Agafia. "M-a sfătuit să trăiesc în lume până când lucrurile se vor schimba", mărturise maica. Astfel s-a trezit în Iași, unde a lucrat în contabilitate și a slujit cum a putut pe lângă Biserica Trei Ierarhi. Nu a uitat cuvintele stareței Agafia, care i-a zis pe patul de moarte: "Dacă auzi că se reface Agaftonul, în genunchi și în coate să te întorci".

Comuniștii au încercat să facă din locul acela sfânt un bastion al noilor vremi pe care le propovăduiau: au înființat aici, în anii 60, o anexă a CAP-ului și apoi un cămin de bătrâni, mai mult bolnavi psihic. Vreme de 40 de ani sfințenia acestor locuri s-a luptat cu rătăcirile minților bolnavilor aduși din toate părtțle. Anii 1990, anii eliberării de ciumă și boala fără credință, aduc ceea ce nimeni nu mai spera: mănăstirea se redeschide. Într-o nedreaptă uitare, maicile de la Agafton își așteaptă în rugăciune credincioșii. Nu cer nimic, chiar dacă sărăcia le macină.
 

Pogorârea Sfântului Duh în Mănăstirea Păcii!

Deasupra ușii pronaosului există și astăzi inscriptia: "Ziditu-sa această sfântă biserică cu hramul Pohorârea Sfântului Duh în anii 1840-1843 cu binecuvântarea Marelui Mitropolit Veniamin Costache după planul arhimandritului Veniamin Veliscu, arhitect și pictor, prin osârdia Stareței Ctitore Agapia Curt, cu osteneala și ajutorul monahilor și a altor credincioși".

Între anii 1838-1843 a fost construită noua biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", în stil moldovenesc, în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turnuri mari, cu baza octogonală. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1929 de către pictorul P. Livescu din Botoșani. Turnul clopotniță a fost construit în anul 1878 în formă pătrată și se termină cu o turlă rotundă asemănătoare celor de pe biserică.

Prin Decretul 410/1959, Mănăstirea Agafton a fost desființată abuziv. Aici a fost organizat, în baza Decretelor 218/1960 si 712/1966, Căminul de Bătrâni cu handicap Agafton care, prin Hotarârea Guvernului nr. 1161/1990, a trecut în subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap. Dupa Revoluția din decembrie 1989, în luna martie 1991, Mănăstirea Agafton a fost reînființată. În 1999 s-a reușit mutarea căminului de bătrâni. Din anul 2004, Mănăstirea Agafton este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani.


Furnicar de credință în zi de hram!

Pe o filă de Ceaslov, un ieromonah nemțean lăsa posterității o adnotare impresionantă, el fiind cel care l-a spovedit și împărtășit pe Eminescu, înainte de plecarea poetului în veşnicie: "Era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Mi-a sărutat mâna şi a spus: Părinte să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici şi să ascult în fiecare seară, ca la Mănăstirea Agafton, cum cântă Lumină lină". 





Despre Mănăstirea Agafton dă mărturie și Protos. Siluan Antoci, până în urmă cu câțiva an slujitor și stareț al frumosului tărâm eminescian. 

"Mănăstirea aceasta a fost numită atât de frumos de Mitropolitul Sebastian Rusan Mănăstirea Păcii. Îi era foarte dragă Mănăstirea Agafton. Si acest mitropolit o numea Mănăstirea Păcii. Am rămas profund impresionat când (în 2012, nota red.) slujind aici Mitropolitul Serafim al Germaniei, în cuvântul către maici a spus același lucru: "Mănăstirea aceasta are Duhul Păcii!". M-am gândit imediat la Mitropolitul Sebastian, iată, doi mitropoliți au vorbit despre acest loc care are Duh de Pace, bineînțeles pacea lui Hristos. Botoșănenii, în dorul lor de Dumnezeu, aleargă după pace, după frumusețile naturii, și poate nu își dau seama că la 8 km de municipiul Botoșani este o mănăstire în care te întâlnești cu Pacea", mărturisea Protos. Siluan Antoci. 

Astăzi, în duminica Pogorârii Sfântului Duh, Agaftonul și-a deschis porțile și s-a lăsat inundat de prunci zglobii, de credincioși și de o sumedenie de flori. Murmurul slujbei, maicile care mai fac din când în când cărări printre oameni, clopotele clare ce anunță momentele importante ale slujirii, vocile adunate mănunchi în rostirea rugăciunii Tatăl Nostru. Și o pace de început de lume, într-o puritate și o frumusețe a naturii pe care rareori le poți întâlni în altă parte. 






 

Mănăstirea Agafton  
Viață de obște
Hram: Pogorârea Duhului Sfânt (biserica mare), Sfinții Arhangheli (biserica veche)
Stareta: stavrofora Ambrozia Hrițuc;
Adresa: sat Agafton, com. Curtesti, jud. Botosani Acces - E 58 Botosani (spre Suceava) cca 8 km, apoi DL stânga 1500 m până la mănăstire.


















 

 

Spune-ne opinia ta