ȘTEFAN TEIȘANU
Împreună cu ei am hălăduit pe firul Prutului, am bătut pietrele drumurilor din cătune neștiute. Am cunoscut români în Cernăuțiul istoric, am tresărit la scârțâitul porților din Pererita natală a lui Grigore Vieru, am învățat știute și neștiute despre Botoșanii de azi și de odinioară. Am simțit enescian, am vibrat în muzică de jazz sau am călătorit în istoria de demult sau de aproape.
Zilele Nordului nu sunt un fenomen cultural care să năucească milioane de oameni, deși ar putea fi. Zilele Nordului au fost și vor rămâne de-a pururi o poveste cu prieteni. Asta am văzut de la o ediție la alta, asta a reușit mai cu seamă Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord și sufletul festivalului, atunci când a descălecat pe Tărâmul de Sus înconjurat de oameni gata să se înhame la o muncă uriașă, atrăgând de la un an la altul tot mai mulți tineri entuziaști.
Ștefan Teișanu a adus la Botoșani și mulți prieteni. Au venit din Cluj, din tot Ardealul dornic să găsească aici, în Nord, o Moldovă molcomă, dar fermecătoare, moldoveni calzi, dar atât de viguroși în simțire. Și așa am învățat, de câțiva ani, să privim Moldova și Nordul prin ochii lor. Bucuria, entuziasmul, curiozitatea, fascinația, uimirea, sinceritatea din privire, prospețimea fiecărei clipe pe care o trăiesc acești oameni veniți de departe te fac să te oprești în loc și să înțelegi că nu suntem cu nimic mai prejos. Trebuie doar să învățăm că omul este măsura tuturor timpurilor.
"Unii ne acuză că venim de la Cluj să le dăm lecții, alții că le stricăm vacanța punându-i la treabă"
În 2014, Zilele Nordului confereau ținutului Botoșanilor, cu precădere celui dărăbănean, un aer de normalitate culturală de care, trebuie să recunoaștem, aveam mare nevoie. Proiectele erau nu doar îndrăznețe, ci și mobilizatoare pentru zeci, la început, apoi sute de tineri botoșăneni. L-am întrebat pe Ștefan Teișanu dacă astăzi Festivalul Nordului este un bun cultural așteptat de comunitatea locală, dacă a devenit el un eveniment important în calendarul "căutătorilor de comori" muzicale din România
"La această întrebare răspunsul îl dă însăși comunitatea, prin atitudinea și comportamentul său față de Zilele Nordului. Mulți, tot mai mulți, înțeleg puterea transformatoare a festivalului pentru comunitățile în care e activ, însă avem parte, în același timp, și de multă indiferență, ba chiar și de multă opoziție", spune Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Avem mai mulți turiști, interesul unor comunități a crescut, sprijinul a venit și el, dar doar din partea autorităților care au conștientizat potențialul cultural și impactul economic pe care un asemenea demers îl are pentru județ. Care este cel mai mare câștig al celor patru ediții? "Lucrurile bune sunt, fără îndoială, creșterea numărului de turiști de la o ediție la alta, invitațiile pe care le primim de la autorități locale din comunitățile mici ale Nordului care vor să fie parte din festival și, nu în ultimul rând, recunoașterea formală de care Zilele Nordului se bucură între acțiunile culturale din județ - Consiliul Județean acordă ZN, dintre toate manifestările botoșănene de profil, cel mai mare sprijin, atât la capitolul Cultură, cât și la cel de Tineret. Însă de departe cel mai bun răspuns îl primim din partea tinerilor: tot mai mulți vin alături de noi, avem sute de cereri de voluntariat la fiecare ediție, iar voluntarii de la începuturile festivalului au acum locuri cheie nu numai în echipa ZN, ci și în comunitățile studențești din orașele mari unde au ajuns să învețe", ne spune Ștefan Teișanu.
Președintele Asociației Nord, cu o experiență de necontestat în antreprenoriatul cultural, ne prezintă, însă, și partea nevăzută a ceea ce înseamnă organizarea unui festival de o asemenea anvergură într-un județ căruia îi lipsesc multe, dar mai ales inițiativa, implicarea și, de ce nu, asumarea. "De cealaltă parte, nici veștile proaste nu slăbesc: companiile din regiune încă nu reușesc să facă pasul de a-și înțelege rolul în dezvoltarea durabilă a regiunii – cel mult văd în sprijinirea culturii și educației o formă de filantropie, lucru care e destul de departe de realitate, în timp ce școlile, iar asta e deosebit de alarmant, sunt indiferente față de demersul nostru", aflăm de la Ștefan Teișanu.
Iar dacă partea financiară a fost dintotdeauna dificilă într-un județ care poartă eticheta sărăciei, la asta se adaugă și "rezistența" comunităților și administrațiilor. "Dacă ar fi să ne luăm după vorba filosofului care spunea că orice adevăr trece prin trei stadii: mai întâi e ridiculizat, apoi e respins și jignit cu violență, iar în final e acceptat ca fapt indubitabil, aș spune că adevărul Zilelor Nordului a intrat de curând abia în cea de a doua fază. Cei mai mulți ne iau în serios acum, după ce în primii ani am fost într-adevăr ridiculizați sau cel puțin tratați cu neîncredere. Acum, în a doua fază de care vă spuneam, se adună mulți, mai mulți decât ați crede, care sunt împotriva Zilelor Nordului. Unii ne acuză că venim de la Cluj să le dăm lecții, alții că le stricăm vacanța punându-i la treabă, iar unii ne acuză că ne îmbogățim de pe urma festivalului, că Uniunea Europeană ne oferă cu mărinimie câte un milion de euro pentru fiecare ediție, că suntem implicați politic și așa mai departe. Cel mai tare nu mă miră acuzațiile în sine, ci faptul că toți cei care vorbesc așa nu își pot închipui că lucrurile pot fi cu adevărat făcute de dragul oamenilor și al locurilor de acasă. În schimb, și asta mă surprinde la fel de mult, își imaginează că a câștiga bani de pe urma muncii în cultură e ceva rău. Eu unul visez la ziua în care festivalul va reuși să nu mai aibă nevoie de economiile noastre personale, când va reuși să își plătească echipa care muncește un an de zile pentru fiecare ediție și când va reuși să facă investiții de marketing mai mari, pentru a atrage și mai mulți oameni în fiecare an în Nord. Ca să concluzionez, aș spune că mai e nevoie de câțiva ani, vreo cinci probabil, până când comunitatea Nordului, în ansamblul ei, va privi și va trata Zilele Nordului ca pe un bun cultural", mărturisește cu amărăciune președintele Asociației Nord.
"Rolul nostru este să punem aceste obiective pe harta conștiinței publice"
Muzeul Nordului din Darabani și Poiana celor Patru Stejari, Casa lui Enescu de la Mihăileni, Școala Populară de Arte și Civilizație Românească de la Cernăuți și, anul acesta, Școala Veche din Darabani, la care adăugăm și expoziția permanentă Lucian Valea din cadrul Muzeului Nordului.
Sunt obiectivele asupra cărora organizatorii Festivalului Nordului s-au concentrat de-a lungul celor patru ediții. Cum se vede astăzi, privind în urmă, acest demers cultural realizat cu sprijinul comunității și cu susținerea participanților?
"Da, e un sentiment bun când, uitându-ne în urmă, se văd atâtea însemne noi pe harta Nordului. Munca în această direcție pare însă nesfârșită, sunt atât de multe lucruri de salvat, de protejat, de reparat și marea problemă e că, de fapt, consolidându-le fizic nu le poți asigura salvarea reală, pentru care mulți alți factori trebuie să contribuie. O clădire reparată, un parc reabilitat, o chirie și materiale de lucru plătite unei școli, aceste lucruri nu rezolvă problemele pe termen lung. Obiectivele la protejarea cărora contribuim în fiecare an și noi, după puteri, trebuie luate mai departe în grijă de către alții, autorități ori asociații, care să se preocupe de existența lor sustenabilă. Rolul nostru este ca, prin intermediul Zilelor Nordului, să punem aceste obiective pe harta conștiinței publice și ne străduim, pe cât posibil, să aducem aminte lumii de aceste obiective de patrimoniu la fiecare ediție de festival", spune Ștefan Teișanu, accentuând pe obiectivul asupra căruia se va concentra la această ediție: "În 2017 ne preocupăm de repararea Școlii Vechi de la Darabani (foto jos), e cel mai ambițios proiect al nostru de până acum. E nevoie de o sumă mare de bani pentru realizarea tuturor reparațiilor. Școala Veche a fost construită în 1871 și e azi în pericol să se prăbușească. Faptul că acolo învață, în aceste condiții, sute de elevi îmi dă, pur și simplu, fiori. Acolo am învățat și eu, în primii mei ani de elev".
"Să ne punem pe noi înșine și Nordul în mișcare"
Cu certitudine, cei mai mulți turiști sunt atrași de concertele Festivalului. De la Vița de Vie la The Kryptonite Sparks, de la Alternosfera la Jazu și Blazzaj sau, anul acesta, Moonlight Breakfast, Coma... Trebuie să recunoaștem că Nordul a răsunat, în ultimii ani, de muzică bună și artiști de renume.
Ștefan Teișanu ne dezvăluie care sunt reacțiile celor care au cântat (suntem convinși că mulți au pășit pentru prima dată pe pământul Nordului) pe scena Festivalului.
"Toți vin de la sute, unii chiar de la mii, de kilometri, curioși să trăiască pe viu povestea pe care le-o spunem atunci când îi invităm. După drumuri atât de lungi, sosirea într-o comunitate mică precum Darabaniul și, mai ales, întâlnirea cu publicul ZN în curtea Conacului Balș sau în Poiana Teioasa, aceste lucruri îi surprind pe toți. Pentru artiști ca ei, care văd atâtea și atâtea festivaluri, spiritul Zilelor Nordului e o dovadă imediată că festivalul nostru nu e despre bani și nu e despre orgolii, ci e despre oameni, despre comunitate și despre dorința de a contribui la binele societății. În mod curios, dacă e să ne amintim de răspunsul la prima dumneavoastră întrebare, se poate spune că ei, artiștii veniți de departe, la fel ca turiștii care vin la festival, înțeleg chiar de la primul contact că Zilele Nordului sunt un bun cultural pentru regiune. Ne fac reclamă pe site-urile și paginile lor de Facebook, vorbesc frumos despre noi în cercurile artistice, acceptă uneori onorarii mai mici pentru a putea susține festivalul și toți ne spun că vor să revină. Nu-i putem reinvita pe toți imediat, însă unii au revenit deja pe scena ZN în aceste patru ediții. Iar unei trupe i-a plăcut atât de mult la festival, încât a compus un imn pentru Darabani".
Festivalul Nordului a venit la Botoșani cu o serie de concepte menite să creeze beneficii culturale în comunitate, dar mai ales să producă schimbări de mentalitate, de percepție a actului artistic, de perspectivă asupra dezvoltării locale.
Care a fost motivația pe care, ca organizatori, au avut-o atunci când ați decis să introduceți în programe și aceste obiective? Amintim aici atelierele, tururile ghidate, proiecții de film artistic sau documentar, lansări etc.
Nu era mai simplu ca, la festival, să se cânte și... cam atât?
"Dacă am face acest festival numai ca să-l "bifăm" în vreo agendă sau pe vreun buget, atunci da, ar fi fost mai simplu să aducem concerte și atât. Dar nu e vorba despre asta", punctează Ștefan Teișanu, și continuă: "ZN e gândit să pună în mișcare energiile comunităților din Nord, iar aceste energii sunt oamenii de acasă, tinerii mai ales, care au nevoie de încredere în sine și în cei din jur, au nevoie de o scânteie și de un sprijin pentru a-și putea aduce ei înșiși contribuția la dezvoltarea regiunii. Zilele Nordului încearcă să fie această scânteie și acest sprijin, așa că ne luptăm ca în fiecare an agenda festivalului să răspundă minților și sufletelor oamenilor. Cu mai mult curaj, cu mai multă încredere în Nord și în cei de lângă noi, cu toții putem să ne schimbăm în bine strada, comunitatea, orașul și, în ultimă instanță, viața. Ne bucurăm mult de muzică la festival, menirea ei e să ne aducă împreună", spune președintele Asociației Nord.
Festivalul Nordului este, cum spuneam, o poveste cu prieteni. Nordul este punctul de plecare către călătoria pe care nu am avut curaj niciodată să o facem. Sau, cum spune Ștefan Teișanu: "La Zilele Nordului ne adunăm împreună cu un motiv: să ne punem pe noi înșine și Nordul în mișcare. Pentru asta ne străduim ca la fiecare ediție să cunoaștem și să învățăm cât mai multe unii de la alții, pentru a găsi inspirația de a lua Nordul pe cont propriu, crezând mai mult în el și în noi".
Ediția 2017 a Zilelor Nordului are loc pe 17-20 august. Cum va fi, cine va fi, ce se va cânta și ce invitați vin la Festival, aflăm de pe site-ul oficial al Zilelor Nordului (http://www.zilelenordului.ro/)
