Citesc volumul “Pastile antistres”(Editura “Teocora”, Buzău, 2024) şi constat un fapt evident: că George Eftimie nu este un narcisist. Este un autor care nu are ca primă preocupare, cum au destui epigramişti contemporani lui, de a-şi satisfice un apetit fără limite în lumea epigramei. George Eftimie îşi vede de proiectul lui, iar opera sa (“Umor pe poante”, “Pe contraSENS”, “De-reglare de (p)onturi”, “Pragul sparanţei”, “Reverberaţii din Ţara Luanei”), este una scrisă sub o stare de calm şi de respect faţă de speciile abordate, dintre care predomină epigrama. Privind volumul “Umor pe poante” spuneam (vezi LDE 123): “Principalul factor tendenţial pe care îl proclamă opera epigramatică analizată îl constituie pasiunea intelectuală. Multitudinea sferelor supuse ironiei (istoria, guvernanţii, femeia, bărbatul, nerespectarea legii, năravurile şi moravurile, păcatul etc.) se subjugă actului de reflecţie, forţând inteligenţa să se exerseze pe coardele acordate ale umorului”. Despre cel de - al doilea volum, „Pe ContraSENS”, constatam (vezi LDE 205) că: „este un jurnal în epigrame, consecinţă a unei stări de veghe. Ea nu are o arhitectură modulară. Apelând la ironie şi la mecanismele epigramei, ni se dă o construcţie bloc care permite o viziune psiho-sociologică despre lumea românească de azi”. Un volum interesant este „De-reglare de (p)onturi” despre care spuneam că autorul (vezi LDE 262) „preia din sfera răului situaţiile care se pretează a fi tratate cu umor, remarcându-se la consistenţa culturii generale, fineţea interpretării dar şi darul convingerii prin trimiterea explicită din titlul cărţii dată de separarea literei „P” (ONT = FIINŢĂ)”. Un volum aparte este „Reverberaţii din Ţara Luanei”. Spuneam în LDE 302 că: „Ţara Luanei a fost adusă în spaţiul literar cu ceva timp în urmă de scriitorul Girel Barbu şi, iată, acum îl readuce George Eftimie. Este locul unde nu întâlneşti omul recent al lui Patapiecici, nici omul grăbit al lui Paul Morand şi nici măcar omul zar al lui Rhinehart. Pe acolo trăiesc oameni îngeri şi chiar îngeri veritabili care se hrănesc cu reverberaţiile armonizate de divinitate. Poet al reflexivităţii, George Eftimie este omul îmbinării a două timpuri: al vremii (în epigramă) şi al unui timp individual (în poezia din acest volum), pe care încearcă să le armonizeze cu timpul cosmic al Ţării Luanei.” Revenind la volumul în discuţie, se poate observa, ca întotdeauna, că important pentru demersul epigramatic al autorului este de a exprima adevărul, epigramele fiind rezultatul unor observaţii ironice privind tarele timpului prezent. Titlurile epigramelor ne conduc spre conceptul de existenţă, autorul sesizând cu fineţe cum realul se devoră pe sine: „VIITOR DE AUR” – „România nu-i sărmană / Ţine cu Parisul pasul, / Din pomană în pomană, / O să prindă… parastasul”; „SURPRIZĂ” – „Un clasament făcuse an de an / Analizând salariul şi venitul, / Pe primul loc a fost un barosan / Că nu luase-n calcul… parvenitul”; „REVERSIBILITATE” – „Pe scara socială nu se cruţă / Aşa cum un amic a observat, / Că omul se transformă în maimuţă / Dar numai dacă este promovat.”
Scopul lui George Eftimie este unul vizibil, acela de a nu farda nimic, recompunând prin epigramele sale partea ubuescă a prezentului. La apelul observaţional al autorului, răspund prezent toate specimenele, dintre care amintim câteva: guvernanţii „gură spartă”, mincinoşii, violenţii, trans-generii, demolatorii de ţară, femeia ca un „drăcuşor”, soacra ca un „drăcuşor gol”, indecişi, nepăsătorii, hoţii, afacerile oneroase etc. Dar George Eftimie trece dincolo de stare de spectator, el intrând în logica unor concepte, dând valoare eseistică volumului său: perfecţionarea minciunii, lumea prefăcută, permanenta involuţie a societăţii, interminabilele dezbateri despre gen, problematica mediului sau experimentul Philadelphia etc: „DEMOLĂRI” – „Să demoleze ţara, trepăduşii, / Plăteau anticipat să vină ruşii, / Românii mai zgârciţi, odinioară, / O demolau… cu muncă voluntară.”; „INVOLUŢIE” – „Rămase Darwin iarăşi de căruţă / Si-acum teoria-i la gunoi, / Că omul nu se trage din maimuţă… / Dar ea precis se trage dintre noi.”
Lui George Eftimie îi iese jocul opoziţiei între scenarii (cel dat de primele trei versuri şi versul al patrulea). Mai mult, epigramele au în versul al patrulea un mesaj marcat de poantă şi determină cititorul să anuleze prima interpretare dată de primele versuri în detrimentul versului al patrulea.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NEDREPTATE
Deştepţii nu mai ştiu ce vor,
Dar sunt nedrepţi cu proştii, care
Le-asigură din rândul lor
Modele vii de comparare. (VASILE LARCO)
NOUL ALES
La conducere când vine
Cu emfază şi orgoliu,
De cuvânt nu se mai ţine…
Dar se ţine de fotoliu. (VASILE LARCO)
REMARCĂ
E veşnică la noi lacuna
Ce se observă dintr-un foc:
Pământul se roteşte-ntruna,
Pe când prostia stă pe loc. (VASILE LARCO)
UNEI PUDICE EXCESIVE (dactilic)
Ea, cu principii severe,
Dacă își schimbă-o părere,
Trage, în mod „riguros”
Și jaluzelele jos. (MIHAI HAIVAS)
„ORIGINEA SPECIILOR”UMANE (amfibrahic)
În termeni doar strict filologici,
Coboară bogați și săraci
Din arbori, ziși genealogici
Sau unii... direct din copaci. (MIHAI HAIVAS)
DEOSEBIRE FUNDAMENTALĂ (anapestic)
Dumnezeu prima fată-a creat
Chiar pe Eva, cea primordială,
Dar femeia, știm fără-ndoială,
E „creația” unui bărbat. (MIHAI HAIVAS)
CĂ(Z)NICIE
Duc acest cumplit război
Cu soţia, doar în doi,
Că de când s-a măritat,
Mă consider înrolat. (GRIGORE COTUL)
MODELUL CHINEZESC
Multă vreme n-au crezut
C-o să scape de lăcuste,
Până când au început
… să le guste. (GRIGORE COTUL)
REVEDERE
Chiar azi, cu drag, i-am amintit
De clipele feerice,
Când, prea sfioşi, ne-am întâlnit
La secţia „Venerice”. (GRIGORE COTUL)
UNUI DEMNITAR CARE ŞI-A CUMPĂRAT
UN LOC ÎN CIMITIR
Ştiindu-l. aici nici nu mă mai mir
Că are loc în cimitir;
Degrabă, ca şi alţi fudui,
Va fi un om… la locul lui. (GHEORGHE BÂLICI)
LEACUL BĂTRÂNEŢILOR
M-am dus la băi, am stat la plajă,
Ca să-mi priască la iubit
Şi parc-aş fi atins de-o vrajă…
De-o vreme dorm mai liniştit. (GHEORGHE BÂLICI)
OBICEI
La noi în ţară, de la caz la caz,
E răspândit sărutul pe obraz,
Cu unica excepţie, se pare,
Pentru acela care nu-l mai are… (GHEORGHE BÂLICI)
AUTOSUFICIENȚĂ
Cu proiectul ”PAS cu PAS”
Promovat de-un Președinte,
Mers-am , cu ce ne-a rămas
Înapoi, nu înainte! (MAX OPAIȚ)
UNOR PRIVILEGIAȚI
Dacă vrei imunitate,
Doar în Parlament , (se știe!)
După două trei mandate,
Faci ce vrei și iei... simbrie. (MAX OPAIȚ)
ROMANTISM
Simte totul că e bine;
Vrând să-și facă lui pe plac,
Ar mânca, dar nu-i mai vine,
C-are fluturi în stomac! (MAX OPAIȚ)
SPERANȚĂ
Azi, la mijloc de gerar
Donald va ieși la rampă
Poate n-o fi în zadar
Și o rezolva vreo trampă... (ŞTEFAN BAŞNO)
ESPECTATIVĂ
Tramp din gură spune multe
Cu Sörös el se ia de piept,
Ba și cu forțele oculte!
Dar câte-o face? Eu aștept... (ŞTEFAN BAŞNO)
“TOTUL IA TIMP ȘI TIMPUL IA TOT”
(Mihai Eminescu)
Și în vraja traiului
Eu nu am deloc idee
Cum de TIMPU-n zborul lui
E exact ca o femeie. (AXENTE IUGA)
PROVERB
Ca în depresii să nu cazi,
Române, cu un trai de câine,
Tu epigrama mea de azi
Citește-o, n-o lăsa pe mâine! (AXENTE IUGA)
COMPASIUNE PENTRU UN SCHIOR
Cum poporul nu-l mai vrea
Și să plece-i rugăciune
Poate-n drum spre munți cu nea
Domnul e-ntr-o...depresiune. (AXENTE IUGA)
APARE " PROSTITUȚIA" ÎN
"CLASIFICAREA OCUPAȚIILOR DIN ROMÂNIA " (C.O.R.)
Că-i în "Monitor" măsura
Sar români să critice,
De acord e doar Centura
...Curvelor politice! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
- SALUTĂRI SELECTIVE -
Vă transmit îmbrățișări,
Dragi prieteni virtuali
Strânși din cele patru zări,
Care ați rămas… normali! (NELU MATER)
În această lume șuie
S-a ajuns să fii normal
Dacă vezi ceea ce nu e,
Dacă ești și imoral... (ŞTEFAN BAŞNO)
SUVERANISM?!
Acum, dorind o altă soartă,
Ei toți vor a se dichisi,
Să sară-n ochi la noua Poartă,
Adică, Washington D.C. (TONY ANDREESCU)
Reflexul de-a te ploconi
La cele porți străine
Egal a hirotonisi
Pe plaiuri carpatine... (ŞTEFAN BAŞNO)
Că aspect pare să fie,
Tot un fel de Maricică,
Dar cu altă pălărie!
Vai de capul nostru-adică. (TONY ANDREESCU)
Că vorbiși de pălărie,
NATO cică e umbrelă
Insă pare-a fi să fie
Mai degerabă o tutelă.. (ŞTEFAN BAŞNO)
Când Nelu și Ștefan se iau la clanță,
E rostul de progres, dragă bădie,
De nu e epigramă, bună -i și-o poezie,
Frumosul să trăiască, iubire și... speranță. (PETREA GHERMAN)
Mulțumim, dragă Petrică
Fiindcă ne-ai băgat în seamă
Și-ți promit că,la adică,
Am să scriu și-o epigramă! (ŞTEFAN BAŞNO)
VISE…
„Visez fel de fel de aiureli,
cum că s-au tăiat pensiile speciale... (TRAIAN CALANCIA)
Vise, vise, Trăienică,
Eu visez de luni încoace
Ce promis-a nea Trumpică:
Că-n Ucraina va fi pace! (ŞTEFAN BAŞNO)
La un buget handicapat
Ar fi fost o rezolvare
Dacă s-ar fi aprobat
Tăierea pensiilor speciale! (TRAIAN CALANCIA)
Traiane, chiar că tu visezi
Doar utopii și stele verzi!
Căci cine-i prost fără măsură
Să lase țâța de la gură? (ŞTEFAN BAŞNO)
“POPOARELE GENIALE NASC GENII” (A.C.Cuza)
Când te uiți la politruci,
Incompetenți, proști, mameluci,
Te întrebi și-njuri de Paște:
De ce mă-sa i-or mai naște? (DUMITRU BUJDOIU)
CE MAI ȘTIȚI DE ARAFAT?
- Cam șomezi, dom’le Raed…
- Da, e Covidu-n conced’;
Doar incendii-,o gripuliță,
Tamponări, viol și d-ăia…criță. (DUMITRU BUJDOIU)
ULTIMA GRIJĂ
- Aoliu, Gheorghe, ce-mi faci?
- Dacă mor să-mi faci colaci;
Și nu mai jeli, Ghițo, taci!
Vezi că n-am dat apă la vaci. (DUMITRU BUJDOIU)
TELEFON ÎNTRE VECINE
- Alo, vecină, te simți bine?!
Soțul meu este la tine?
- Da, mi-a revopsit o geacă;
- Mi-a zis că la curve pleacă. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE DOUĂ JAPIȚE
- Auzi, o poantă mai veche,
Poți face sex în ureche;
- Păi rămânem surde, slute…
- Taci, ce, noi am rămas mute? (DUMITRU BUJDOIU)
ȚI-AM DAT CHIȘCA LA SCUMPIRI
Europă, floare-n glastră,
În sfârșit, să nu te miri:
Noi, cu sărăcia noastră,
Locul unu la scumpiri! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE SĂ FIE CAUZA?
Popularii, progresiștii,
Reformiștii și stângiștii,
Pân’ mai ieri probideniști,
S-au făcut brusc toți ... trumpiști. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CELOR CARE AZI SCHIMBĂ MACAZUL
Vreun partid ieșind la noi
Ieri c-un candidat trumpist,
Nu-l luau toți în țăpoi,
Declarându-l extremist? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PĂLĂRIA PRIMEI DOAMNE
I-A JUCAT FESTA NOULUI PREȘEDINTE LA ÎNVESTIRE
Vrând să-i dea un pup soției,
Când dădu să-și ia avânt,
Borurile pălăriei
L-au lăsat cu buza-n vânt. (NICOLAE MĂTCAȘ))
NICI TU „DOAMNĂ”, NICI TU „DOMN”
Trump fixează două genuri:
Masculin și feminin.
CJE*propune-n trenuri
Cu glas tare, sultanin:
Pe biletele de tren
Ioc identități de gen!
Niciun gen nu poate fi,
Dacă nu-i LGBT! (NICOLAE MĂTCAȘ)
”CJE sau CJUE – Curtea de Justiție Europeană sau Curtea de Justiție a UE.
LUMINĂ, CĂLDURĂ ȘI GAZE MAI IEFTINE
DUPĂ MODELUL TRUMP?
Ne băgau pe gât Green-Deal-ul,
C-ar fi spus așa Bruxelles-ul,
Azi, când lumea a prins șpilul,
Tot ei, cuminciori ca mielul,
Nu mai cată false surse:
Ne-ajung propriĭle resurse! (LERU CICOARE)
SĂ-I REDUCI PE CEI CU PILE?!
L-aruncară, dreaptă șiră,
Într-un roi cu sinecure.
Voespile nu se-ngroziră:
Greu cu ele să concure. (LERU CICOARE)
FUNCȚIONĂRIMEA PARLAMENTARĂ (SPECIALĂ)
ARE DE LA CINE LUA EXEMPLU
DE PRODUCTIVITATE A MUNCII
Dacă unii vin la lucru
Patru zile-n săptămână,
Noi, cu două-n involucru,
Chiar să n-ávem mână bună? (LERU CICOARE)
CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!
Ne-ntristam mai ieri, neicuță,
Că ne prea luai-n căruță.
Și mai mult azi, nesfieț,
Că ne iei în „trenuleț”! (LERU CICOARE)
ASTA DA GRIJĂ DE PENSIONARI!
Un fost șef de la Romsilva,
Când să se pensioneze,
Să nu-l bage-n boale vilva
Ori cumva să patineze,
Să-i cedeze-n timp vreun neuro,
Ia o sut’ de mii de euro
Bonus pentru viață lungă,
Pân-la sută să-i ajungă! (LERU CICOARE)
DACĂ TOT SUNTEM ÎNDEMNAȚI
SĂ STRÂNGEM CUREAUA ÎN AUSTERITATE...
Când salariul mediu-ncalte
Gloata-l trage luni costrei,
Cei burtoși, pe posturi nalte,
Nu s-ar sătura cu trei?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JENĂ ÎN FAȚA PROPRIEI CONȘTIINȚE
Dacă și-un milionar,
Nimerit în Parlament,
Crede că-i plătit regal
Pentru propriul randament,
Ce spune-n fața cetății
Guvernul austerității? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROPRIUL GAZ NOI SĂ NI-L VINDEM
PARC-AR FI SIBERIAN?
Cine-ar fi să dea curs speței:
Noi extragem gazul nostru,
Să ni-l vindem - care-i rostul? -
La supremul preț al pieței?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNOR MEDICI CARE LUAU REMUNERARE
PENTRU ORE DE GARDĂ NEEFECTUATE
Ai jurat să nu faci rău,
Cum ne-nvață Hipocrate,
Dar pe Biblie, lehău,
Că să furi tot nu se poate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BINE COCOȚAȚI PE-O VACĂ DE MULS
Șase șefi, cinci angajați,
Alți cinci – ficuși în Consiliu*,
Un sezon doar ocupați,
Alte trei – la domiciliu.
Astfel anu-ntreg le trece,
Leafa regulat le merge.
Li-e telegondola vacă
De Holstein. Deci, trai, neneacă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)