Timp de mulţi ani, România cea cu mai multe viteze a fost o realitate, o realitate confirmată constant de cifrele ce indicau o discrepanţă uriaşă în dezvoltare între Bucureşti, Cluj, Timiş şi restul ţării, cu precădere judeţele din sud şi est. Datele recente par să releve însă că situaţia se schimbă, prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săraca regiune a României, se îmbogăţeşte, şi nu doar cu o autostradă.
Bucureştiul, marile oraşe şi restul ţării
Ce înseamnă asta? În urmă cu mai bine de un deceniu, Xavier Piesvaux, cel care atunci se afla la cârma Mega Image şi care a revenit în 2026 pe plan local ca să conducă operaţiunile autohtone ale Ahold Delhaize (adică Mega Image şi Profi), declara că în România există de fapt trei Românii distincte – Bucureştiul, marile oraşe şi restul ţării. Or aceste discrepanţe – această Românie cu trei viteze – se reflectau în tot, de la investiţii la putere de cumpărare.
Afirmaţiile sale au fost relevante la momentul acela, dar ele au rămas relevante şi în anii care au urmat, iar una dintre cele mai elocvente dovezi a reprezentat-o harta puterii de cumpărare, care arăta că există discrepanţe uriaşe între Bucureşti şi restul ţării, dar şi între judeţe precum Cluj, Timiş ori Sibiu, judeţe industrializate, şi cele din Moldova, cea mai săracă regiune a ţării.
Acum, pentru prima dată, aceeaşi hartă spune o poveste diferită. Mai exact, se remarcă o reducere a ecartului şi o mai mare uniformizare.
Unde se află județul Botoșani
Datele pe 2024 arătau că doar 11 dintre judeţele ţării, în frunte cu Bucureştiul, aveau o putere de cumpărare apropiată, egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, acestea trăgeau după sine alte mai bine de 30 de judeţe. Şi nu doar atât, dar jumătate din ţară era încadrată de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ) ca având o putere de cumpărare cu cel puţin 20% sub media naţională.
Astăzi (datele pe anul trecut, cele mai recente), doar trei judeţe - Botoşani, Giurgiu şi Vaslui - mai sunt în această categorie.
Sigur, în continuare harta e „pestriţă”, cu mai multe zone - preponderent în sudul şi estul României - unde puterea de cumpărare e sub medie. Dar se remarcă o îmbunătăţire a situaţiei şi o trecere a mai multor judeţe la nivelul următor ca dezvoltare. Bacău, Buzău, Covasna, Maramureş, Neamţ sau Vâlcea au părăsit coada clasamentului, acestea fiind doar câteva exemple.
Iar o explicaţie, cel puţin pentru unele dintre ele, o poate reprezenta construcţia Autostrăzii Moldovei, care a fost inaugurată parţial şi care se construieşte în continuare pe alte tronsoane.
Autostrada are şi va avea impact nu doar asupra timpului necesar pentru a ajunge din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, până acum izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză.
A7 are 195 de kilometri deschişi circulaţiei între Ploieşti şi Adjud. Anul acesta ar urma să fie livraţi alţi 122 de kilometri până la Paşcani, cu deschideri etapizate. Spre comparaţie, anul trecut s-a încheiat cu inaugurarea a 50 de kilometri între Focşani şi Adjud.
Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră în derulare, deja a pus umărul la a sălta anumite judeţe. Dar pe viitor, rolul să va fi şi mai mare, urmând a susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism. Continuarea în Ziarul Financiar…