BOEMA CA UN CONTEXT CULTURAL
Traian Calancia este o ramură viguroasă a arborelui culturii din zona Săveniului, alături de Stelică Nemţeanu, Ioan Cobâlă şi Emil Iordache. Prieteni buni de pahar, de idei strălucite, de gânduri trăsnite şi de spus vorbe cu tâlc, adevărate diamantine rostiri. Pătratul acesta, puternic relaţional, nu acţiona pornind de la un calcul anume, ci pe bază de convingeri, una fiind aceea că şi boema poate crea durabilităţi. Boema lor se poate explica prin ceea ce Marin Tarangul numeşte a fi un „discurs acrotatic”. Până la urmă ce-i experienţa acrotatică a sufletului? Să-i dăm cuvântul tot lui Marin Tarangul: „să fii pe deplin liber în necunoscutul sufletului tău, adică să trăieşti interior între cer şi pământ”. Vorbim aici de boemă ca de un context cultural în care Traian Calancia şi-a modelat sentimentul de sine. Grupul acesta l-a obligat să aibă un sens al său, putând să se adecveze multitudinii palierelor de preocupări. Nemţeanu, Cobâlă şi Iordache nu mai sunt. A rămas doar Traian Calancia să pună zilnic o lacrimă la rădăcina acestui arbore încă puternic în amintirea săvinenilor. Volumul „Afurisisme” (Editura „Stef”, Iaşi, 2024) este unul prin care Traian Calancia ne propune o galerie de eseuri comprimate care indică, semnalează şi dezvăluie. E un fel de colecţie de gesturi „recoltate”, o carte de rostiri dintre care unele aparţin autorului, altele sunt preluate, acestea fiind recunoscute după faptul că sunt puse între ghilimele. Domină ironia, una de factură postmodernistă, autorul având predilecţie pentru portretele în tuşe groase, masculinitate toxică şi feminitatea superficială. Exemplific prin câteva: 1 „Vecina mea a terminat butelia şi a venit la mine la aragaz cu o plăcintă. I-am copt-o…”; 2. „Spune-i unei femei că e urâtă şi vei avea un duşman pe viaţă Spune-i că e frumoasă şi vei avea un prieten de moment”; 3.”Bărbaţii îşi înşeală nevestele cu nevestele care îşi înşeală bărbaţii”; 4. „Un bărbat frumos nu va fi niciodată fidel. Fidel poate fi doar bărbatul urât sau impotent”; 5. „Sunt femei care prin frumuseţea lor îţi taie respiraţia. Până n-apucă să spună ceva…”; 6. „Cel mai dur mod de a-ţi înşela soţia: Îi spui că ieşi cu băieţii la o bere, dar tu, de fapt, te duci la bibliotecă”; 7. „Fiecare familie are câte o „oaie neagră”. La unele familii le trebuie şi cioban”; 8. „Dragostea platonică este o dorinţă lipsită de pofte”.
De ce volumul se numeşte „Afurisisme” şi nu „Aforisme”? Afurisismele sunt meditaţii profunde, infuzate de o inteligenţă ironică ce duce adesea spre sarcasm. Acolo unde observă o inadecvare, o disproporţie, un gest imoral sau o incongruenţă, el abandonează săgeata şi apelează la bisturiu. Prin această carte avem în faţă o alcătuire de temperamente pasionale din care, dacă sunteţi atenţi, autorul nu se extrage. Putem releva elemente de aviditate, interes senzorial, „tandreţuri” şi chiar pasiune intelectuală, ceea ce ne face să ducem volumul într-un raft rezervat domeniului psihosociologic: 1. „Sunt foarte mulţi clarvăzători şi toţi foarte buni. Doar că… fiecare vede altceva”; 2. „Nu permite accesul în grădina vieţii tale decât celor care au flori în suflet”; 3. „Suntem ca şi câinii. Lătrăm, ne arătăm colţii… şi atât. Dacă muşcăm, primim ca şi ei un şut în fund”; 4. „Secretele sunt ca şi furnicile – unde apare una, sunt sigur mai multe”; 5. „Dacă vă plictisiţi, daţi-vă cu părerea pe facebook şi apoi certaţi-vă între voi”; 6. „De ce plătesc impozit cei care muncesc? Ca să aibă cu ce trăi şi cei care nu muncesc”; 7. „Sunt momente când sunt fericit, fără să ştiu de ce”.
„Afurisismele” lui Traian Calancia mă conduc spre a-i recomanda o vorbă a eseistului moldovean Gheorghe Erizanu: „Fii recunoscător şi celor care furnizează zi de zi tâmpenii!”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
POVESTEA VORBEI
În trecut când nu vorbeai
Veşnic ascultat erai,
Azi când sărăcia-i multă,
Strigi, dar nimeni nu te-ascult (VASILE LARCO)
PREFERINŢE
Românii toţi vor să trăiască-n pace,
Preferă-un vin direct de la butoi
Şi muzica, se vede că le place…
Căci multe sunt „cu cântec” pe la noi! (VASILE LARCO)
PUNCT DE VEDERE IDILIC
În viaţa veşnic amoroasă,
Călcând alături nu-i o vină
Doar n-o să ai desert la masă
Mereu aceeaşi savarină! (VASILE LARCO)
UNEI PUDICE EXCESIVE (dactilic)
Ea, cu principii severe,
Dacă își schimbă-o părere,
Trage, în mod „riguros”
Și jaluzelele jos. (MIHAI HAIVAS)
„ORIGINEA SPECIILOR”UMANE (amfibrahic)
În termeni doar strict filologici,
Coboară bogați și săraci
Din arbori, ziși genealogici
Sau unii... direct din copaci. (MIHAI HAIVAS)
DEOSEBIRE FUNDAMENTALĂ (anapestic)
Dumnezeu prima fată-a creat
Chiar pe Eva, cea primordială,
Dar femeia, știm fără-ndoială,
E „creația” unui bărbat. (MIHAI HAIVAS)
PRECIZARE 1
Eu nu beau că sunt bețiv,
Ăsta nu e un motiv.
N-am necazuri, nici durere,
Am doar sete și plăcere! (ŞTEFAN BAŞNO)
PRECIZARE 2
Nu-s alcoolic, nici bețiv,
Nici "țoicar",și nici "sutaș"
Ci, vă spun intempestiv:
Sun doar băutor fruntaș! (ŞTEFAN BAŞNO)
ISTORIE
Xantipa, soața lui Socrate
Îl știți, acel cu dialogul
A inventat omoru-n rate
Și-n căsnicie - monolugul! (ŞTEFAN BAŞNO)
GLOBALIȘTII
Iar ne ceartă țările
Că bocim ca o mireasă,
Coiful și brățările
Unde sunt...sunt ca acasă. (AXENTE IUGA)
VAI DE CAPUL NOSTRU
În Olanda aurul
E cătat prin INTERPOL,
Fără coif TEZAURUL
A rămas în c..ul gol. (AXENTE IUGA)
APA FIARTĂ
Apă, oală, foc de voie
Și să stiți, novice fete,
Când o să aveți nevoie
Eu mai am vreo...trei rețete. (AXENTE IUGA)
LA GUVERN
Numiți miniștri, fiecare
Se clatină ca frunza-n vânt;
Jurând credință, dar se pare
Că-s toți o apă și-un pământ! (MAX OPAIȚ)
GEOPOLITICĂ
Democrația ne-a adus
Puține lucruri din APUS,
Avem în schimb, din EST, tezaur
Că suntem „susținuți” cu A.U.R.! (MAX OPAIȚ)
STRATEGII POLITICE
Prăfuit de multă vreme,
Pentru-a fi la înălțime,
Scapă iute de probleme
Cu o ... baie de mulțime! (MAX OPAIȚ)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Țoiul gâlgâind a prună
In țăst pâine sau plăcinte
Praz și Zaibăr ,voie bună
Jiu și muică in cuvinte
Ei sunt ramul oltenesc
Ce se trage din tărie
Și cu țoiul lor ciocnesc
O cinzeacă cu răchie! (CRIŞAN DUŢĂ)
Rachiul merge la cinzeacă
Așa cum țuica merge-n țoi;
Rachiul e mai tare-oleacă
Dar țuică este mai de soi! (ŞTEFAN BAŞNO)
Rachiul, țuica sunt frați buni
Născuți de-același alambic
De tatăl lor pot să vă zic
Că îl cunosc.E neam de pruni! (CRIŞAN DUŢĂ)
Poate că au același tată
Și poate-l cheamă alambic,
Dar pentru țuica cea curată
Doar pruna-i mamă, ce să zic... (ŞTEFAN BAŞNO)
DUPĂ DESCOPERIREA LIPSEI DIN TEZAUR
Pot spune clar și răspicat,
Precum s-a dat recent de știre:
Și ,,coiful” dacă s-a furat,
Rămas-am fără-acoperire! (VASILE LARCO)
Gândești la golul din buget?
Se vede, bre, că ești poet!
C-un coif salvezi o scăfârlie
Dat nu o-ntreagă Românie! (ŞTEFAN BAŞNO)
După câtă încrâncenare s-a acumulat în societatea noastră,
mi-e "teamă" că nu mai este mult până când ne vom întâlni
- în online - cu imperativul: "Dacă nu ești cu candidatul X,
părăsește - urgent - lista mea de prieteni!"
(Amintiți-vă, 2021-'22.) (AL. D. FUNDUIANU)
În "CLUB" -ul nou înființat
Propun ca un principiu sfânt:
Despre umor - nelimitat,
Politică - niciun cuvânt! (ŞTEFAN BAŞNO)
MECIUL FCSB - M. UNITED
Mă așteptam la bucurie,
Ne-au chinuit; n-a fost să fie;
Fiind un om orgolios,
Regret că n-am pierdut frumos! (GHEORGHE CIREAP)
Că n-am luat vreo zece„rații”
Aseară am avut noroc
Ăia fugeau ca apucații,
Ai noștri tropăiau pe loc... (ŞTEFAN BAŞNO)
FAMILIA MODERNĂ
Așa ceva n-a fost la noi,
Se schimbă tot, e-o nebunie:
Avem părinte...unu, doi
Și-amanta-i vitrega soție! (GHEORGHE CIREAP)
Opinia e realistă
Numai că ai greșit nițel!
În astă lume „progresistă”
Amanta asăzi este ... el! (ŞTEFAN BAŞNO)
CALENDAR 2025, UNDE SUNTEM?
În proteste, în instanțe,
În crâșme, în alianțe,
În școli, facultăți: restanțe,
La servici, vechile uzanțe;
În rest, doar…minivacanțe. (DUMITRU BUJDOIU)
BAMBIRICI ELECTORAL*
Ce-or fi ăla bambirici?
Nici în DEX nu scrie; zici
Că-i ca când faci din rahat bici;
Așa cum votăm noi pe-aici?! (DUMITRU BUJDOIU)
*Dan Barna, europarlamentar: “România, de un an de zile,
vedem, suntem într-un bambirici electoral.” Cațavencii)
LA PSIHIATRU
- Nevastă-mea vorbește-n somn,
- Și ce zice,- ai fost atent?
- Vorbește codificat, c-un domn,
Despre un prost, impotent. (DUMITRU BUJDOIU)
AVENTURLE LUI JICĂ
Furios c-o are mică,
N-a vrut s-o vadă Mamaia;
A rupt din carnețel foaia
Cu nota la gramatică. (DUMITRU BUJDOIU)
HAI LA VUVUZELE, NEAMULE!
I-am ales, dar ne-au mințit,
Doar taxele au mărit;
Proteste le oferim,
Hai, măcar să-i asurzim! (DUMITRU BUJDOIU)
GUVERNUL SIRIEI PUNE RUSIEI CONDIȚII
PENTRU MENȚINEREA BAZELOR MILITARE
Siria – picioru-n prag
Pentru-amicul ei cel drag:
-Vă mențineți bazele,
De ne dați obrázele*. (LERU CICOARE)
_________________________________________
*Obrázele - aici: fostul cuplu prezidențial al-Assad,
care și-a găsit refugiu în Rusia.
PIELEA URSULUI DIN SILVĂ
CÂT AI DA PE GÂT O TILVĂ
Cu câtă nonșalanță-mparte
Un urs o blană din pădure,
Dar nu pe-a sa, pe-a unui frate
Hrănindu-se cu fragi și mure,
Uitând că, -n morga-i ifosardă,
Pe-a sa el poate să și-o piardă! (LERU CICOARE)
LA CEA DE-A ȘAPTEA REALEGERE
A PREȘEDINTELUI REPUBLICII BELARUS
Locutór de spirit, rus,
Către-un frate belarus:
-Pentru câte-aveți mandate
Scrutinuri asigurate? (LERU CICOARE)
RĂSPUNSUL COMISIEI DE LA VENEȚIA
PRIVIND ANULAREA ALEGERILOR PREZIDENȚIALE
Bombănea orice clănțău
Că răspunsul ei trenează,
Iar sosit, l-interpretează
Fiecare-n scopul său. (LERU CICOARE)
OPINIE FACULTATIVĂ?
O opinie (oricare?),
Că-i de la Veneția,
Din Frankfurt, Bruxelles, Siége,
Este la discreția
Celor ce-au ceva a drege:
Într-un caz – recomandare,
În alt – literă de lege. (LERU CICOARE)
AȘA NU-I MAI SIGUR?
Post-scrutin taxați că n-avem minte,
Că ni-i rațiunea pe urlați,
Să ne deie Curtea dinainte
Evidența celor agreați. (LERU CICOARE)
PE URMELE FOSTULUI
De când se vrea Președinte,
Nu-i pasă de Primărie.
De-l alegem, Doamne sfinte,
Nu și de Președinție? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIMARUL CÂND VA DEA SEAMA DE POLUARE?
Vrea să fie primul om în stat.
Are-o explicație de dat:
Nu doar apa caldă ne-a luat,
Ne-a luat și aerul curat! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI CANDIDAT ÎNCREZUT ÎN
SIMPATIZANȚII PARTIDULUI PE CARE ÎL REPREZINTĂ
Vei fi-având tu cel mai mare
De votanți pe glob bazin,
Dar în apa-i ca o mare
Nu te-o-nghite vreun rechin? (NICOLAE MĂTCAȘ)
FLER DE TIP CE S-A MAI FRIPT
Cel mai laș dintre șoșoi:
-Îți vedea voi turul doi
Să vi-l deie înapoi
Când o face plopul pere
Și răchita micșunele. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTRU BINELE CETĂȚENILOR SAU AL „BĂIEȚILOR DEȘTEPȚI”?
Energia ne-o producem noi,
Ne-o livrează firmele de stat.
Cât să mai suspende-un ghionói
Cum că prețul fi-va sextuplat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONTRADICTIO IN ADIECTO
Căile ferate-s un dezastru?!
Șefii când se scaldă-n bănăret:
Patru-cinci salarii* la pachet
Grijnic când le-nfoaie hipogastrul,
Când, după tiparele moderne,
Soațele-s în funcții subalterne? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_____________________________________
*Patru-cinci salarii la pachet: salariul de funcție; sporurile la salariu;
salariul de membru în câteva consilii de administrație;
(pentru unii) salariul din Ministerul Transporturilor.
MAJORĂRI DE SALARII ÎN AJUNUL EMITERII
ORDONANȚEI „TRENULEȚUL”
Hâtri, unii șefi, pe dată,
Auzind că treaba-i slută,
Și-au mărit salariu-n plată
C-un sfert, cu juma’ la sută. (NICOLAE CRIHĂNEAANU)
CÂND TRONEAZĂ SINECURA
Competență când nu are,
Studii, fler, calificări,
Ziua în amiaza mare
Fac picioare coif, brățări... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘEF NOU, EXPERIMENTE NOI (ÎN EDUCAȚIE)
Nu mai vrea evaluarea,
Alte vânturi bat acum.
Vrea cu orice preț schimbarea.
Ce-i stă-n drum? Nu știe cum! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ TOT LUCREZI, BĂTRÂNE, LA ROMSILVA!
C-un bonus de o sut’ de mii de euro
Și-o pensie-omenească, specială,
Credeam să-i fie-odihna mai ușoară,
Să nu-i atingă vârsta niciun neuro.
Ei, ași! Fu, ca-ntr-un splendid romancero,
Reangajat lunar cu mii de euro! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ECONOMISIRE ZERO
Când o știre dau fumată
C-a intrat coasa-n zburdante,
Cad nu posturile-n plată,
Se reduc cele vacante. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NICI HIPOCRAT NU PREVĂZUSE AȘA CEVA-N JURĂMÂNT
Nu orice medic, dar, la Baia Mare,
O doctoriță cam cu ochii-n soare
La un moment dăduse de noroc:
La Casa de-Ajutor zis Reciproc
În numele clienților precari
Împrumuta lei, euro și dolari,
Iar vremea când venea de returnat,
Mai cată-i: pacienții-au răposat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)