În 1952, într-o sală de nașteri din New York, liniștea a devenit apăsătoare. Un copil tocmai venise pe lume - albastru, nemișcat, fără suflare. Asistentele l-au privit neputincioase. Apoi, o voce calmă, dar hotărâtă, a spart tăcerea:
„Să-i dăm o notă copilului!”
Era Virginia Apgar, o femeie care, fără să știe, avea să salveze milioane de vieți.
Până atunci, medicii nu aveau o metodă clară de a evalua starea unui nou-născut. Totul era bazat pe impresii: unii spuneau că bebelușul e bine, alții că nu respiră destul. Din cauza acestor ezitări, mulți copii care ar fi putut fi salvați nu primeau ajutorul potrivit la timp.
Virginia Apgar a schimbat asta. Într-o dimineață, a luat o foaie de hârtie și a notat cinci lucruri simple pe care orice medic putea să le observe imediat după naștere: ritmul inimii, respirația, tonusul muscular, reflexele și culoarea pielii. Fiecărui criteriu i-a dat un scor de la 0 la 2, iar totalul indica dacă bebelușul era în pericol sau nu.
Așa s-a născut Testul Apgar - un sistem atât de simplu, dar atât de puternic, încât a devenit limbajul universal al vieții.
Dacă scorul era mic, medicii știau imediat că trebuie să intervină — cu oxigen, respirație asistată sau masaj cardiac.
Dacă era mare, copilul era stabil.
În doar câțiva ani, rata mortalității la nou-născuți a scăzut dramatic. Testul ei a salvat nenumărați copii care, altfel, ar fi fost declarați fără șanse.
Mai târziu, întrebată cum a reușit să înfrunte un domeniu dominat de bărbați, Virginia a zâmbit și a spus:
„Femeile sunt ca pliculețele de ceai - își arată adevărata forță doar în apă fierbinte”.
Dr. Virginia Apgar a murit în 1974, dar la fiecare două secunde, undeva în lume, un copil primește un scor care îi poartă numele.
Mulțumim, Atlas Geografic, pentru povestea care ne însoțește în această dimineață!
Sus inimile!