de Ciprian Mihali, filosof, profesor universitar:
Ticăloasa mușamalizare a dosarului 10 August este o certitudine. Iar această certitudine pare să îmbrace forma unui pact: plecarea Vioricăi Dăncilă și venirea lui Ludovic Orban în fruntea guvernului a fost posibilă cu condiția ca regimul puterii să nu se schimbe în România și numai după ce toate detaliile aceste tranzacții au fost fixate astfel încât marile dosare să rămână neatinse.
Perindarea unor oameni sau partide la Palatul Victoria este jocul de măști care întrețin iluzia schimbării. Dar regimul puterii în România, format doar parțial din oameni politici, este o mașinărie foarte solidă, o fortăreață pe care liberalii nici nu o pot schimba și nici nu doresc să o schimbe.
După opt luni de guvernare, niciuna dintre marile revendicări ale societății nu a fost satisfăcută (10 August, pensiile speciale, alegerile anticipate, alegeri locale în două tururi, protejarea pădurilor, SIIJ etc).
Și nimic nu ne încredințează că odată instalat și mai confortabil la putere, PNL va mai dori să răspundă așteptărilor societății.
Combinația necunoscută nouă de privilegii pe care oamenii puterii le dețin (magistrați, înalți ofițeri din servicii, reprezentanți ai forțelor de ordine și represiune, rectori, patroni media și oameni de afaceri) și accesul neîngrădit la resursele financiare ale țării a produs un stat de drept eșuat, disfuncțional, profund inegalitar și disprețuitor pentru drepturile fundamentale ale omului.
Casta privilegiaților, dintre care fac parte și șefii Jandarmeriei, trebuie să rămână neatinsă cu orice preț.