de Cătălin Borangic, istoric:

Undeva, la un colț de stradă, o bătrână face trafic de pătrunjel. 
Polițiștii făcuți la fără frecvență debarcă tacticoși și o iau la frecat pe babă. 
Cineva filmează. Organele o lasă pe ancestrală nesatisfăcută și se rățoiesc la filmaci. De ce mă filmezi, bă?

În alt colț de țară, pe o stradă stă înțepenită o copilă cu sângele șiroindu-i pe picioare. Doi polițiști, de la fără frecvență și ei, stau relaxați în mașină. Ar pleca, în fond probabil este vorba despre vreo altă curvă fugită de acasă. Și în plus, dacă se implică, curviștina le-ar murdări de sânge trotineta. Parcă ar pleca, totuși. Uite, cineva filmează. Și ce dacă, nu ei vor spăla banchetele. 

CITEȘTE ȘI: "Dispar Școala Altfel și Săptămâna Verde din școli și licee, așa cum le știau..."

 

Observați diferența?
Totul este despre propria imagine. Este primul și cel mai clar semn al prețuirii de sine al argatului ajuns dacă nu arendaș, măcar omul arendașului.

Intenționat am spus polițiști la fără frecvență. Pentru că în ambele cazuri, și Dumnezeu mai știe în câte, astfel de specimene sunt angajări directe, fără studii. Nici măcar minime. Ca pe vremuri angajările în MI a unor oameni din popor, cu origini sociale sănătoase. Doar că acum originea socială sănătoasă e certificată nu cu copilăria păduchioasă, ci cu sarsanalele purtate pe la ușa unor pile. Un post la buget este visul oricărui netrebnic care nu-și poate nimeri nici măcar palmele când aplaudă de prost ce e.

Din păcate poliția noastră este infestată. La nivel de conducere, într-o proporție supărătoare, de către posesori de diplome false, iar la nivelurile de jos prin infuzia de ghiolbani.
Așa-zișii „oameni ai legii” sunt de fapt un stat în stat, ticălos de sus până jos.

Nu ne mai facem bine curând…