Misterele Botoșanilor: Magnolii și statui

Înflorirea magnoliilor este un spectacol ce aparține, în esență, spațiului urban.

Misterele Botoșanilor: Magnolii și statui

 Monumentul funerar al Anei Dudac  Foto: Ioan Iațcu

În vremea copilăriei mele, magnolia înflorită din fața celor două edificii reprezentative ale Botoșanilor (primăria și palatul politico-administrativ) era un subiect aflat pe buzele multor concetățeni. Prospețimea culorilor radiată de florile exoticei plante avea darul să învioreze privirile locuitorilor, după lungile și apăsătoarele luni de iarnă.

Magnolia venea să potențeze arhitectura unor vechi clădiri („Casa Codrescu-Bașotă”/Primăria și Teatrul „Mihai Eminescu”) sau să mai estompeze din sobrietatea și răceala unor statui aflate în apropiere, precum cea a poetului nepereche ori a nefericitului aviator Adrian Adamiu (1900-1929).

Astăzi, arborii de magnolie sunt peste tot, în parcuri, în grădini particulare, ba chiar și în cimitire, așa cum este cel Armenesc.

În micul cimitir organizat pe criteriu etnic, apendice al marii necropole „Eternitatea”, de câțiva ani, în preajma unui vechi mormânt, înflorește un astfel de arbust. Monumentul funerar, realizat de sculptorul local Alberto Pellegrinetti (1868-1942), aparține Anei Dudac. La partea superioară a soclului se află o admirabilă statuie, la realizarea căreia artistul italian s-a inspirat din clasicitatea greco-romană. Personajul feminin, care poartă pe cap o diademă, ține în mâna stângă planul unui edificiu. De-a lungul timpului, statuia a fost supusă numeroaselor interpretări fanteziste, cum ar fi aceea că ar reprezenta-o pe defunctă sau că planul din mână ar fi al bisericuței din apropiere, la al cărui act ctitoricesc femeia a participat.

De remarcat că modelul incizat în pasta moale a lutului, înainte de a fi ars, nu corespunde cu cel al actualei capele cu hramul Bunei Vestiri, care se apropie mai mult de planul în cruce greacă. Ipotezele lansate atât în unele lucrări de specialitate, cât și în mediul on-line, sunt frumoase și interesante, dar, fără un suport documentar, ele rămân doar simple speculații. Singurul lucru care ar fi posibil de luat în calcul este că sculptura ar putea înfățișa o alegorie a Arhitecturii. Totuși, rămâne un mister de ce sculptorul ori comanditarii au optat pentru o asemenea reprezentare.

Ioan Iațcu, Misterele Botoșanilor – Citește continuarea pe iatcublog.blogspot.com


Monumentul funerar al Anei Dudac, în situația din 2023. Privire de ansamblu (foto Ioan Iațcu)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Concert de cântări religioase într-o comună din Botoșani!

astăzi, 15:40

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, duminică, 23 martie, Parohia „Izvorul Tămăduirii” Coșula, județul Botoșani, prin intermediul părintel...

„Les Fortunés” – liceenii francofoni de la Colegiul „Mihai Eminescu” Botoşani, pe scena Festivalului de teatru de la Florenţa! (Foto)

astăzi, 14:15

Trupa de teatru pentru liceenii francofoni „Les Fortunés” (Norocoşii) de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani a participat la cea de-a XXII-a ediţie a Fest...

Ce sărbători cu cruce roșie sunt în aprilie 2025, când sunt Floriile și câte zile libere avem de Paște!

astăzi, 13:30

În cea de-a patra lună a anului din calendarul gregorian, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Învierea Domnului. Pe tot parcursul lunii aprilie sunt celebrate mai multe prazn...