CHESTIONARUL LUI PROUST sau de ce sunt frumoși oamenii - "Dacă nu am numit o pasăre, cum aș putea să numesc un poet?"

CHESTIONARUL LUI PROUST sau de ce sunt frumoși oamenii - "Dacă nu am numit o pasăre, cum aș putea să numesc un poet?"

MARCEL PROUST

E privit, nu de puține ori, ca un oracol pentru fete săltărețe sau băiețandri care își scot la iveală primele sfiiciuni. Purtând amprenta scriitorului Marcel Proust, a devenit o joacă a oamenilor mari. O provocare spirituală menită să ne deconecteze de la grijile zilei. Chestionarul lui Proust poate fi și o preumblare printre oameni. Ce poate fi mai ispititor decât să descoperi în aproapele tău acel frumos care apropie, odată cu surprinzătorul "altfel"care desparte?

Răspunsurile, dincolo de aspectul lor jucăuș, introspectiv sau provocator, ne descoperă dimensiuni ale umanului care stârnesc și construiesc noi rețele mentale și sufletești, care adapă curiozități nebănuite. Completează liste de autori, de muzicieni, pictori. Ne provoacă să privim omul de lângă noi ca pe un dar din care alegem ceea ce ne împlinește.

Marcel Proust a răspuns chestionarului pe când avea 19 ani, în caietul secret al prietenei sale Antoinette Fauré, fiica lui Felix Fauré, viitor președinte al Republicii Franceze. Răspunsurile lui Proust au fost descoperite în 1924, de către fiul Antoanettei Fauré, în caietele mamei sale. Proust murise cu doi ani înainte, astfel că descoperitorul a publicat răspunsurile sale și a vândut la licitație caietul. În acest fel chestionarul a devenit celebru.

Mari realizatori de interviuri, precum Bernard Pivot ori James Lipton, ajunseseră să își  încheie celebrele lor emisiuni provocând invitații să răspundă întrebărilor chestionarului. Modelul a fost preluat, la noi, și de către Eugenia Vodă, în cadrul emisiunii Profesioniștii. Reviste literare au găzduit, de-a lungul timpului, răspunsuri ale scriitorilor mai mult sau mai puțin cunoscuți.

Mulțumim celor care au dat curs invitației publicației noastre și așteptăm cu interes gândurile celor care vor dori să răspundă chestionarului.  
 

Vom începe cu celebrele răspunsuri ale scriitorului Marcel Proust:

1.Principala trăsătură a caracterului meu: Nevoia de a fi iubit şi, mai precis, nevoia de a fi mângâiat şi răsfăţat, mai mult chiar decât nevoia de a fi admirat.
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Farmecele feminine.
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Însuşirile bărbăteşti şi directeţea camaraderească.
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Faptul că sunt tandri cu mine, dacă persoana lor e suficient de sofisticată pentru a da un preţ mare tandreţei lor.
5.Principalul meu defect: Să nu ştiu, să nu pot să vreau.
6.Ocupaţia mea preferată: Să iubesc.
7.Visul meu de fericire: Mi-e teamă că nu e destul de înalt, nu îndrăzesc să-l spun, mi-e teamă că-l voi distruge spunându-l.
8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Să nu le fi cunoscut pe mama şi bunica.
9.Ce-aţi vrea să fiţi? Eu însumi, aşa cum m-ar vrea oamenii pe care-i admir.
10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Aceea în care lucrurile pe care le vreau s-ar realiza ca prin farmec şi unde tandreţea e întotdeauna împărtăşită.
11.Culoarea preferată: Frumuseţea nu se află în culori, ci în armonia lor.
12.Floarea preferată: A ei, şi apoi, toate.
13.Pasărea preferată: Rândunica.
14.Prozatorii mei preferaţi: Astăzi Anatole Framce şi Pierre Loti.
15.Poeţii mei preferaţi: Baudelaire şi Alfred de Vigny.
16.Eroul meu preferat: Hamlet.
17.Eroina mea preferată: Bérénice.
18.Compozitorii preferaţi: Beethoven, Wagner, Schumann.
19.Pictorii preferaţi: Leonardo da Vinci, Rembrandt.
20.Eroii din viaţa reală: Darlu, Boutroux.
21.Eroinele din istorie: Cleopatra.
22.Ce detest cel mai mult: Ceea ce e rău în mine.
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nu sunt suficient de instruit ca să răspund.
 24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Voluntariatul meu.
 25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Voinţa şi seducţiile.
 26.Cum aş vrea să mor: Mai bun - şi iubit.
 27.Starea de spirit actuală: Plictiseala de a mă fi gândit la mine pentru a răspunde la toate aceste întrebări.
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Cele pe care le înţeleg.
29. Deviza mea: Mi-ar fi prea frică să nu-mi poarte ghinion!

 

MIHAELA MARILENA CHIŢAC (pictor, scriitor - București)

1.Principala trăsătură a caracterului meu: nerăbdarea curiozității
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Simțul umorului
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Sensibilitatea sufletească
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Originalitatea și constanța în prietenie
5.Principalul meu defect: Schimbarea frecventă de interes pentru un lucru
6.Ocupația mea preferată: Munca de creație
7.Visul meu de fericire: Inspirația divină
8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să nu pot crea
9.Ce-ați vrea să fiți? Creator
10.Ţara în care-aș vrea să trăiesc: Utopia
11.Culoarea preferată: Nu este o întrebare bună. Iubesc să aleg culorile și să le combin la infinit
12.Floarea preferată: Anemonele, florile de câmp, florile mici de piatră
13.Pasărea preferată: Pasărea Măiastră
14.Prozatorii mei preferați: Virginia Woolf, Edgar Alan Poe, Mateiu Caragiale, Kahlil Gibran, Mircea Eliade
15.Poeții mei preferați: Baudelaire, Jaques Prévert, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Gellu Naum
16.Eroul meu preferat: Ulise
17.Eroina mea preferată: Sappho din Amorurile unei muze (Sappho’s Leap), de Erica Jong
18.Compozitorii preferați: Wagner, Enescu
19.Pictorii preferați: Tulouse-Lautrec, Gauguin, Van Gogh, Kandinski, Picasso
20.Eroii din viața reală: Prințul Charles
21.Eroinele din istorie: Amazoanele
22.Ce detest cel mai mult: Să fiu condusă de cineva, să mi se spună ce să fac
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nero, Hitler
24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Nu mă pricep la faptele de arme, cred că sacrificiul de sine, dar prefer pacea
25.Darul natural pe care-aș vrea să-l am: rezistență, forță și cadență
26.Cum aș vrea să mor: Netulburată de nimeni, departe de lumea dezlănțuită
27.Starea de spirit actuală: Bucuria redescoperirii jocului
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgență: Naivitate, credulitate
29. Deviza mea: Să nu pierd timpul…



DUMITRU MONACU (epigramist - Botoșani)

1.Principala trăsătură a caracterului meu: nevoia de a iubi
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: hotărâre
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: însăși feminitatea
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: sinceritatea
5.Principalul meu defect: prea visător
6.Ocupaţia mea preferată: să iubesc
7.Visul meu de fericire: neconturat
8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: singurătatea
9.Ce-aţi vrea să fiţi? eu, fără defecte
10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Statele Unite
11.Culoarea preferată: galbenul când e lângă verde
12.Floarea preferată: trandafirul, pentru că e cuceritor în buchet și în ... dulceață!
13.Pasărea preferată: ciocârlia, pasărea copilăriei...
14.Prozatorii mei preferaţi: Marin Preda
15.Poeţii mei preferaţi: mereu, mereu Eminescu
16.Eroul meu preferat: Paris
17.Eroina mea preferată: Doamna Chiajna
18.Compozitorii preferaţi: G. Enescu
19.Pictorii preferaţi: Leonardo da Vinci
20.Eroii din viaţa reală: Avram Iancu
21.Eroinele din istorie: Cleopatra
22.Ce detest cel mai mult: fățărnicia
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Stalin
24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: lupta de la Mărășești
25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: intuiția
26.Cum aş vrea să mor: subit
27.Starea de spirit actuală: îngrijorare
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele pe care le înțeleg
29. Deviza mea: Orice poate fi corectat și îndreptat, în afară de moarte

 

CARMEN MANDACHE (profesor - Botoșani)

1.Principala trăsătură a caracterului meu: altruismul
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: sinceritatea
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: sinceritatea
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: empatia, talentul
5.Principalul meu defect: orgoliul
6.Ocupaţia mea preferată: Să-i ajut pe cei din jur
7.Visul meu de fericire: Să-i fac fericiți pe ceilalți
 8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Să fiu izolată de lume
9.Ce-aţi vrea să fiţi? O persoană puternică pentru a rezista răutății și a face bine celor din jur
10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Nu există încă o asemenea țară.
11.Culoarea preferată: Nuanțele calde, deschise
12.Floarea preferată: orhideea
13.Pasărea preferată: porumbelul
14.Prozatorii mei preferaţi: Thomas Hardy,Amelie Nothomb,Elena Gronov Marinescu
15.Poeţii mei preferaţi: Ion Minulescu
16.Eroul meu preferat: Nu există
17.Eroina mea preferată: Nu există
18.Compozitorii preferaţi: Strauss, Clayderman
19.Pictorii preferaţi: Magritte și Monet
20.Eroii din viaţa reală: Nu există eroi
21.Eroinele din istorie:  Nu știu să răspund
22.Ce detest cel mai mult: Minciuna și ipocrizia
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Hitler
24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Nu pot răspunde
25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Inteligența
26.Cum aş vrea să mor: Fără să-mi dau seama și fără să sufăr
27.Starea de spirit actuală: Bine dispusă
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Nu manifest indulgență în acest caz
29. Deviza mea: „Une vie ne vaut rien, mais rien ne vaut une vie”

 

DIANA IACOB (funcționar public - Botoșani)

1.Principala trăsătură a caracterului meu: Loialitatea, până dispare și ultima fărâmă de încredere.
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Gentilețea
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Distincția
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Timpul acordat  
5.Principalul meu defect: Am crescut cu percepția că trăiesc într-o lume ideală și uit adesea că lumea este altfel decât mi-a fost prezentată…
6.Ocupaţia mea preferată: Să vorbesc despre lucrurile care mă fascinează.
7.Visul meu de fericire: Să fiu veșnic fericită!
 8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Să trăiesc între oameni care nu pot, nu știu sau nu vor să iubească.
9.Ce-aţi vrea să fiţi? Mare
10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Nu e o țară, e un univers care să semene cu propriul meu univers.
11.Culoarea preferată: A ochilor care privesc cu dragoste.
12.Floarea preferată: De nu-mă-uita
13.Pasărea preferată: Phoenix
14.Prozatorii mei preferaţi: Gustav Flaubert, Antoine de Saint-Exupey, Richard Bach
15.Poeţii mei preferaţi: Nichita Stănescu, Rumi
16.Eroul meu preferat: Giacomo Casanova
17.Eroina mea preferată: Emma Bovary
18.Compozitorii preferaţi: Chopin, Bach
19.Pictorii preferaţi: Paul Gauguin, Vincent Van Gogh
20.Eroii din viaţa reală: Nicolae Iorga, Petre Țuțea
21.Eroinele din istorie: Ioana d’Arc
22.Ce detest cel mai mult: Răutatea, manifestată sub toate formele ei.
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nero
24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult:
25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Curajul
26.Cum aş vrea să mor: Împăcată cu mine însămi
27.Starea de spirit actuală: Tristețe, apăsare…
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Cele făcute din inocență
29. Deviza mea: Dacă nu acum, atunci când?

 

CARMELIA LEONTE (scriitor - Iași)

1.Principala trăsătură a caracterului meu: Mărturisesc că mi-au trebuit câteva zile ca să-mi înving rezistența la acest tip de întrebări… Or fi ele ale lui Proust, dar mie îmi amintesc de ”oracolele” din clasa a V-a, de pe vremea mea. Acum elevele discută despre metode contraceptive. Atunci circulau în clasă niște caiete pline cu inimioare și floricele, în care aveam fiecare câte o pagină rezervată și ni se cerea să răspundem exact la astfel de întrebări. L-or fi citit colegele mele pe Proust? La 10-11 ani? Eu nici nu auzisem de el. Dar iată-mă dată pe brazdă, numai pentru că doamna Florentina Toniță este mereu atentă cu mine și nu am avut inima să o refuz. Poate că din acest răspuns al meu (prea lung!) se poate ghici deja o trăsătură de caracter? Sper, pentru că mai mult de atât nu pot.

2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Bărbații sunt un mister pentru mine! Habar n-am ce-aș putea să spun despre ei, cum sunt ei, ce vor cu adevărat. Din punctul meu de vedere, poate nu și al lor, onestitatea este o calitate esențială. Să spună numai lucruri în care cred și să acționeze în consecință. Să respecte femeile, să fie stabili, nu ca frunzele în vânt.

3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Valabil ce-am spus mai sus (inclusiv să respecte femeile). Că doar și femeile sunt oameni!

4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Care prieteni? Aaaa, cei 3000 de prieteni de pe facebook? Salvarea din anonimat. Glumesc pe jumătate. Am prieteni, mai ales la distanță. Cei din Iași nu au timp pentru mine. Sau poate că apropierea dăunează grav prieteniei? Cine știe…?

5.Principalul meu defect: Ați vrea să vi-l spun! De fapt, în funcție de intensitate, defectele pot deveni calități și invers.

6.Ocupaţia mea preferată: Contemplația.

7.Visul meu de fericire: Aici sunt de acord cu Proust, de asta voi spune: visul meu de fericire este Dumnezeu. Pentru că pe Dumnezeu nu poate să-l distrugă nimeni.

8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Nu vreau s-o chem, numind-o.

9.Ce-aţi vrea să fiţi? Să fiu??? Vreau SĂ FIU cu adevărat, să trăiesc intens fiecare clipă. Să nu mă las atinsă de mâhniri.

10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: România autentică. România noastră. Sau Austria.

11.Culoarea preferată: Într-o vreme, preferam albastrul. Dar s-au molipsit de la mine toate colegele, care au adoptat culoarea mea, susținând că este a lor, că dintotdeauna așa au stat lucrurile. Că s-au născut îmbrăcate în albastru! Cum nu puteam să-mi declar supremația sau întâietatea sau să pun stăpânire pe albastru și apoi să-l dau cu picătura celor din jur, am preferat să renunț, deși cu tristețe, dar nu voiam să fiu la fel ca toată lumea. De atunci am învățat să apreciez toate culorile pentru că fiecare transmite ceva frumos, ceva viu. Deși, dacă mă gândesc bine, port mai mult nonculori, adică alb și, uneori, negru. Albul este, desigur, aspirația spre puritate, spre mine însămi, dorința de a fi văzută așa cum sunt. Am constatat că mulți proiectează asupra mea tot felul de lucruri și m-am gândit că nu-mi îngăduie să fiu un om bun. Sau invers, poate că alții, puțini, mă văd mai bună decât sunt. Mi se pare la fel de grav. Nu vreau să fiu considerată nici mai bună, nici mai rea, vreau să îmi asum până la capăt ceea ce sunt. De asta port alb. Negrul e o combinație interesantă între prezență și absență, între Eros și Thanatos, o ambiguitate fără sfârșit. Mai port mult și roșu, dar asta nu înseamnă că este o culoare preferată. Îl consider un leac contra melancoliei. Cu pași mici, revin la albastru…

12.Floarea preferată: Toate florile netăiate. Orice floare este un miracol de neînțeles pentru mine. Cum oare s-au combinat atomii aceia și cum de a coborât lumina cu atâta precizie asupra lor pentru a le da forma și culoarea potrivită? De unde atâta ingeniozitate, atâta creativitate? Raiul ar fi, pentru mine, o căsuță cu o grădină de flori în care să ies dimineața și să mă minunez.

13.Pasărea preferată: Dați-mi un ornitolog! Ce poate să însemne pasăre preferată? Nu ar fi o jignire adusă naturii să numesc o singură pasăre din miile care există?

14.Prozatorii mei preferaţi: Să fie Proust, măcar pentru circularitate.

15.Poeţii mei preferaţi: Dacă nu am numit o pasăre, cum aș putea să numesc un poet?

16.Eroul meu preferat: Orfeu. A avut totul și a pierdut totul. Condiția umană…

17.Eroina mea preferată: Beatrice. Deși fragilă, probabil ignorantă, a devenit călăuza unui mare creator, deci ea însăși creatoare, în felul ei. Creatoare de drumuri în Paradis și de sentimente. Spun asta pentru că Dante a iubit-o de două ori, o dată în viața reală, efemeră și a doua oară în opera lui nemuritoare. Ea este privilegiată de istorie pentru că nu a trebuit să dea dovadă de calități excepționale pentru a fi iubită, cum se întâmplă în zilele noastre (când de la o femeie se cere perfecțiunea, adică să arate impecabil, să fie deșteaptă, dar cu măsură, să aibă o profesie interesantă și bine plătită, să fie gospodină și așa mai departe, în timp ce pentru Beatrice a fost suficient să existe), ; și a intrat în eternitatea literaturii prin grația iubirii.

18.Compozitorii preferaţi: Voi spune Chaikovsky, ca să fac impresie bună. De fapt, ascult mult Klaus Schulze.

19.Pictorii preferaţi: Încerc să evit nedreptatea de a numi unul dintre mii de pictori extraordinari. Dacă acest interviu va fi citit de un pictor pe cât de contemporan, pe atât de genial, ce ar spune văzând că nu-l numesc? Voi aminti totuși numele lui Gustav Klimt, un pictor muzical deosebit de sugestiv. Am ales pentru coperta romanului meu ”Văzătorul” un tablou de-al lui, care reprezintă un univers atât de aglomerat de oameni (mai ales femei), încât devine greu de văzut. Ca în viață. Trecem unii pe lângă alții fără să ne vedem. Pictorii ne aduc sub ochi ceea ce ar trebui să vedem.

20.Eroii din viaţa reală: Părinții mei.

21.Eroinele din istorie: Ioana d’Arc. Deși demodată, patetică s-ar zice, a crezut într-un ideal, pe care l-a apărat cu orice preț.

22.Ce detest cel mai mult: Vorbele deșarte, promisiunile fără acoperire, bârfa, calomnia, minciuna. Tot atâtea moduri de a ucide.

23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nu vreau să răspund la această întrebare. Istoria e plină de ele. În spatele unui astfel de personaj există milioane de crime. E uimitor pe ce planetă trăim! Faptul că e posibil să existe, să fi existat astfel de monștri cu față umană. În ciuda lor, umanitatea rezistă.

24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Admir lupta pentru pace. Tragic oximoron!

25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Să zbor.

26.Cum aş vrea să mor: Groaznică întrebare! În Iași e o zi însorită, de iulie… Asta este o întrebare de noiembrie. Nu aș vrea să mor, aș vrea să trăiesc. Îmi dați voie să trăiesc?

27.Starea de spirit actuală: Bine le zice Maestrul! Bun răspuns la această întrebare. Dar, în definitiv, puteam să nu răspund. Cred că am simțit nevoia să comunic, să vadă oamenii că și eu exist. Orice cuvânt spus este un loc câștigat în lume.

28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Greșeli cauzate de sentimente frumoase.

29. Deviza mea: Oops! Trebuie să-mi găsesc și o deviză? Îmi amintesc că prima oară când am aflat despre sugestiile subliminale m-am apucat să scriu pe bilețele tot felul de devize, cum ar fi că sunt deșteaptă, frumoasă și devreme acasă. Chipurile, voiam să mă folosesc de puterea subconștientului pentru a schimba ceva în viața mea. Când suna cineva la ușă, mă repezeam să ascund bilețelele, apoi deschideam ușa. Odată, cineva a venit intempestiv și am uitat de micile mele secrete. Bineînțeles că persoana aceea a rămas cu gura căscată, iar eu… nu vă mai spun cum m-am simțit, așa demascată. De atunci am renunțat la devize. Scuze că nu pot să răspund. Poate doar să încropesc acum una, cum ar fi: Mereu înainte, fără a privi nici o clipă înapoi! (Nu întâmplător Orfeu mi-a atras atenția, mi-am dorit întotdeauna să învăț din greșeala lui și cred că am reușit.)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Marcel Iureș și Serge Ioan Celibidache, la Cinema Unirea Botoșani, proiecție specială a filmului "Octav"! FOTO

astăzi, 01:41
453

Public, emoție, copilărie, sensibilitate, un film despre România frumoasă, un actor fascinat de propriul personaj și un regizor îndrăgostit de țara lui și a părinților săi!Pi...

La mulți ani, Elena Cardaș! "Nu există facultate de făcut scriitori. Scrisul este un mister!"

Miercuri, 15 Noiembrie 2017
1953

Există oameni care au puterea de a se situa în fața propriului destin și de a-și trăi mai departe faptele cu detașare și firească înțelegere a lumescului. Extraordinarul se î...

Caravana UAIC ajunge în peste 150 de licee din țară pentru a prezenta elevilor oportunitățile de studiu

Marţi, 14 Noiembrie 2017
189

În perioada noiembrie 2017 - mai 2018, Caravana UAIC, formată din studenți şi profesori de la cele 15 facultăți ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și re...