Bulgaria este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, dar România are cele mai scăzute condiții de locuire.
Numărul mediu de camere pe locuință din România este de 2-3, mult sub numărul mediu de camere pe locuință din alte țări europene, și că nivelul relativ constant al numărului mediu de persoane pe cameră de locuit pentru decilele cu venituri medii spre ridicate indică lipsa opțiunilor de locuit indiferent de venitul sau dimensiunea gospodăriei.
Conform analizei guvernamentale pe care se bazează materialul publicației Profit.ro, în 2014, rata de supraaglomerare a României din punct de vedere al locuinței a fost de 52,3%, cea mai mare dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, depășind de trei ori media UE, de 16,9%. Într-un astfel de trist clasament, România a fost urmată de Polonia (44,2%) și Bulgaria (43,3%).
"România este, după Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, însă are cele mai scăzute condiții de locuire", este arătat în raportul redactat la nivelul Guvernului.
Alături de indicatorul supraaglomerării, suprafața locuinței poate oferi o imagine asupra calității locuirii, în ceea ce privește existența unui spațiu util suficient la nivelul locuințelor. În 2012, suprafața medie a unei locuințe în statele UE a fost de 102,3 metri pătrați. În România, suprafața medie utilă a unei locuințe este de 46,9 metri pătrați.
În comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 metri pătrați pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 metri pătrați). "Deși 20 metri pătrați s-ar putea să nu pară prea puțin sau nerezonabil în comparație cu cele mai multe țări din lume, este important de observat că suprafața medie locuibilă discutată aici este diferită de suprafața «netă» locuibilă pe persoană. Media de aici este calculată prin împărțirea suprafeței rezidențiale construite totale (inclusiv potențialele clădiri libere) la populație. Deși rata de vacantare este ridicată, ca în cazul României, suprafața medie «netă» pe persoană este, de fapt, mult mai mică", este atenționarea din document.
Situația este destul de cenușie și în ceea ce privește numărul locuințelor dotate cu baie proprie. În 2014, an pentru care există ultimele date oficiale, România ocupa primul loc în UE în privința ponderii populației care nu deține baie sau duș în locuință. Acest fapt înregistrează în populația totală o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanță de Letonia și Lituania (16%, respectiv 12%).
Și pe lângă faptul că mulți români stau aglomerați într-o locuință și nu au baie proprie, nu au în apropiere nici spații verzi care să curețe aerul, copacii fiind tăiați, în multe cazuri cu încălcarea normelor de construcții, pentru blocuri și spații de birouri.
România are însă printre cei mai mulți proprietari de case, în alte state europeni fiind predominantă închirierea de locuințe. Ca rezultat al privatizării pe scară largă după căderea regimului comunist, România are una din cele mai ridicate rate de proprietate imobiliară din Europa. "O cultură înrădăcinată a proprietății imobiliare chiar și în rândul segmentelor mai tinere ale populației, o piață de închiriere care prezintă disfuncții și clauze bancare nefavorabile explică și contribuie la perpetuarea nivelului ridicat de proprietate din România, unde 96,6% dintre cetățeni dețin o proprietate, în comparație cu 70,7% în țările UE . Proprietatea de stat se ridică la numai 1,13% (2,1% în municipii și orașe și 0,7% în comune) din parcul total", conform datelor.
Astfel, cifrele oficiale privind locuirea indică faptul că 98% din locuințele din România sunt în proprietate personală. Aceasta, totuși, nu înseamnă că 98% din locuințe sunt ocupate de proprietari. Cifra oficială pentru locuințele închiriate este de 3% din fondul imobiliar total; totuși, estimările neoficiale situează cifra la 7-15% la nivel național și 15-20% în orașele mai mari precum București și Cluj.