Jupuitul caselor, meșteșugul-simbol al Ibăneștilor

În Ibănești, un sat botoșănean ale cărui hotare sunt trasate în apropierea vechiului ținut al Herței, s-a păstrat nealterat un meșteșug altădată întâlnit în fiecare sat moldovenesc: jupuitul sau stufăritul.

Jupuitul caselor, meșteșugul-simbol al Ibăneștilor

   Foto: Ziarul Lumina

Îl mai practică azi doar moș Petru Ungureanu, care, la cei 74 de ani, se îngrijește de acoperișurile ca niște pălărioare ale căsuțelor bătrânești. Un meșter și-un meșteșug aflați la capăt de drum.

Până să ajungi la Ibănești, dinspre Dorohoi, geografia te tot pregătește arătându-ți câte puțin din frumusețile locului. Jur-împrejur, satul și-a întins câmpurile, ca niște aripi uriașe de clorofilă. Valuri verzi unduitoare se aburcă pe mici coline, pentru a coborî iarăși mai apoi, într-un amețitor joc al liniilor.

Curând se zăresc și primele case. De departe par niște puncte mici, diforme, așezate pe linia orizontului. Pe măsură ce te apropii, toate cresc, rând pe rând, căpătând contururi precise. Ici-colea, cușme zdravene, de stuf, învelesc acoperișurile, vorbind despre un meșteșug ale cărui începuturi, la Ibănești, coboară tare mult în trecut.

Odinioară, satul era numai căsuțe jupuite (n.r. – acoperite cu stuf), pitite bine prin întinderile grădinilor, legate între ele de ulicioare înguste, necăjite de gloduri din toamnă până în primăvară. Toți gospodarii le construiau la fel - din chirpici lipiți cu lut, pe temelie de piatră de râu, cu două odăițe despărțite de o tindă largă, cu prispă de lut în față. Duminica și în zilele de sărbătoare, gospodina casei își lua un lăicer și se așeza pe prispă, să-și tragă sufletul după truda de-o săptămână. Veneau și vecinele de la deal și cele de la vale și se puneau la cale treburile ce mai erau de făcut: care mai avea de prășit, pe unde, care de bătut cânepa. Așa-și amintește moș Petru Ungureanu satul din verile de altădată. Îi știe toate ulițele, a intrat prin fiecare ogradă de gospodar și a acoperit măcar o dată, cu stuf, fiecare dintre casele cele vechi. Meșteșugul jupuitului l-a deprins de la tatăl său, care-l învățase și el de la tatăl lui. „Tata meu o fost maistru bun. Legând eu cu el în pod, la sârmă, tata mi-o spus: «Învață, măi, Petruț, c-o să-ți prindă bine». Când am văzut că cei bătrâni s-o cam dus, am rămas eu ca șăf. Da' ci folos, cî nu pre pot acuma. Căldurile-s mari sus. Ti coci, nu alta!"

Jupuitul, o îndeletnicire aproape dispărută

Azi, moș Petre e singurul stufar din Ibănești. Și cam printre singurii din partea de nord a județului Botoșani. Acum, deși stufărișuri sunt din belșug la marginea satului și deși materialul e mai bun decât oricare dintre cele moderne, acoperitul caselor cu stuf pare să fi ajuns la capăt de drum. O dată pentru că nimeni nu vrea să mai învețe cum se face și apoi pentru că tinerii au alte gusturi în privința arhitecturii propriilor case – și le doresc mari, construite rapid, din materiale la modă. Citește integral materialul semnat de Otilia Bălinișteanu, în Ziarul Lumina...

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

15 simptome sugestive pentru cancer pe care femeile adesea le ignora

Vineri, 17 Noiembrie 2017
1425

"Cancer" este termenul medical ce pare sa ne sperie cel mai mult in prezent. Boala universala, ce isi alege pacientii din toate paturile sociale, din toate categoriile de varsta si uneo...

Cea mai bogată femeie, condamnată la 18 zile de închisoare și o amendă de 26.000 de euro!

Vineri, 17 Noiembrie 2017
1772

Cea mai bogată femeie din această țară a primit o pedeapsă de 18 zile de închisoare cu suspendare și o amendă de aproape 26.000 de euro, după ce a fost oprită de polițiștii rutieri pe...

Oamenii de afaceri reactioneaza dupa o ordonanta data pe furis de Guvern: Incearca sa puna presiune pe companii sa creasca salariile!

Vineri, 17 Noiembrie 2017
950

Guvernul a publicat pe neasteptate o ordonanta de urgenta prin care incearca sa oblige toate companiile private sa creasca salariile brute, astfel incat salariile nete sa nu fie afectate de transferul...