Jupuitul caselor, meșteșugul-simbol al Ibăneștilor

În Ibănești, un sat botoșănean ale cărui hotare sunt trasate în apropierea vechiului ținut al Herței, s-a păstrat nealterat un meșteșug altădată întâlnit în fiecare sat moldovenesc: jupuitul sau stufăritul.

Jupuitul caselor, meșteșugul-simbol al Ibăneștilor

   Foto: Ziarul Lumina

Îl mai practică azi doar moș Petru Ungureanu, care, la cei 74 de ani, se îngrijește de acoperișurile ca niște pălărioare ale căsuțelor bătrânești. Un meșter și-un meșteșug aflați la capăt de drum.

Până să ajungi la Ibănești, dinspre Dorohoi, geografia te tot pregătește arătându-ți câte puțin din frumusețile locului. Jur-împrejur, satul și-a întins câmpurile, ca niște aripi uriașe de clorofilă. Valuri verzi unduitoare se aburcă pe mici coline, pentru a coborî iarăși mai apoi, într-un amețitor joc al liniilor.

Curând se zăresc și primele case. De departe par niște puncte mici, diforme, așezate pe linia orizontului. Pe măsură ce te apropii, toate cresc, rând pe rând, căpătând contururi precise. Ici-colea, cușme zdravene, de stuf, învelesc acoperișurile, vorbind despre un meșteșug ale cărui începuturi, la Ibănești, coboară tare mult în trecut.

Odinioară, satul era numai căsuțe jupuite (n.r. – acoperite cu stuf), pitite bine prin întinderile grădinilor, legate între ele de ulicioare înguste, necăjite de gloduri din toamnă până în primăvară. Toți gospodarii le construiau la fel - din chirpici lipiți cu lut, pe temelie de piatră de râu, cu două odăițe despărțite de o tindă largă, cu prispă de lut în față. Duminica și în zilele de sărbătoare, gospodina casei își lua un lăicer și se așeza pe prispă, să-și tragă sufletul după truda de-o săptămână. Veneau și vecinele de la deal și cele de la vale și se puneau la cale treburile ce mai erau de făcut: care mai avea de prășit, pe unde, care de bătut cânepa. Așa-și amintește moș Petru Ungureanu satul din verile de altădată. Îi știe toate ulițele, a intrat prin fiecare ogradă de gospodar și a acoperit măcar o dată, cu stuf, fiecare dintre casele cele vechi. Meșteșugul jupuitului l-a deprins de la tatăl său, care-l învățase și el de la tatăl lui. „Tata meu o fost maistru bun. Legând eu cu el în pod, la sârmă, tata mi-o spus: «Învață, măi, Petruț, c-o să-ți prindă bine». Când am văzut că cei bătrâni s-o cam dus, am rămas eu ca șăf. Da' ci folos, cî nu pre pot acuma. Căldurile-s mari sus. Ti coci, nu alta!"

Jupuitul, o îndeletnicire aproape dispărută

Azi, moș Petre e singurul stufar din Ibănești. Și cam printre singurii din partea de nord a județului Botoșani. Acum, deși stufărișuri sunt din belșug la marginea satului și deși materialul e mai bun decât oricare dintre cele moderne, acoperitul caselor cu stuf pare să fi ajuns la capăt de drum. O dată pentru că nimeni nu vrea să mai învețe cum se face și apoi pentru că tinerii au alte gusturi în privința arhitecturii propriilor case – și le doresc mari, construite rapid, din materiale la modă. Citește integral materialul semnat de Otilia Bălinișteanu, în Ziarul Lumina...

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Dan Șova, condamnat la trei ani de închisoare cu executare

astăzi, 14:06
250

Fostul senator PSD Dan Șova a fost condamnat luni de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență, în dosarul CET Govo...

Bolile care ne lasă fără permis de conducere!

astăzi, 13:33
532

Afectiunile cardiovasculare grave, tulburarile neurologice care afecteaza sistemul nervos sau bolile mintale sunt sau cateva dintre afectiunile care ne lasa fara permis de conducere. Va spunem astazi ...

INCREDIBIL! Accident în piață: A apăsat pedala de accelerație, a lovit o femeie, apoi s-a oprit în zid!

astăzi, 12:26
2896

Duminică, la ora 11.20, în timp ce se afla la volanul unui autoturism staţionat, dar cu motorul pornit, pe un spaţiu verde din incinta Pieţei Agricole Vereşti, din cauze necunoscute, o feme...