Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Am citit încă una din cele peste 20 de cărţi scrise de Mihai Batog-Bujeniţă: „Cântece de shomerie” (rondeluri şi epigrame, Editura „Ars Longa”, Iaşi, 2011). Autorul, preşedintele  celor două ALPI, care a scris  roman, proză scurtă, poezie umoristică, poeme ironice, cronici de carte, roman poliţist, studii, comunicări, opinii etc., ţine să ne precizeze: „Ştim încă de pe băncile şcolii despre cântecele de haiducie, de cătănie sau de vitejie. De ce să nu avem acum şi cântece de shomerie luând în consideraţie că o bună parte a lumii exact în acest extrem de fascinant domeniu exersează cam pe timpul întregii vieţi”. Cartea este alcătuită pe principiul „3 în 1” (trei epigrame pe o pagină), având ca bonus un rondel sau un poem ironic (pe pagina alăturată). Dependenţa faţă de epigramă a celor ce o creează este netratabilă. Orice tendinţă de revalorizare prin sine a oricărui epigramist este sortită eşecului. Scrie el alte specii, face ce face şi revine la epigramă.  Microbul epigramei îl va obliga să fie într-o permanentă stare de veghe oriunde s-ar afla: acasă, în maşina personală, în autobuz, în parc, în staţiune, când mănâncă, dar mai ales la serviciu. Din majoritatea epigramelor lui Mihai Batog-Bujeniţă ţâşneşte un comic de moravuri  provocat de diade precum pretenţii-realitate, dorinţe-rezultate şi alte asemenea construcţii  puse ca motive şi având un dublu scop, să exprime un adevăr profund şi să provoace râsul:

VECINA MEA

O vecină am, dar una,

Ce-i cu şiretlicuri unsă,

Coafată-i totdeauna

Însă mult mai des e tunsă.

MAFII ŞI MAFII…

Dând un ban, cerându-ţi zece,

Mafiotul îţi ia tot,

Invers treaba se petrece

Cu guvernul mafiot.

RELATIV ŞI ABSOLUT

Într-o lume relativă

Cred că-i bine de ştiut

Singura alternativă

Este vodca: „Absolut”.

SONDELE, SURSA BOGĂŢIEI

CITEȘTE ȘI: "Pecheziții la AJOFM: Trei agenți economici din Botoșani în vizorul Parchetului Eu..."

4x4, iaht, o blondă

Inspir chiar puţină frică,

Fiind proprietar de sondă.

Deocamdată…în vezică!

EVOLUŢIE

Să furi din codru? Ce prostie!

Ce-o fi avut în cap netotul.

Când elegant, cu o hârtie,

Azi codru-l poţi fura cu totul.

DEMONSTRAŢIE

Şopârla-şi lasă iute coada

Şi astfel ea ne demonstrează

Că fraierii rămân cu noada,

Iar şmecherii se fofilează.

FESTIVALURI DE „CULTURĂ”

Vin, piftie şi friptură,

Ţuică, ciuşcă şi sarmale…

Festivalu-i de cultură,

Cu valori tradiţionale.

Trei catrene, la care se adaugă versul solitar, constituie arhitectura rondelurilor, una care respectă forma consacrată, cea franceză, cu două rime.. Primele patru versuri pun în evidenţă fondul, acel „coroclinc” ce dă elementul ascuns, acea parte stabilă în jurul căreia se încolăceşte motivul exprimat în primele două versuri. Al doilea catren asigură legătura cu al treilea, făcând un transfer silenţios către versul solitar din final, scoţând în faţă comicul, în mare parte de caracter: „Atârnat cu-n fir de grindă, / Paingul meu cu ochi saşii, / Ţese plasa să-şi întindă / Şi pândind muscoi zbanghii. // Nu-l urăsc pe cel ce-n tindă / Fură goangele zurlii… / Şade atârnat de grindă, / Paingul meu cu ochi saşii. // Dar pe cei ce stau să prindă / În reţea de intrigi, mii, / Lumea vrând să o cuprindă, / Mi-aş dori să-i văd, copii, // Atârnaţi cu-n fir de grindă.” („Rondelul paingului”). Rondelurile lui Mihai Batog-Bujeniţă sunt un exemplu de gândire calmă, logică aşezată şi viziune bazată  pe observaţie psihologică şi explorare finalizată cu momente de amuzament.  Citind o carte  nu prea poţi intui care este limbajul trupului şi tonul vocii autorului, dar poţi să-i descoperi limbajul. Sintagme pline de fior liric ( „anii duşi ca un fuior”, „cavaler cu piept de stei”, „răscolit ca un sertar”, „făpturi de ceaţă”, „al morţii bursier” etc.), jocuri de cuvinte (excelente la nivelul rimelor) sau cuvinte cheie, pun în evidenţă puterea de creaţie a acestui autor: „Sunt o umbră doar din omul / Care călărea cu vaier, / Cai ce nechezau spre Domnul / Şi stârneau furtuni prin aer. // Noaptea-mi trece precum fumul / Stând cu gândurile caier, / Că-s o umbră doar din omul / Care călărea cu vaier. // Şi privind în zare turnul, / Cel cu cruce de boier, / Strig să mă audă Domnul, / Printre norii ce se-ncaier… // Sunt o umbră doar din OMUL…!” („Rondelul autodefinirii”).

Scrie Mihai Batog-Bujeniţă:  „Se spune despre vin că este poezie îmbuteliată, iar despre poezie că este gravitaţia sufletului. În consecinţă, dacă bei, zbori… Ce simplu este…Şi eu care m-am chinuit, toată viaţa, ca să fac asta pilotând monştri din metal de mii de tone. Nu mai spun cu cât efort şi cu câte renunţări…Ce-ar fi s-o iau de la început pe calea simplă…”.  „Cântece de shomerie” este un imn închinat vinului, zborului şi umorului de către un autor total care simte pământul sub picioare. (Georgică Manole)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

SECRETARE FĂRĂ  FRONTIERE  

Când la concurs veni Ionică,

Fu întrebat cu voce clară:

Ce poţi să faci, la o adică?

Să mă „ofer”... ca secretară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

DORINŢĂ  

Chiar de credeţi că-s candriu

Vorbe multe nu încap:

Eu doresc acum să fiu

Ochiul ei… de la ciorap. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

MODA LA FEMEI  

Înainte cu ani mulţi

Preferau bărbaţii culţi.

Azi principiul este nul:

Preferaţii sunt cei cool. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

RECUNOAȘTERE

După muncă de valoare,

Recunoaşterea aparte

Pentru cei ce au răbdare,

Se obţine după moarte.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

MOTO-UL LA CONCURSURI

Necinstea, cât se va menține,

Un moto, știu aproape toți,

Ne apără la fel de bine

Precum și lacătul, de hoți.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

RECUNOAȘTEREA VALORII

C-un nou proiect original, 

E iarăși șeful premiat,

Căci are-un cap fenomenal…

Cel care-a fost concediat!   (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

LA O ŞEDINŢĂ POLITICĂ

De adversari prea atacat

Şi de reporteri asaltat,

Mai e o ultimă ieşire…

Aceea de-a-ţi ieşi din fire! (VASILE LARCO)

REFORMĂ SANITARĂ

Spre sănătate şi-a-ndreptat

Guvernul nou a sa privire;

Spitalele s-au comasat

Să facă loc de cimitire. (VASILE LARCO)

CRIZĂ POLITICĂ

Că e politica o „nadă”,

S-a spus discret, în multe rânduri:

Guvernu-acesta n-o să cadă…

Iar lumea a căzut pe gânduri. (VASILE LARCO)

UNUI NERECUNOSCĂTOR

Îşi strigă-n public supărarea

Şi nu-l mai înţeleg defel:

De nu îi plagiam lucrarea,

Nici dracu n-auzea de el! (PETRU-IOAN GÂRDA)

EPIGRAMIŞTII

Noi, în unele demersuri,

Mergem până la psihoză,

Insultându-se în versuri

Ca să ne scuzăm în proză. (PETRU-IOAN GÂRDA)

PREŢ

Regele din altă ţară,

Pentr-un cal dă un regat;

Cel ce trage din ţigară

Dă o viaţă pe fumat. (ION DIVIZA)

AVANTAJ

De vremuri aspre încercaţi,

Bărbaţii apără-adevărul;

Azi doar pleşuvii nu-s stresaţi:

Lor nu li se ridică părul. (ION DIVIZA)

UNUI FUNCŢIONAR AJUNS ŞOMER

Zile grele, Doamne sfinte,

Cu dureri acute-n ceafă:

Nu lucra nici înainte,

Dar măcar primea o leafă! (GHEORGHE BÂLICI)

PREŢUL DREPTĂŢII

Cu dreptatea celor drepţi

Capeţi cinste şi prestanţă,

Dar că-i scumpă cum n-aştepţi

Te convingi doar în instanţă!... (GHEORGHE BÂLICI)

BĂRBATUL

O fiinţă care n-are

Nicio destinaţie,

Dar visând la relaxare,

Intră-ntr-o relaţie. (GRIGORE COTUL)

COMPASIUNE

Îl duc pe soţul ei, săracul,

Şi-atâta lume-l înconjoară,

Când ştie că va da de dracul

…a doua oară. (GRIGORE COTUL)

TĂINUIREA

Era aşa de fericit

Şi mândru când s-a însurat…

Acum, e foarte mulţumit

…c-a rezistat. (GRIGORE COTUL)

INGRATITUDINEA UNUI BEŢIV

Ameţit de ţuici şi fumuri,

Ieri l-a strâns ea de pe drumuri;

Însă astăzi dânsa plânge

Când de gât beţivu-o strânge! (ELENA MÂNDRU)

UNUI PROCUROR D.N.A.

Când a fost prinsă, din buget

Furând prin firmele-i „căpuşă”,

El mâna i-a cerut discret,

Să-i pună o…cătuşă. (ELENA MÂNDRU)

EXCURSIE ÎNTR-O INSULĂ STÂNCOASĂ

Ce zi frumoasă am avut!

Privit-am stânci de andezit

Prăpăstii multe am văzut

Dar şi mai multe-am auzit. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

CÂNTĂRI...CÂNTĂRI

Ador cântările popeşti,

În ele raiul e descris.

Dar poţi şi iadul să-l priveşti,

De te-or „cânta” popii-n scris. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

UNUI „CĂRTURAR”

Fiind cu ochii-n patru părţi

Şi-n studiu adâncit mereu

Doar damele-l mai scot din cărţi,

Dacă  nu-i intră un careu... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

POLITICIENI CORUPŢI

Urmărindu-le ispita,

Vine lesne dezlegarea:

Aşteptau mai toţi ieri mita,

Azi i-aşteaptă…închisoarea! (MIHAI HAIVAS)

CONSTATARE LITERARĂ

Şi la noi şi peste-Atlantic,

Scriu, având în cap hulubi:

Cei bătrâni, în metrul antic, 

Tinerii… în metri cubi! (MIHAI HAIVAS)

FEMEIA FĂRĂ  VÂRSTĂ

Când ea arată ca o floare

Şi ochi-i fulgeră scântei,

Tu te-ntrebi ce rost mai are

Să afli anii dumneaiei?... (MIHAI SĂLCUŢAN)

OPTIMISM 

Tot pământu-i pare rai,

Viaţa dulce poezie,

Cu frumoase ca-n serai…

Că-i bărbat cu fantezie! (MIHAI SĂLCUŢAN)

PERSOANĂ CU HANDICAP 

Pe-un bărbat în pasă proastă

Sunt dispus să-l înţeleg,

Că fiind lipsit de-o coastă

Nu mai este om întreg. (MIHAI SĂLCUŢAN)

GUVERNUL NOU  ŞI GREAUA MOŞTENIRE 

De cu zori și până-n seară

Așteptăm febril vreo știre.

Noii-ndrugă ca o moară 

Despre greaua moștenire. (NICOLAE MĂTCAŞ)

DIASPORENII ÎN OCHII 

BURTĂVERZIMII  DÂMBOVIŢENE 

Dumnezeu să te ferească

De socoátă măgărească:

„Ăia” stau la cotitură,

„Álea”, sigur, pe centură. (NICOLAE MĂTCAŞ)

GÂNDIRE DE GROTĂ  

Fetele ce-s traficate

N-ar fi sclave sub papuc

Pentru capete pătrate:

„Álea vor, ăștia le duc!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

GEME STATUL DIN ŢÂŢÂNI  

Procurori, judecători,

Polițiști și infractori ...

Câtă vreme-s mână-n mână,

Sare statul din țâțână. (NICOLAE MĂTCAŞ)

DESPRE PARADA MILITARĂ DIN 1 DECEMBRIE  

Defilează, carpatini,

Cei mai bravi vecini oșteni.

Mândri foc, dar tot străini, 

Trec și frații moldoveni. (NICOLAE MĂTCAŞ)

A  FĂCUT-O DE TOT LATĂ 

Țara ni-i în sărbătoare.

Mândru, un baron și-a zis-a:

„Mare-a fost? Să fie mare:

De la Nisa pân' la Tisa!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

GREU CU GREUL NESIMŢIT  

Greu să-ntrebi pe om la greu:

„Ce te doare, mielule?”

Mult mai simplu - cu tupeu:

„Tunde-o, măi, tembelule!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

ÎN LOC DE SCUZE   

Mai să treacă-n ofensivă,

Când recurge la pretext:

Vorba lui, inofensivă,

A fost scoasă din context. (NICOLAE MĂTCAŞ)

NOUA MAJORITATE    

Se limpezesc apele!

Câte unul, mai timid,

Plimbă acum mapele,

Dar...pe la un alt partid!?... (MAX OPAIŢ)  

CLIENTELA POLITICĂ  

Când alesul se agaţă

 De o funcţie, sau post,

Vezi că s-a schimbat la faţă,

 Deşi  e acelaşi...prost !!  (MAX OPAIŢ) 

PROMISIUNE GUVERNAMENTALĂ 

Premierul ţine sus şi tare 

Că face  depesedizare;  

Dar ce-i ascunde lui "bostanul",

Probabil, vom vedea la...anul !?  (MAX OPAIŢ)  

ADOLESCENTINĂ (catren) 

La şcoală-n pauza mare,

 Lâng-o fată, un baiat 

Vrea iubirea să-i declare...

Dar nu  poate, c-a ...sunat! (MAX OPAIŢ)

PRE-EPITAF

Am un obicei firesc,

Chiar din clasele primare:

Să întârzii, să chiulesc…

O să-ncerc la-nmormântare. (DUMITRU BUJDOIU)

BARAJ DE CALIFICARE LA EURO 2020

Aș vrea să fiu optimist,

N-am motive, rămân trist;

Antrenor tânăr, necopt,

Și-un burlean străin de soft. (DUMITRU BUJDOIU)

BECALI, DUPĂ TRAGEREA LA SORȚI  EURO 2020

Asta-i grupă, dragii mei,

Cu Malta și cu Feroaie ?

“Fecebe” îi face zoaie !

Cum, nici n-am căzut cu ei? (DUMITRU BUJDOIU)

ȘI LA FOTBAL SUNTEM PROȘTI ȘI FĂRĂ NOROC

Prost să fii, noroc să (n-)ai;

De proverb ni se cam rupe,

Grupe tari, dar nu e bai,

Oricum, n-ajungem în grupe. (DUMITRU BUJDOIU)