Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
De departe, epigramiştii sunt cei mai liberi. Ei se mişcă printre cei care locuiesc AICI unde, după cum spune Gellu Naum, „lucrurile au centru de greutate”. Libertatea aceasta este şi principala cauză care face să nu fie bine văzuţi de unele categorii umane, politicienii fiind cei care îi urăsc cel mai mult. Deseori, epigramiştii evadează în zona lui ACOLO, rondelul fiindu-le cel mai la îndemână. Când apelează la sonet sau haiku, deja li s-au deschis o poartă DINCOLO unde, spune acelaşi Gellu Naum, „se renunţă la centrul de greutate”, cu alte cuvinte îşi face prezenţa poezia în forma ei pură. Conţinutul cărţii „Genuri sărite” (poeme ironice, Editura „Ars Longa”, Iaşi, 2017) ne relevă un autor, Mihai Batog-Bujeniţă, ca fiind degetul arătător al lui Diogene. Umblă prin Iaşi şi pe aiurea cu lampa aprinsă a genurilor umoristice (e drept, alese pe sărite!) pentru a găsi un om cinstit. Îl găseşte rar şi aceluia îi dedică un madrigal. Cei mai mulţi sunt amoraliştii, acei care prin „filozofia” lor sunt percepuţi ca susţinători ai imoralităţii. Pentru ei argumentele de natură generală nu au valabilitate, sunt destul de şterşi când vine vorba de cinste, capriciile afective sunt puse la baza acţiunilor şi intereselor lor şi apelează foarte des la comparaţii autolaudative:
MORAL VS. IMORAL
Deşi nu-i vorbă din popor
Am să v-o spun foarte direct:
Să fii moral nu e uşor
Când imoralul e erect!
Mihai Batog-Bujeniţă nu-i iartă şi alcătuieşte o carte în care epigramele, rondelurile şi sonetele se supun efectelor „oglinzilor vivante” în accepţiunea impusă de Dumitru Ţepeneag, aceea de a-i prinde în diferite unghiuri şi perspective:
AVOCAT AL MAFIEI
Acesta-i adevărul gol:
Onoare n-am şi nici salariu;
Am doar la tâmplă un pistol
Ce ţine loc de onorariu.
DILEMA UNOR POLITICIENI
Când simţi că eşti nefericit
Iar viaţa face pe nătânga
Nu-i greu să fii chiar mulţumit
De-o faci cu dreapta ori cu stânga.
TARE DE CARACTER
Spun şi tare-aş vrea s-audă
Căci nu-i chiar nici un mister:
El e tare-n caracter
Precum e o cârpă udă.
DECLARAŢIE
Dorind să fie deputat
Un domn oier proeminent
Cu mult aplomb a declarat:
O fac de oaie-n parlament!
REMANIERE GUVERNAMENTALĂ
Prezentă numai pe-o hârtie,
Doar o idee-ar incuba
Miniştri patruzeci să fie,
Ca-n basmul cu Ali-Baba.
În general, tot ce propune autorul în această carte nu permanentizează funcţia estetică, ponderea fiind dată de funcţia etică. Fiecare secvenţă, fie epigramă, rondel sau sonet pune în evidenţă o morală a cuiva. Funcţia estetică e vizibilă în sonete unde, de fapt, logosul are o bogăţie specifică: „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaţii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne-nvinse / Troiene-aşez precum drumeţul şaua. // Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua, / Când alarmate ştiri, anunţă prinse: / Tractoare, pluguri sau maşini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească, / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o ţuică să se încălzească… // Şi-n crâşme stau ţărani cu chip de iască, / Ce-aşteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!” („Sonetul viscolului”).
Femeia este văzută altcumva de Mihai Batog-Bujeniţă, şi apreciez puterea de a recunoaşte că, după cum spunea cineva, „femeia este braţul bărbatului dar şi plumbul din picioarele lui”:
ILUZII, ILUZII
Iubito, cred că-ntineresc!
Iar părul meu alb, rar şi vechi
E negru acum de-l privesc
Deocamdată, în urechi!
PARADOX
Când gura ta de-a mea-i lipită
Se simte gustul raiului,
Dar de-o desparţi, chiar o clipită,
Se-aude larma iadului.
ADORABILA FEMEIE
Putem cu toţii să mimăm
Tristeţi sau chiar entuziasmul
Dar pe femei la admirăm:
Doar ele pot mima orgasmul!
O prefaţă scrisă de Liviu Apetroaie, câteva traduceri în spaniolă semnate de Mario Castro Navarette, precum şi desenele realizate de Florin Buciuleac şi Gheorghe Bejenaru înnobilează o carte ce trece mult peste lirismul sec ce caracterizează astfel de demersuri. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
LIBERTATEA
Când libertatea ni-i stăpână
Şi iar pericolul apare,
O apărăm cu arma-n mână
Şi-o dăm degeaba la votare!... (GHEORGHE BÂLICI)
PROPAGANDĂ GUVERNAMENTALĂ
În criza asta care ţine
Atâţia ani îndelungaţi,
N-am şti c-o ducem foarte bine,
De nu am fi înştiinţaţi!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN DEMOCRAŢIE
Legea, frază după frază,
„Sus” în Parlament se coace,
Un principiu stând la bază:
„Cine-mparte, parte-şi face!” (VASILE LARCO)
ŞI PROSTUL ARE CAP
E bine de luat aminte,
Eu despre prost întruna zic:
Lui multe îi mai trec prin minte,
Dar nu-i rămâne mai nimic! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU DE IARNĂ
În vale ninge şi pe grui,
Primarul zilnic e pe stradă,
Ceva să lase-n urma lui…
Mai multe urme pe zăpadă! (VASILE LARCO)
CRITICILOR
Cînd criticaţi precum vă tună,
Mai fiţi vă rog puţin atenţi,
Că-n fruntea ţării nu se-adună
Doar hoţi, ci şi... incompetenţi. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DIALOG
─ Or fi ei boi vînjoşi în frunte,
Dar drumu-i prost, chiar nu te sperii
De-atîtea buturugi mărunte?
─ De ce? Că-s tot ale puterii! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RĂSPUNSUL UNUI CRAI BĂTRÎN
Să ştii că eu, un moşulică,
Mă ţin de-o fată cu temei:
Eu n-am probleme dacă pică…
De pică, e… problema ei. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SCUT VULNERABIL
Atâta vreau să vă îndemn:
Când faceţi scut la Deveselu,
Să fie exclusive din lemn!
De nu, vi-l fură “puradelu`”! (PETRU-IOAN GÂRDA)
REZERVĂ
Oltenii vor să se monteze
La dânşii scut american,
Dar li-i să nu se declanşeze
Când explodează vreun bostan! (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALTRUISTUL
Fiind un om ce preţuieşte
Şi hâtri şi netoţi,
Atât de tare ne iubeşte,
Că ne-ar mânca pe toţi. (ION DIVIZA)
CHEZĂŞIE
Vom supravieţui, vă spun,
Ni-i chezăşie sărăcia:
De unde vom lua săpun
Ca să ne săpunim frânghia?! (ION DIVIZA)
UNUIA LIPSIT DE ŞANSĂ
Dificultăţilor faci faţă
Cu greu atunci când pas cu pas,
Mai toate uşile, în viaţă,
Ţi s-au deschis mereu în…nas! (MIHAI HAIVAS)
DECIZIE OPTIMĂ
Surprins în pat cu o vecină,
Bărbatul, foarte calm, a declarat:
Mai bine divorţat cu vină,
Decât, lipsit de vină…însurat! (MIHAI HAIVAS)
LA DONA E MOBILE
Dama cu mişcări feline,
Când la ceartă dă asaltul,
Doar cu gura e pe tine,
Iar cu ochii e pe altul. (MIHAI SĂLCUŢAN)
EVIDENŢĂ
Când ochii i se-aprind scântei,
Că frumuseţea l-a sedus,
Precis a fost la munte, sus,
Sau mai spre poale, la femei. (MIHAI SĂLCUŢAN)
PRESUPUNERE
Fata mamei, frumuşică,
Tare-i problematică,
Nu că este uşurică
Ci că-i uşuratică. (MIHAI SĂLCUŢAN)
JUCĂTOR DE POKER PROFESIONIST
Câte regine a avut...
Şi-n mânecă mereu trei aşi,
Sau popi şi regi de ar fi vrut.
Acum... e joker la „vieţaşi”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LAUDELE MAMEI
Ce bine tu se ţine-al tău,
Nurorii, soacra îi spunea.
Iar el fălos de trupul său,
Numai de garduri se ţinea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DAR PÂNĂ CÂND?
Reţeta pare de succes,
Ei crezând că suntem târlă,
Cam zilnic vine un ales
Şi mai bagă o „şopârlă”... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE DRAGUL SOŢIEI
Pantoful doamnei mele-i scump,
Iar leafa-i prea subţire;
L-aş fi votat chiar şi pe Trump,
Doar să n-o scot din fire! (ELENA MÂNDRU)
UNOR LIMBUŢI
Că sunt unii de când lumea,
Ce bârfesc în lung şi-n lat,
Despre ei – şi asta-i culmea –
Adevăru-i…camuflat! (ELENA MÂNDRU)
SUB PAPUC
Desigur, poate nu-i convine,
Dar vă voi spune tuturor:
Nevasta lui arată bine
(Cu degetul arătător). (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A LUAT-O GURA PE DINAINTE
-Vreau alt telefon. Exalt
Când gândesc la o şuetă.
A-ntrebat: -Şi celălalt?
-Celălalt îmi ia tabletă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA IEŞIREA DIN COMISIA DE MEDIERE
„De astăzi lumea se deşteaptă!
(Zicea un ins făcând a drâmbă),
Când nu-i o judecată dreaptă
Alegi o împăcare strâmbă!” (NAE BRĂDĂŢEANU)
NEDUMERIRE
E-o retorică-ntrebare:
Clasa zero (oarecare)
Este ca numerotare,
Sau e nulă ca valoare? (NAE BRĂDĂŢEANU)
ŢARA MEA…
Ţara mea nu-i ţara mea,
Este-a cui se dă la ea.
Ţara mea, a mea nu eşti,
Eşti a cui te nimereşti! (GIREL BARBU)
NOAPTEA SCRIE…
Noaptea scrie pe mine poeme,
Dimineaţa soarele le şterge,
Alături primăvara se screme…
Ceva în lume nu mai merge. (GIREL BARBU)
REACŢIA FOŞTILOR PITONI LA GUVERNARE
A trăi dintr-un salariu
Mediu pe economie
Și s-accezi în serpentariu
Lor le pare-o erezie. (NICOLAE MĂTCAŞ)
SCHIMBARE DE GUVERN – SCHIMBARE DE PILE?
Care-i, dară, fraților,
Șansa așteptării noastre,
Scoateți când pilele lor
Și le púneți pe-ale voastre? (NICOLAE MĂTCAŞ)
SALARIILE MAJORATE
( șpaga mult mai mult le-ar bate)
E,-n spitale,-o mare plagă:
Nu se mai - spre-un scop - converge
De când nú se mai dă șpagă.
Timpul trece, leafa merge... (NICOLAE MĂTCAŞ)
TESTUL PISA ŞI NOUL MINISTRU AL EDUCAŢIEI
Să te mai miri că biata noastră școală
Bâhlește-n smârc, nămol și brambureală,
Nu-l vede când ministrul, de pe cal,
Agramatismul cras funcțional? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CE S-A ALES DIN MÂNDRIA NOASTRĂ?
Primii la salariere,
Reciclări, Olimpiadă,
La-nvățat, pe șantiere...
Doar că primii ...de la coadă. (NICOLAE MĂTCAŞ)
TENTATIVĂ
O îngrămădi pe Veta
La marginea patului,
Dar ea îi făcu omleta
Cu materialul lui! (TEODOR JACOTĂ)
ELECTORALĂ
Baliverne în taverne,
Politruci de neînvins,
Vin guverne, râd guverne,
Eu perfectul simplu ins. (TEODOR JACOTĂ)
.. FUNCȚIONALA VEORICA
După funcțiiv -a fost avidă;
Și, recent, i-a căzut fisa,
Pe blat făcu Testul PISA,
Și-a aflat că e...gravidă. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF L-A MAZILIT DOAR PE CONTRA
O măsură necesară,
Cu Burleanu ( o gargară!):
Odată cu antrenorul,
Să plece și-antreprenorul! (DUMITRU BUJDOIU)
DRAMA UNEI CĂSNICII
La teatru ne-am cunoscut;
Îi plăcea teatrul absurd;
Apoi l-a “jucat” prea mult,
Până-am apelat la...SMURD. (DUMITRU BUJDOIU)
FĂRĂ CERTURI ÎN FAMILIE
Iată-un cuplu ideal :
(Presupunem, prin absurd),
Soțul, orb și puțin surd,
Ea, mută, congenital. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICA LA ROMÂNI
Am observat că-n Parlament,
Cei care mai cred că pot opta
Se-ncurcă tot mai evident,
Că nu știe stânga de dreapta !?... (MAX OPAIȚ)
SE CAUTA MAJORITATE...
Se pregatesc anticipate,
Guvernul, recent instalat,
Vrea să strice cât se poate ,
Din tot ce alţii au… stricat!! (MAX OPAIŢ)
NOSTALGIA UNUI ...MARINAR CUNOSCUT
Bătrânul lup, azi de pe mare
S-a-ntors acasă şi se jură
Că grija lui e cea mai mare ,
Când n-are gheaţă-n...băutură ! (MAX OPAIŢ)
DE LA GRIGORE MOISIL CITIRE
Vă spun, citând din cunoscuţi:
Cu-n lucru eu nu mă împac ,
Văd specialişti recunoscuţi,
Doar ...prin erorile ce fac!?. (MAX OPAIŢ)
UNUI DOCTOR POET
Văzând în fine că scalpelu
Trimite prea puţini la Belu,
Doctorul X, cu tot temeiul,
Utilizează şi condeiul. (MIRCEA PAVELESCU)