Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Am citit încă una din cele peste 20 de cărţi scrise de Mihai Batog-Bujeniţă: „Cântece de shomerie” (rondeluri şi epigrame, Editura „Ars Longa”, Iaşi, 2011). Autorul, preşedintele celor două ALPI, care a scris roman, proză scurtă, poezie umoristică, poeme ironice, cronici de carte, roman poliţist, studii, comunicări, opinii etc., ţine să ne precizeze: „Ştim încă de pe băncile şcolii despre cântecele de haiducie, de cătănie sau de vitejie. De ce să nu avem acum şi cântece de shomerie luând în consideraţie că o bună parte a lumii exact în acest extrem de fascinant domeniu exersează cam pe timpul întregii vieţi”. Cartea este alcătuită pe principiul „3 în 1” (trei epigrame pe o pagină), având ca bonus un rondel sau un poem ironic (pe pagina alăturată). Dependenţa faţă de epigramă a celor ce o creează este netratabilă. Orice tendinţă de revalorizare prin sine a oricărui epigramist este sortită eşecului. Scrie el alte specii, face ce face şi revine la epigramă. Microbul epigramei îl va obliga să fie într-o permanentă stare de veghe oriunde s-ar afla: acasă, în maşina personală, în autobuz, în parc, în staţiune, când mănâncă, dar mai ales la serviciu. Din majoritatea epigramelor lui Mihai Batog-Bujeniţă ţâşneşte un comic de moravuri provocat de diade precum pretenţii-realitate, dorinţe-rezultate şi alte asemenea construcţii puse ca motive şi având un dublu scop, să exprime un adevăr profund şi să provoace râsul:
VECINA MEA
O vecină am, dar una,
Ce-i cu şiretlicuri unsă,
Coafată-i totdeauna
Însă mult mai des e tunsă.
MAFII ŞI MAFII…
Dând un ban, cerându-ţi zece,
Mafiotul îţi ia tot,
Invers treaba se petrece
Cu guvernul mafiot.
RELATIV ŞI ABSOLUT
Într-o lume relativă
Cred că-i bine de ştiut
Singura alternativă
Este vodca: „Absolut”.
SONDELE, SURSA BOGĂŢIEI
4x4, iaht, o blondă
Inspir chiar puţină frică,
Fiind proprietar de sondă.
Deocamdată…în vezică!
EVOLUŢIE
Să furi din codru? Ce prostie!
Ce-o fi avut în cap netotul.
Când elegant, cu o hârtie,
Azi codru-l poţi fura cu totul.
DEMONSTRAŢIE
Şopârla-şi lasă iute coada
Şi astfel ea ne demonstrează
Că fraierii rămân cu noada,
Iar şmecherii se fofilează.
FESTIVALURI DE „CULTURĂ”
Vin, piftie şi friptură,
Ţuică, ciuşcă şi sarmale…
Festivalu-i de cultură,
Cu valori tradiţionale.
Trei catrene, la care se adaugă versul solitar, constituie arhitectura rondelurilor, una care respectă forma consacrată, cea franceză, cu două rime.. Primele patru versuri pun în evidenţă fondul, acel „coroclinc” ce dă elementul ascuns, acea parte stabilă în jurul căreia se încolăceşte motivul exprimat în primele două versuri. Al doilea catren asigură legătura cu al treilea, făcând un transfer silenţios către versul solitar din final, scoţând în faţă comicul, în mare parte de caracter: „Atârnat cu-n fir de grindă, / Paingul meu cu ochi saşii, / Ţese plasa să-şi întindă / Şi pândind muscoi zbanghii. // Nu-l urăsc pe cel ce-n tindă / Fură goangele zurlii… / Şade atârnat de grindă, / Paingul meu cu ochi saşii. // Dar pe cei ce stau să prindă / În reţea de intrigi, mii, / Lumea vrând să o cuprindă, / Mi-aş dori să-i văd, copii, // Atârnaţi cu-n fir de grindă.” („Rondelul paingului”). Rondelurile lui Mihai Batog-Bujeniţă sunt un exemplu de gândire calmă, logică aşezată şi viziune bazată pe observaţie psihologică şi explorare finalizată cu momente de amuzament. Citind o carte nu prea poţi intui care este limbajul trupului şi tonul vocii autorului, dar poţi să-i descoperi limbajul. Sintagme pline de fior liric ( „anii duşi ca un fuior”, „cavaler cu piept de stei”, „răscolit ca un sertar”, „făpturi de ceaţă”, „al morţii bursier” etc.), jocuri de cuvinte (excelente la nivelul rimelor) sau cuvinte cheie, pun în evidenţă puterea de creaţie a acestui autor: „Sunt o umbră doar din omul / Care călărea cu vaier, / Cai ce nechezau spre Domnul / Şi stârneau furtuni prin aer. // Noaptea-mi trece precum fumul / Stând cu gândurile caier, / Că-s o umbră doar din omul / Care călărea cu vaier. // Şi privind în zare turnul, / Cel cu cruce de boier, / Strig să mă audă Domnul, / Printre norii ce se-ncaier… // Sunt o umbră doar din OMUL…!” („Rondelul autodefinirii”).
Scrie Mihai Batog-Bujeniţă: „Se spune despre vin că este poezie îmbuteliată, iar despre poezie că este gravitaţia sufletului. În consecinţă, dacă bei, zbori… Ce simplu este…Şi eu care m-am chinuit, toată viaţa, ca să fac asta pilotând monştri din metal de mii de tone. Nu mai spun cu cât efort şi cu câte renunţări…Ce-ar fi s-o iau de la început pe calea simplă…”. „Cântece de shomerie” este un imn închinat vinului, zborului şi umorului de către un autor total care simte pământul sub picioare. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
SECRETARE FĂRĂ FRONTIERE
Când la concurs veni Ionică,
Fu întrebat cu voce clară:
Ce poţi să faci, la o adică?
Să mă „ofer”... ca secretară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DORINŢĂ
Chiar de credeţi că-s candriu
Vorbe multe nu încap:
Eu doresc acum să fiu
Ochiul ei… de la ciorap. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MODA LA FEMEI
Înainte cu ani mulţi
Preferau bărbaţii culţi.
Azi principiul este nul:
Preferaţii sunt cei cool. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
RECUNOAȘTERE
După muncă de valoare,
Recunoaşterea aparte
Pentru cei ce au răbdare,
Se obţine după moarte. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
MOTO-UL LA CONCURSURI
Necinstea, cât se va menține,
Un moto, știu aproape toți,
Ne apără la fel de bine
Precum și lacătul, de hoți. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RECUNOAȘTEREA VALORII
C-un nou proiect original,
E iarăși șeful premiat,
Căci are-un cap fenomenal…
Cel care-a fost concediat! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA O ŞEDINŢĂ POLITICĂ
De adversari prea atacat
Şi de reporteri asaltat,
Mai e o ultimă ieşire…
Aceea de-a-ţi ieşi din fire! (VASILE LARCO)
REFORMĂ SANITARĂ
Spre sănătate şi-a-ndreptat
Guvernul nou a sa privire;
Spitalele s-au comasat
Să facă loc de cimitire. (VASILE LARCO)
CRIZĂ POLITICĂ
Că e politica o „nadă”,
S-a spus discret, în multe rânduri:
Guvernu-acesta n-o să cadă…
Iar lumea a căzut pe gânduri. (VASILE LARCO)
UNUI NERECUNOSCĂTOR
Îşi strigă-n public supărarea
Şi nu-l mai înţeleg defel:
De nu îi plagiam lucrarea,
Nici dracu n-auzea de el! (PETRU-IOAN GÂRDA)
EPIGRAMIŞTII
Noi, în unele demersuri,
Mergem până la psihoză,
Insultându-se în versuri
Ca să ne scuzăm în proză. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PREŢ
Regele din altă ţară,
Pentr-un cal dă un regat;
Cel ce trage din ţigară
Dă o viaţă pe fumat. (ION DIVIZA)
AVANTAJ
De vremuri aspre încercaţi,
Bărbaţii apără-adevărul;
Azi doar pleşuvii nu-s stresaţi:
Lor nu li se ridică părul. (ION DIVIZA)
UNUI FUNCŢIONAR AJUNS ŞOMER
Zile grele, Doamne sfinte,
Cu dureri acute-n ceafă:
Nu lucra nici înainte,
Dar măcar primea o leafă! (GHEORGHE BÂLICI)
PREŢUL DREPTĂŢII
Cu dreptatea celor drepţi
Capeţi cinste şi prestanţă,
Dar că-i scumpă cum n-aştepţi
Te convingi doar în instanţă!... (GHEORGHE BÂLICI)
BĂRBATUL
O fiinţă care n-are
Nicio destinaţie,
Dar visând la relaxare,
Intră-ntr-o relaţie. (GRIGORE COTUL)
COMPASIUNE
Îl duc pe soţul ei, săracul,
Şi-atâta lume-l înconjoară,
Când ştie că va da de dracul
…a doua oară. (GRIGORE COTUL)
TĂINUIREA
Era aşa de fericit
Şi mândru când s-a însurat…
Acum, e foarte mulţumit
…c-a rezistat. (GRIGORE COTUL)
INGRATITUDINEA UNUI BEŢIV
Ameţit de ţuici şi fumuri,
Ieri l-a strâns ea de pe drumuri;
Însă astăzi dânsa plânge
Când de gât beţivu-o strânge! (ELENA MÂNDRU)
UNUI PROCUROR D.N.A.
Când a fost prinsă, din buget
Furând prin firmele-i „căpuşă”,
El mâna i-a cerut discret,
Să-i pună o…cătuşă. (ELENA MÂNDRU)
EXCURSIE ÎNTR-O INSULĂ STÂNCOASĂ
Ce zi frumoasă am avut!
Privit-am stânci de andezit
Prăpăstii multe am văzut
Dar şi mai multe-am auzit. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CÂNTĂRI...CÂNTĂRI
Ador cântările popeşti,
În ele raiul e descris.
Dar poţi şi iadul să-l priveşti,
De te-or „cânta” popii-n scris. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI „CĂRTURAR”
Fiind cu ochii-n patru părţi
Şi-n studiu adâncit mereu
Doar damele-l mai scot din cărţi,
Dacă nu-i intră un careu... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
POLITICIENI CORUPŢI
Urmărindu-le ispita,
Vine lesne dezlegarea:
Aşteptau mai toţi ieri mita,
Azi i-aşteaptă…închisoarea! (MIHAI HAIVAS)
CONSTATARE LITERARĂ
Şi la noi şi peste-Atlantic,
Scriu, având în cap hulubi:
Cei bătrâni, în metrul antic,
Tinerii… în metri cubi! (MIHAI HAIVAS)
FEMEIA FĂRĂ VÂRSTĂ
Când ea arată ca o floare
Şi ochi-i fulgeră scântei,
Tu te-ntrebi ce rost mai are
Să afli anii dumneaiei?... (MIHAI SĂLCUŢAN)
OPTIMISM
Tot pământu-i pare rai,
Viaţa dulce poezie,
Cu frumoase ca-n serai…
Că-i bărbat cu fantezie! (MIHAI SĂLCUŢAN)
PERSOANĂ CU HANDICAP
Pe-un bărbat în pasă proastă
Sunt dispus să-l înţeleg,
Că fiind lipsit de-o coastă
Nu mai este om întreg. (MIHAI SĂLCUŢAN)
GUVERNUL NOU ŞI GREAUA MOŞTENIRE
De cu zori și până-n seară
Așteptăm febril vreo știre.
Noii-ndrugă ca o moară
Despre greaua moștenire. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DIASPORENII ÎN OCHII
BURTĂVERZIMII DÂMBOVIŢENE
Dumnezeu să te ferească
De socoátă măgărească:
„Ăia” stau la cotitură,
„Álea”, sigur, pe centură. (NICOLAE MĂTCAŞ)
GÂNDIRE DE GROTĂ
Fetele ce-s traficate
N-ar fi sclave sub papuc
Pentru capete pătrate:
„Álea vor, ăștia le duc!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
GEME STATUL DIN ŢÂŢÂNI
Procurori, judecători,
Polițiști și infractori ...
Câtă vreme-s mână-n mână,
Sare statul din țâțână. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DESPRE PARADA MILITARĂ DIN 1 DECEMBRIE
Defilează, carpatini,
Cei mai bravi vecini oșteni.
Mândri foc, dar tot străini,
Trec și frații moldoveni. (NICOLAE MĂTCAŞ)
A FĂCUT-O DE TOT LATĂ
Țara ni-i în sărbătoare.
Mândru, un baron și-a zis-a:
„Mare-a fost? Să fie mare:
De la Nisa pân' la Tisa!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
GREU CU GREUL NESIMŢIT
Greu să-ntrebi pe om la greu:
„Ce te doare, mielule?”
Mult mai simplu - cu tupeu:
„Tunde-o, măi, tembelule!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN LOC DE SCUZE
Mai să treacă-n ofensivă,
Când recurge la pretext:
Vorba lui, inofensivă,
A fost scoasă din context. (NICOLAE MĂTCAŞ)
NOUA MAJORITATE
Se limpezesc apele!
Câte unul, mai timid,
Plimbă acum mapele,
Dar...pe la un alt partid!?... (MAX OPAIŢ)
CLIENTELA POLITICĂ
Când alesul se agaţă
De o funcţie, sau post,
Vezi că s-a schimbat la faţă,
Deşi e acelaşi...prost !! (MAX OPAIŢ)
PROMISIUNE GUVERNAMENTALĂ
Premierul ţine sus şi tare
Că face depesedizare;
Dar ce-i ascunde lui "bostanul",
Probabil, vom vedea la...anul !? (MAX OPAIŢ)
ADOLESCENTINĂ (catren)
La şcoală-n pauza mare,
Lâng-o fată, un baiat
Vrea iubirea să-i declare...
Dar nu poate, c-a ...sunat! (MAX OPAIŢ)
PRE-EPITAF
Am un obicei firesc,
Chiar din clasele primare:
Să întârzii, să chiulesc…
O să-ncerc la-nmormântare. (DUMITRU BUJDOIU)
BARAJ DE CALIFICARE LA EURO 2020
Aș vrea să fiu optimist,
N-am motive, rămân trist;
Antrenor tânăr, necopt,
Și-un burlean străin de soft. (DUMITRU BUJDOIU)
BECALI, DUPĂ TRAGEREA LA SORȚI EURO 2020
Asta-i grupă, dragii mei,
Cu Malta și cu Feroaie ?
“Fecebe” îi face zoaie !
Cum, nici n-am căzut cu ei? (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI LA FOTBAL SUNTEM PROȘTI ȘI FĂRĂ NOROC
Prost să fii, noroc să (n-)ai;
De proverb ni se cam rupe,
Grupe tari, dar nu e bai,
Oricum, n-ajungem în grupe. (DUMITRU BUJDOIU)