Rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Când medicul şi scriitorul german Samuel Hahnemann a creat homeopatia, nu s-a gândit că principiile acestui segment medical vor fi preluate şi de alte domenii decât cel pentru care a fost iniţiat. Unul dintre principiile homeopatiei, cel al similarităţii, l-au determinat pe părintele conceptului s-o definească printr-o propoziţie care vrăjeşte din prima clipă: „Similarul se vindecă prin similar” sau, cum ar zice românul, „Cui pe cui se scoate”. Viaţa a preluat acest principiu al similarităţii pe care, cu timpul, l-a transformat în mode , cel mai la îndemână exemplu pe care pot să-l dau fiind unul foarte cunoscut: pentru tineretul de azi tratare homeopatică înseamnă să vindeci înstrăinarea cu înstrăinare. Dar poate că mai la îndemână ar fi altul: a doua zi de dimineaţă, marii consumatori de alcool îşi tratează viciul tot cu un produs similar. Până şi epigramiştii ştiu că romanele din romane se scriu şi epigramele din epigrame. Numai că poeţii şi romancierii apelează la un alt principiu al homeopatiei, acela al diluţiei, aici eliminând conotația negativă pe care îl poate da termenul. Se vorbeşte despre „o turmentare homeopatică” la Francois Villon, alţi poeţi scriu „pentru a se mângâia şi lecui homeopatic”, iar Gheorghe Grigurcu, după unii recenzenţi, scrie poezie ca pe „un leac homeopatic”. La o lansare la care am participat de curând, cel care prezenta cartea a ţinut să adauge că poemele autorului sunt „remedii de tip homeopat”, iar cititorii de cronici și recenzii literare întâlnesc adesea o sintagmă: „doză homeopatică”. Mulţi spun că simţul critic al lui Maiorescu ar fi „inoculat în doze homeopatice”, iar Cărtărescu, într-un interviu, crede că „marea poezie a lumii reale n-o găseşti decât extrem de rar şi-n doze homeopatice”. Şi exemplele ar putea continua. Se atestă tot mai mult ideea că literatura, în general, are atribute homeopate atât pentru cititor cât şi pentru autor.
Până la urmă Grigore Cotul lasă la o anumită oră din zi creta şi catalogul, iese de sub teroarea „metodelor moderne” şi trece graniţa în Ţara Epigramei. Se dispensează zilnic de formalismul şi rigorile şcolii, însă intrând în noul topos creator, se supune altui formalism. În esenţă, vindecându-se de un formalism prin alt formalism, se supune zilnic unui tratament homeopatic. Cum o face? Prin umor. Aşa a putut scrie „Ironii homeopatice” (Editura „PIM”, Iaşi, 2019). Ca arhitectură, cartea se supune principiului potenţării. Textul este organizat pe 15 „doze homeopatice” (poftim, am comis-o şi eu!) în care simţul umorului al autorului e pus în evidenţă atât pentru îngrijirea sufletului cititorilor, cât mai ales pentru ca aceştia să-i detecteze echilibrul său sufletesc:
ANUNŢ LA MICA PUBLICITATE
Frumos, fidel, puţin „nebun”,
Bogat, inteligent şi blând,
Accept schimbări şi mă supun…
Dar nu mai ştiu ce vreau să vând!
POVESTE DE IARNĂ
Magia iernii m-a cuprins
Atunci când au căzut nămeţii,
Iar eu, în albul neatins,
Eram la capătul lopeţii.
VIAŢA ÎN CUPLU
Am, ca orice soţ, frustrări
Mai intense ori uşoare,
Însă am şi defulări
Când m-apuc să bat covoare.
SOŢ REMANIAN
Acasă, când ne-am împărţit
Pe portofolii, fiecare,
În cazul meu s-a nimerit
Să mai rămân la…integrare.
ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR
Promit că vin acasă;
De sărbători mă-ntorc
Să stau cu voi la masă…
Să mai aveţi un porc.
Modalităţile de „dozare” (homeopatică!?) a textului, căldura interioară pe care o degajă precum şi puternica cultivare a sufletului autorului, mă determină să apreciez ca inspirată alegerea titlului, semn că Grigore Cotul poate face uşor asocieri şi transferuri semantice (vezi şi titlurile date grupajelor de epigrame). În ceea ce priveşte cele două „doze” de dialoguri epigramatice din finalul volumului în discuţie, nu am mai multe de adăugat decât a făcut-o distinsul epigramist Al. D. Funduianu: „Prin încrucişări (mentale!) / Ies chestii simpatice: / Ironii sentimentale” / Şi „(…) homeopatice”. (Georgică Manole).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
STRATEGIE
Metode multe s-ar distinge,
Dar una e de căpătâi:
Pe un duşman să-l poţi învinge,
Prieten fă-ţi-l mai întâi! (VASILE LARCO)
MULŢI DUŞMANI
Duşmanul focului e apa,
Al omenirii e atomul,
Al bolovanului e grapa,
Pe când al omului e…omul. (VASILE LARCO)
DRUMUL VINULUI
Procesu-i scurt, de bună seamă,
Şi nu ai cum să faci nevroză,
Căci din podgorie la cramă
E cale numai de-o…ciroză! (VASILE LARCO)
MOŞ NICOLAE
Dimineaţa pe răcoare,
Măturând pe coridoare,
Am avut – vă jur – surpriza
Să găsesc în ghete…CRIZA! (PETRU-IOAN GÂRDA)
IMUNITATE LA CRIZĂ
Dacă trec de criza asta,
Binecuvântez nevasta,
Că prin crize repetate
Mi-a creat imunitate! (PETRU-IOAN GÂRDA)
IMPOSIBILA DISPONIBILIZARE
Pe cei ce mă avertizează
Că mă disponibilizează,
I-avertizez că nu-i posibil,
Căci sunt, din fire, disponibil. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CONSTATARE
Un miros înţepător
Când comut la un jurnal,
Vine din televizor…
Nu vă zic pe ce…canal! (GRIGORE COTUL)
DUPĂ PRIMUL DISCURS ÎN ENGLEZĂ
Traducători de prima mână,
Surprinşi cu toţii, au de dus:
La cum vorbeşte în română,
E imposibil de tradus. (GRIGORE COTUL)
MĂSURĂ POPULISTĂ
Guvernul a promis, fireşte,
Să nu mai iasă lumea-n stradă,
Că la-nceput de an va creşte
Vizibil…stratul de zăpadă. (GRIGORE COTUL)
CONFRATE LIPSIT DE TALENT
Mânia prinde-ncet să-l roadă
Şi-i agresiv precum un ţap,
Când versul nu-i mai sună-n coadă
Dar nici ideile în…cap! (MIHAI HAIVAS)
MĂRTURISIRE
Eu sunt politicos, om bun,
În faţă nu mă bag nicicând,
Chiar morţii permanent îi spun
Că mai aştept şi stau la rând. (MIHAI HAIVAS)
SUGESTIE UNUI SCRIITOR LĂUDĂROS
Al tău CV complet de autor,
Ar trebui, amice, să conţină
Şi pozele, alb-negru sau color,
Din viaţa-ţi scurtă…intrauterină! (MIHAI HAIVAS)
FUDUI VS. INDISCREŢI
Oamenii, pe-acest pământ,
Diferiţi sunt la tot pasul:
Unii stau cu nasu-n vânt,
Alţii, îşi prea bagă nasul! (MIHAI HAIVAS)
SPRE EUROPA
La nivel de trai civilizat
Adevărul nu mai e de-ascuns:
Nu trăieşte omul din furat…
Când nu ştie a fura de-ajuns. (GHEORGHE BÂLICI)
SCENA NOASTRĂ POLITICĂ
Politica e-o scenă foarte mare
Şi-actorii joacă toţi cu mult talent
Aici la Chişinău, dar, evident,
Sufleorul e la mare depărtare… (GHEORGHE BÂLICI)
EGO SUM
Sunt firul de nisip cernut,
Nu fac la nimeni niciun rău;
Dar dacă nu m-ai cunoscut,
Eu pot s-ajung şi-n ochiul tău! (ION DIVIZA)
PREŢ
Mi-a spus un deputat vestit
Că n-a vorbit nicicând în glumă:
Mă rog, şi eu sunt om cinstit,
Dar nu chiar pentru orice sumă! (ION DIVIZA)
FEMEIA FĂRĂ VÂRSTĂ
Când ea arată ca o floare
Şi ochi-i fulgeră scântei,
Tu te-ntrebi ce rost mai are
Să afli anii dumneaiei?... (MIHAI SĂLCUŢAN)
OPTIMISM
Tot pământu-i pare rai,
Viaţa dulce poezie,
Cu frumoase ca-n serai…
Că-i bărbat cu fantezie! (MIHAI SĂLCUŢAN)
PERSOANĂ CU HANDICAP
Pe-un bărbat în pasă proastă
Sunt dispus să-l înţeleg,
Că fiind lipsit de-o coastă
Nu mai este om întreg. (MIHAI SĂLCUŢAN)
FIDELITATE ÎNTRE POLITICIENI
E un angajament fratern
Şi-i respectat cu străşnicie:
Stau împreună în guvern
Apoi la fel…şi-n puşcărie! (ELENA MÂNDRU)
ASEMĂNARE
Vorbei să-i găsesc eu rostul,
Spun pe-un ton deloc strident:
E primejdios şi prostul,
Dar şi cel inteligent! (ELENA MÂNDRU)
EVOLUŢIA VEŞMINTELOR FEMEIEŞTI
Cu o frunză ne-a fost dată:
Viţă, brusture, arţar
Şi-acum tot o frunză poartă
Însă numai de mărar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
GUVERNUL
Fiind numit „executiv”
Guvernul, competenţă crasă,
Ia măsuri şi, inventiv,
Execută doar în masă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ŢARA MEA CA O REGINĂ
Calcă maiestuos augusta
Vorbind despre nişte hoţi
Căci săltându-i vântul fusta
I-au văzut bugetul toţi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎN TRANZIŢIE
Cum ai găsit femeie
Spre bunăstare cheie
Şi ai acum de toate?
E simplu... din păcate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNEI FETE
Nu ştiu cine-i „precupeţul”,
Cum a fost „evaluată”,
Dar i-a spus odată preţul
Şi de-atunci nu mai e fată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PE PLAJĂ
Remarcau fetele toate
Fără pic de melodramă:
Şi-a dat cu bronzul pe spate
Şi pe faţă cu aramă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PRIMARUL SEPTUAGENAR
De când a ajuns pe post
Şi-nvârteşte nişte bani,
Toţi îl bagă unde-a fost
Acum şaptezeci de ani! (GIREL BARBU)
TRISTUL ADEVĂR
Citind raportul de ţară,
Situaţia e clară:
Pe cuprinsul ţării mele,
Sărăcia-i de trei stele! (GIREL BARBU)
REVOLUŢIE?... SAU LOVITURĂ DE STAT?
Un singur lucru e de spus
La o nebuloasă pată:
Că amândouă s-au produs
Planificat!...Deodată! (NAE BRĂDĂŢEANU)
LI S-A ACRIT DE-ATÂTA DRAGOSTE
Cu Chanel, Cartier, Chopard,
Te-ai fi vrut lângă români,
Doar că lor li-i prea amar
Să-i mai rabde pe jupâni. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CE-A FOST VERDE S-A USCAT?
Hojma cum ziceai vulpește
Că poporul te iubește,
De ce, oare, la votare,
S-a stins dragostea cea mare? (NICOLAE MĂTCAŞ)
PARALELISM OMNIPREZENT
Nu doar statul vai de el
Naște altul - paralel.
Și-n partidele rebele
Roiesc CEX-uri paralele. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ALEGERI (I)
Am ales grâu din cultură,
Bob cu bob, cât cocul!
S-a dovedit căzătură
Şi-îl paște...padocul. (LIVIU BALAC)
ALEGERI (II)
Sunt bucuros nevoie mare!
În minte azi a prins contur
O importantă întrebare:
N-ați vrea sa mai pupați un tur? (LIVIU BALAC)
TU BEI, OR NO TU BEI ?
E clasica poveste,
Nicicând contrariată:
Bețivul se trezește,
Dar prostul niciodată. ( DUMITRU BUJDOIU)
MOR OAMENII LA VOT
Așa e datul, voia sorții,
În loc să moară candidații,
Aflăm că mor numai votanții;
Oricum, mai nou, votau și morții. (DUMITRU BUJDOIU)
NOTA DE PLATĂ
Pesediști, lachei, mișei,
S-au săturat de femei;
Or fi ele bune-n pat,
Dar sunt blege la furat. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF SCHIMBĂ ANTRENORII CA-N BANCUL CU OLTENI
Daum, Contra-avură lotul,
Dar, eșec...Veni Rădoi;
Câți manageri-au supt potul,
Dacă mai semnară doi ? (DUMITRU BUJDOIU)
CURSUL EURO/LEU
Azi, de-arunci un ban în sus,
(Asta-n bancă se probează!)
Până cade, banu-i dus
Că se devalorizează! (MAX OPAIŢ)
ALEGERI ANTICIPATE
Ne-a invadat pesta porcină!
Mai rar aşa eveniment,
Prevenţia-i cu carantină…
Dar începută-n Parlament! (MAX OPAIŢ)
ALEGERI PREZIDENŢIALE
Am ales iar preşedinte,
S-a câştigat un nou mandat,
Iar perdantul, ţine minte,
La cerc e..."PI_eR_ PĂTRAT”! (MAX OPAIŢ)
PROCES DE DIVORŢ
La tribunal, un fapt bizar!...
Desi, c-o văduvă-nsurat
Ea, vrând să divorţeze azi
I-a spus: Mă laşi...cum m-ai luat!? (MAX OPAIŢ)
NECESITATE
E cenzură pe arginţi,
Pe silabele din gură,
Peste clipele fierbinţi…
E nevoie de cenzură! (TEODOR JACOTĂ)
PERSONAJE
Unul e opac, obtuz,
Ne lasă fără cuvinte,
Altu-I constipat, confuz…
Însă cu ce har ne minte! (TEODOR JACOTĂ)