Înainte de a citi această carte a lui Girel Barbu, „Zgomotul tăcerii” (Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2017),  am citit o altă carte a acestui autor special despre care spuneam într-o cronică: „Supus unei priviri psihologice - unei priviri normale, nu piezişe – Girel Barbu poate fi pus sub semnul procesului de autoactualizare. Satul este cel care îl determină să se supună acestui proces aplicat propriei personalităţi. Deşi sensul este invers, întâlnim  un conservatorism organicist eminescian, dublat de unul social.  Girel Barbu atenţionează că orice autoactualizare ce vizează evoluţia şi dezvoltarea capacităţilor umane, nu se poate face fără un raport cu civilizaţia satului”. Numai că acolo totul era tratat cu seriozitatea iubitorului de glie.

În „Zgomotul tăcerii”, Girel Barbu schimbă tonul, eul său nu mai preferă tăcerea, apelând la umor ca funcţie eliberatoare. Citind-o, mi-a venit în minte un vers din Lucian Blaga, „lăsaţi-mă să umblu mut printre voi”, şi mai că nu erau necesare alte opinii despre carte, putând transcrie drept cronică poezia „Către cititori”, din care am evidenţiat versul.

Prima parte a cărţii, o colecţie de catrene, madrigale în esenţa lor, care adeseori alătură lirismului specific acestui poet, ghearele ascuţite ale  umorului de factură socratiană: „Urlă valea, sună câinii, / Gropile mănâncă drumul / Se-amărăşte preţul pâinii, / Dintr-o lege iese fumul.” (p. 16); „Te zăresc adeseori / La lumina unei flori, / Cum pluteşti, într-adevăr / În aromele de măr.” (p. 17); „Cu un an de zile-n urmă / Era parte dintr-o turmă, / Azi săracul se tot vaită / Că trăieşte într-o haită.” (p. 26); „Pe lângă spinii fără soţ / De pe Golgota am trecut / Eram tâlhar, borfaş şi hoţ / Pe buze-aveam acel sărut!” (p. 33); „Bateţi din palme, bateţi vârtos, / Până se crapă prezentul în două; / Cei bătrâni mângâie un os, / Tineretul piaptănă ouă!” (p. 38); „Cocoţat pe paralela 45, / Blagoslovit de taica popa, / Artist de nota 10 în opinci, / Încerc să sar şi eu în Europa.” (p. 39); „Ţara mea nu-i ţara mea, / Este-a cui se dă la ea. / Ţara mea, a mea nu eşti, / Eşti a cui te nimereşti!”(p. 41) etc.

Girel Barbu este prin gândire şi atitudine  un Petre Ţuţea al Buzăului. Cum Petre Ţuţea era denumit „Socratele României”, nu exagerez dacă pe autorul în discuţie îl voi numi „Socratele PINULUI”.  Petre Ţuţea spunea că „trebuie să ne golim de preaPLINUL, ca să mai intre în noi un pic de Dumnezeu”, eu  parafrazez şi spun că Girel Barbu ne-ar îndemna, aşa cum o face el, să ne „umplem de preaPINUL plaiului său pentru a mai intra în noi un pic de Dumnezeu”: „Îmi învăţ tăcerea pe de rost / Şi-am s-o recit când o-nflori smochinul / Pe prispa lunii îmi caut adăpost / S-adorm în gând cu satul PINU” (p. 31); „Nu cer la nimeni un căpătâi de aţă /  Încerc să-i fiu lui Dumnezeu pe plac / Mă spăl în zori cu tril de ciocârlii pe faţă /  Un pământean cu zilele pe fund de sac.” (p. 33). Acelaşi Petre Ţuţea a lansat şi teoria dispariţiei ultimului ţăran, aspect întâlnit şi la Girel Barbu: „Sunt ultimul ţăran din sat / Ce mai trudeşte pe ogor / Ceilalţi cu toţii au plecat / În lume după viitor.”(p. 21).

Partea a doua a cărţii conţine „radifuri”. Sursele specifice ne spun că „radiful”, într-o traducere din persană însemnând „ordine”, „este o colecție de numeroase  linii melodice vechi păstrate de-a lungul multor generații de tradiția orală”. Generaţii întregi au adăugat ceva acestor linii melodice, îmbunătăţindu-le, sau adăugând altele colecţiei. Radifurile lui Girel Barbu sunt  epigrame a căror versuri (V1, V2 şi V4) sunt completate de câte un comentariu pus în ghilimele: Câştigul: “Au “tras” unii în trecut / “din greu” / Şi-au pierdut şi ce-au avut / “la greu”/ Ea a “tras” şi-a câştigat / Din poziţia culcat / “şi n-a fost greu…”; Un nou partid: “E un început timid / “terminat cu ESCU”/ În zadar se-aruncă-n luptă / “alde ESCU” / Linia lor de partid, / Ici şi colo e-ntreruptă / “de BăsESCU”; Discutabila geneză: “Românului i-ai luat o coastă / “în vis” / Doamne ca să-i faci nevastă; / “de vis” / Turcului prin alt sistem, / Dintr-o coastă un harem! / “ăsta da vis”; Tristul adevăr: “Citind raportul de ţară / “a câta oară?” / Situaţia e clară / “UE ne-arătară” / Pe cuprinsul ţării mele, / Sărăcia-i de trei stele, / “problemă amară”; Bahică: “De laşi vinul să decidă “ / “e păcat” / După ce-ai pierdut măsura / “ce păcat!” / Încep ochii să se-nchidă / Şi să se dezlege gura / “te culci împăcat”.

“Zgomotul tăcerii” este  rezultatul unor “polemici prin tăcere” exprimate aici prin catrene, madrigale, epigrame şi radifuri. (Georgică Manole)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

CIOBAN MODERN

Privind pe laptop printre oi la stână,

Cum Veta lui mulgea de zor Bălaia,

Gândi profund, cu „şoricelu”-n mână,

La-ndemnul salvator: alege oaia! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

ȘEFUL

De pare dur, rigid sau chiar anost,

Dar e un „cap” aşa cum altul nu-i,

Să nu-l compari nicicum cu orice prost...

Ci doar cu unul pe măsura lui! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

IERI ŞI AZI

„Creştea nivelu”-atunci, dar de nevoi

Puţini plîngeau, iar leafa mică,

Cum creşte azi, la tot mai mulţi din noi

Nivelul nu se mai ridică... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

TRATAMENT HOMEOPATIC AL ALCOOLISMULUI

M-am dus la Manea-n câteva etape,

Da’-mi ”toarnă” alcool așa puțin,

Că-l blestem cum Villon îl blestema pe

Crâșmarul care toarnă apă-n vin! (PETRU-IOAN GÂRDA)

DISPARIȚIE MISTERIOASĂ

Nu pot a pune geană peste geană

Și nopțile mi-s vaier și mi-s chin:

Eu știu că mai aveam o damigeană

...Și-amantul soaței mele nu bea vin. (PETRU-IOAN GÂRDA)

PUTEREA VINULUI     

Mi-am dat curaj cu-o busuioacă, joi,

Să-i spun în față: ”Soacră, ține seama,

De mâine nu mai vreau să stai la noi!”

...Așa că vineri am dormit la mama. (PETRU-IOAN GÂRDA)

EPIGRAMISTULUI AL. D. FUNDUIANU

(care a zis că alegem ce-i mai rău)

Sunt în asentimentul tău,

Putem să fim aici egali:

Eu l-am ales pe cel mai rău,

Ceilalţi fiind... catastrofali! (VASILE LARCO)

MAESTRULUI VASILE LARCO -

(alegând răul, dintre catastrofe / catastrofali, să nu ne mire...  ”starea nației”)

Cum am, încă, mintea trează,

Rezum ”starea” (într-o strofă):

 Biata țară balansează

...Între rău și  catastrofă! (Al. D. FUNDUIANU)

SCRIITORULUI GEORGICĂ MANOLE

(care m-a lăudat)

Că tu m-ai ridicat prea sus,

Fiind aproape de Iisus,

Manole dragă, te implor:

Adu-mi o scară să cobor!(VASILE LARCO)

RĂSPUNS DOMNULUI VASILE LARCO

Ca să cobori, precum insişti,

M-am calmat încă de-aseară,

Câţiva colegi epigramişti

Au şi  adus, deja, o scară! (GEORGICĂ MANOLE)

INSTANTANEU POLITIC

Lucrează-n Parlament cu spor

Când şeful sarcini le împarte,

Sunt oameni toţi la locul lor…

Cu gândurile-n altă parte. (VASILE LARCO)

REALITATE EXISTENŢIALĂ

Românii duc un trai de câine,

Speranţele dispar tiptil,

Şi dau cartela pentru pâine,

Pe cea de telefon mobil. (VASILE LARCO)

ACTIVITATE POLITICĂ

În Parlament e lume multă,

Precum era prin şezători,

Discută toţi, puţini ascultă…

Se şi lucrează uneori. (VASILE LARCO)

ŢĂRANUL ROMÂN

Săracul ţăran român,

Nu mai e pe el stăpân,

Ce câştigă cu căruţa,

Cheltuie cu… „Săniuţa”. (GIREL BARBU)

CARAGEALEASCĂ

Caţavencu e primar

Pentru încă un mandat,

Iar pe post de secretar,

Cetăţeanul turmentat. (GIREL BARBU)

CELOR DE LA GUVERNARE

În zadar vă străduiţi,

Deşi pielea i-aţi luat,

Pe român să-l jupuiţi…

E un tip împeliţat! (GIREL BARBU)

UNUI  INSTRUMENTIST

Chiar de nu e el de rangul

Celorlalţi la partitură,

Însă poate ţine hangul…

Cel puţin la băutură! (MIHAI HAIVAS)

UNOR AUTORI DE ANTOLOGII

În cărţi ce nu sunt de-autor,

Dorind ca tot mai mult s-adune,

Apar şi epigrame bune,

Apar şi multe de-ale lor. (MIHAI HAIVAS)

COMPARAŢIE

I-am spus nevestei, nu cu teamă,

Bărbatul e ca vinul care,

Cu vârsta-i creşte-a sa valoare…

Şi-atunci m-a sechestrat în cramă. (MIHAI HAIVAS)

FARSORII MERSULUI SPRE EUROPA

AL REPUBLICII MOLDOVA

Vorbesc de-a UE măreţie,

Ne-ndeamnă, cu aplomb teatral,

Să fim cu ei în drumeţie,

Făcând ocolul prin Ural… (GHEORGHE BÂLICI)

DEMOCRAŢIEI MOLDOVENEŞTI

Democraţie, timpul fuge

Şi eu a-ţi spune îndrăznesc:

Duşmanii ţării te-ar distruge,

Dar nicăieri nu te găsesc!... (GHEORGHE BÂLICI)

DEMOCRAŢIA

Ne-arată şefii mari de stat

Că e, când a-nţelege poţi,

Un lucru-atât de minunat…

Încât n-ajunge chiar la toţi. (GHEORGHE BÂLICI)

PARADOXUL PREŢULUI

Avem un trai mai fericit,

Se mângâie, muncind, ţăranii,

Căci viaţa mult s-a ieftinit,

Dar cât de scump ne costă banii! (ION DIVIZA)

CE NU DĂ OMUL CA SĂ SCAPE CU VIAŢĂ!

Doctorul nici nu l-ar fi tratat

Rezervându-i rolul de martir;

Ca să scape, omul i-a cedat…

Locul arendat în cimitir. (ION DIVIZA)

JUCĂTOR DE POKER PROFESIONIST

Câte regine a avut...

Şi-n mânecă mereu trei aşi,

Sau popi şi regi de ar fi vrut.

Acum... e joker la „vieţaşi”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

LAUDELE MAMEI

Ce bine tu se ţine-al tău,

Nurorii, soacra îi spunea.

Iar el  fălos de trupul său,

Numai de garduri se ţinea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

ALE VORBEI VREMURI

It’s perfectly, sau poate cool,

Ce mai de mult era mişto,

Dar bine că este-n recul

Mult prea bătrânul haraşo. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

REZOLVARE ECHITABILĂ

Supărat pe-a lui aleasă,

Că nu poate spune glume,

El pe prostu-o face-n casă,

Însă ea…pe bani în lume! (ELENA MÂNDRU)

INVOLUŢIE

Iubeşte cât eşti domnişoară

Şi nu rata vreo escapadă:

Cu timpul, mintea-n nori îţi zboară,

Iar sânii moi, încep să cadă! (ELENA MÂNDRU)

MANEA

- Cui mă plăteşte mai bine

Îi dau haina de pe mine

Şi mă are de îndată...

Cânta o prostituată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

CLASEI POLITICE

În forum s-au adunat

Cu sublimă unire

Şi moralei i-au cântat

Veşnica pomenire. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

CARACTERIZARE

Despre ea, o moralistă,

Afirmă oameni rutinaţi,

Este mare familistă

(Îi plac bărbaţii însuraţi). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

TRUMP ŞI LIBERALIZAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI

Că vă șupuriți prin Mexic

Printre boxe, lăzi, valize,

N-ați mai vrea s-alung din lexic

Și banalul termen „vize”?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

EŞUATA SUPERARMĂ  A RUŞILOR

„Vestitorul de furtună”

Mai s-ajungă și pe Lună,

Dar autorii, sostenuto,

Au cinat, grăbiți, la    ... Pluto. (NICOLAE MĂTCAŞ)

ONOARE FĂRĂ RĂSPUNDERE?

Molimă-ntre șefi și-adjuncții lor:

Prinși cu pufușor pe botișor,

Numai buni să şadă  la răcoare,

Ei își dau demisia ... de-onoare. (NICOLAE MĂTCAŞ)

CA PEŞTII PRINTRE PEŞTI

Că i-o deranja vreun pic

Balamucul hâd din Bolt

Muţi, ca peștele, chitic

Bravii deputați de Olt? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 PROPUNERE LA COMISIA JURIDICĂ

Liber, hoțul, la hoție,

Doar c-ar trebui să știe

Când va fi interceptat,

Când… percheziționat! (NICOLAE MĂTCAŞ)

UNA LA SEX-SHOP

 - Vreau și eu un vibrator,

 Dar ceva mai mărișor;

 În spate-l găsiți ușor...

 Stați, că ăla-i...extinctor! (DUMITRU BUJDOIU)

ÎMBOGĂȚIRI MARXISTE

- Cum justificați bănetul ?

- Vreau să nu-mi pătați moralul,

Pân`s-apară Internetul,

M-am bazat pe “Capitalul”. (DUMITRU BUJDOIU)

FĂRĂ IERTARE

Nu-l mai credem pe Hașdeu:

“ S-arăți dușmanului tău,

Că ești bun, când el e rău”;

Toți penalii la bulău ! (DUMITRU BUJDOIU)

UNUI AVENTURIER BEŢIV

Amator de aventură,

Priceput şi la inot,

Când se scaldă-n băutură,

Uită să plătească tot! (MAX OPAIŢ)

MARCHETING SENTIMENTAL

Punctul "G" de la femei

Este la un CARD distanţă,

Astăzi, însă, dacă vrei,

Cu dolari mai ai ...speranţă!  (MAX OPAIŢ)

SFAT PENTRU PESCARI

Un sfat  cred c-ar prinde bine,

Dacă pescuieşti la copcă:

Ia în traistă, pentru tine,

Printre scule şi o… votcă!  (MAX OPAIŢ)

DESTĂINUIRI

Când soţia tu ţi-o placi,

Iar ea-ţi pune viaţa-n game,

Te supui, n-ai ce să faci,

Şi te-apuci de epigrame.(ADRIAN TIMOFTE)

BACALAUREATUL AZI

Mulţi azi bacul când l-au dat

Ne-am mirat că au picat.

Capetele informaţii  ţes:

Gunoaie bagi, gunoaie ies. (ADRIAN TIMOFTE)