Dorin Glavan s-a nascut pe 14 februarie 1942, la Botosani. A fost un reputat teatrolog, activand zeci de ani ca secretar literar al Teatrului Mihai Eminescu Botosani si, in ultimii ani ai vietii, consilier la Inspectoratul pentru Cultura.
Ca elev al Liceului Laurian, este arestat pe 24 octombrie 1958, pe cand avea doar 16 ani si opt luni. Dorin Glavan a fost considerat duşman al poporului şi condamnat mai întâi la moarte, cu întregul lot, apoi la 18 ani de munca silnica pentru crima de uneltire impotriva ordinii sociale.
Mai exact, elev fiind, Dorin Glavan initiase si organizase Asociatia Eliberarii Nationale, sau Asociatia Elevilor Nationalisti, pentru eliberarea României de ciuma sovietică comunistă care cuprinsese ţara. Nu au reusit mare lucru, pentru ca Securitatea, extrem de vigilenta, i-a descoperit foarte repede. Intr-o zi, pe cand chiulea de la o ora de sport, a scris cu creta, la gazeta de perete, "Jos cu jugul sovietic", drept raspuns la infierarea gestului unui coleg de clasa, care indraznise sa isi exprime nedumerirea fata de anexarea Basarabiei la URSS. A urmat ancheta la Securitate. I-au dat de gol stampilele de cauciuc folosite la tiparirea manifestelor, gasite intr-o pianina.
Un an mai tarziu a fost anchetat si tatal sau, pentru ca in urma unei perchezitii la domiciliu a fost gasita o decoratie ce-i fusese conferita in timpul razboiului antibolsevic. A fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, considerandu-se ca era implicat si in actiunile fiului sau. Au fost incarcerati amandoi.
In penitenciarul de la Margineni a petrecut sase luni in carcera crunta. "Infiintasem o alta organizatie subversiva. Pusesem la cale si un plan de evadare, numai ca, din pacate, sau poate din fericire, am fost tradati de unul din cei vreo sase membri ai grupului. Singura izbanda a organizatiei au fost cele sase luni de carcera pentru fiecare", marturisea Dorin Glavan.
Cei 18 ani de inchisoare au fost, pana la urma, cinci ani, Dorin Glavan fiind eliberat odata cu decretul din 22 octombrie 1963, un fel de preludiu la decretul de amnistie a detinutilor politici, ce avea sa vina in 1964.
Dupa eliberarea din inchisorile comuniste, Dorin Glavan s-a angajat in Botosani, la o cooperativa mestesugareasca, dupa care a reusit sa gaseasca un post de contabil la IAS Todireni. In 1965 a reusit sa isi termine studiile liceale, intre timp lucrand - un an - ca actor la Teatrul de papusi Vasilache.
Trecutul l-a urmarit, insa, indeaproape. Desi sef de promotie la Facultatea de Filosofie, Dorin Glavan nu a avut acces la o catedra universitara, dar nici macar in invatamantul preuniversitar: avea dosar de fost detinut politic! Ion Cristoiu a vrut să îl ia la Bucureşti, la Scânteia Tineretului, dar Dorin Glavan a refuzat. "Nu, mai bine mă duc la Botoşani. O să găsesc eu ceva de făcut".
In final s-a recalificat, alegand domeniul teatrologiei, care se pare ca i-a adus si cele mai mari satisfactii. A petrecut cei mai mulţi ani în Teatrul Mihai Eminescu, unde a activat ca secretar literar.
A murit la nici 58 de ani - după ce a suferit un atac cerebral - pe 2 ianuarie 2000.
Povestea lui Dorin Glăvan aici