Memoria zilei: 150 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare biolog român. Și o prietenie regală! VIDEO

Memoria zilei: 150 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare biolog român. Și o prietenie regală! VIDEO

Pe 7 decembrie se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Grigore Antipa, deschizător de drumuri în mai multe domenii ale ştiinţei, fiind primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog român, autorul conceptelor de biosociologie şi bioeconomie, precum şi un diplomat apreciat de cele mai de seamă personalităţi ale epocii sale.

Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” împreună cu partenerii săi – Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național Peleș și Muzeul Municipiului București – a organizat cu acest prilej o expoziție temporară intitulată ”O Prietenie Regală: Grigore Antipa și Regii României 1892-1944”. Acest eveniment, organizat sub auspiciile Familiei Regale a României, se înscrie în seria numeroaselor evenimente organizate de Muzeu în acest an, pentru a marca 150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa.

Expoziția spune povestea unei prietenii, care învăluie patru generaţii ale Familiei Regale, prietenie dezvăluită de neprețuite obiecte, documente și fotografii inedite din colecțiile muzeelor partenere. Primele pagini ale acestei povești despre ”O Prietenie Regală” au fost scrise la Peleș în octombrie 1892, când Grigore Antipa, tânăr eminent, școlit la o prestigioasă universitate din Germania, are deosebita onoare de a-i prezenta Regelui Carol I planurile sale de viitor. Cucerit de tânărul zoolog cu minte de economist, suveranul îl reține la dejun și, mai mult, ii devine acestuia de-a lungul anilor ”un adevărat părinte care l-a sprijinit și povățuit până la sfârșitul vieții sale”.

Grigore Antipa – prietenul devotat, alături de Familia Regală, călătorea an de an în Delta Dunării și despre care Regina Maria își amintește cu plăcere în celebrele sale Memorii: ”Cel mai scump tovarăș al nostru în aceste excursii pe Dunăre era doctorul Antipa, un om neobișnuit de mic la stat, rotund, jovial și plin de înțelepciune. Își făcuse studiile în Germania și vorbea nemțește cu acceași ușurință ca și limba lui. Nu era nimic în lume ca să nu știe el despre apă, pești și păsări. Antipa era prieten cu toată lumea și o plimbare pe Dunăre fără el pierdea jumătate din farmecul ei.”

Regele Carol I îl considera de neinlocuit la conducerea Pescăriilor Statului. Prieten de o viață al Regelui Ferdinand sau colaborator apropiat al Regelui Carol al II-lea. Cartea de onoare a Muzeului păstrează semnăturile membrilor Familiei Regale a României, care an de an reveneau cu drag să revadă Muzeul de Istorie Naturală, muzeul copilăriei lor.

În 1933, la aniversarea instituției pe care o conducea, Grigore Antipa spunea că muzeul „trebuie să devină un adevărat focar de știință și cultură al neamului românesc”. Cu aceeași ocazie, Regele Carol al-II-lea afirma că „muzeul acesta este una din instituțiile de cultură ale României cu care ne putem făli și care a dus bunul renume al țării noastre peste granițe” și, în semn de profundă recunoștință pentru făuritorul muzeului modern, hotărăște ca instituția să poarte numele ”Dr. Grigore Antipa”.
 


Grigore Antipa, fiul avocatului Vasile Antipa şi al Zoiţei Nicolau, s-a născut la Botoşani în ziua de 7 decembrie 1867. A copilărit în casele părinteşti din Strada Harapului (în prezent Bd. Eminescu). La vârsta de numai doi ani, Grigore Antipa a rămas orfan de tată. Grija creşterii şi educării lui Grigore şi a fratelui său Nicolai Leon au rămas în seama mamei (Zoiţa Antipa) pe care mai târziu, cei doi fii o apeciau că a fost o femeie "inteligentă, înţeleaptă, bună şi sfântă"; peste alţi patru ani Grigore a rămas orfan şi de mamă. Moş Panaite-unchiul de mamă a devenit tutorele celor doi băieţi.

Ca şi fratele său, Grigore Antipa a urmat cursurile şcolii lui Ion Mărgineanu (casa Goilav), iar în toamna anului 1878 a fost înscris la Institutul Academic din Iaşi, considerat pe atunci cel mai bun liceu din Moldova. A făcut parte dintre tinerii care frecventau "Societatea de Medici şi Naturalişti" precum şi Muzeul de Istorie Naturală, înfiinţate de către Dr. Iacob Stanislau Cihac şi Mihai Zotta, unul dintre primii naturalişti români.

Pe toată perioada studiilor liceale, întocmai ca şi fratele său, Grigore Antipa a avut şansa de a fi elevul unor dascăli deosebiţi, dintre care însă, Grigore Cobălcescu a avut o influenţă deosebită. Grigore Antipa a susţinut examenul de bacalaureat în 1885, iar în toamna aceluiaşi an s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale.

 Convins de fratele său Nicolai, Grigore întrerupe cursurile universităţii ieşene şi pleacă împreună cu acesta la Jena, unde devine timp de şase ani, elevul conştiincios al celebrului profesor Ernst Haeckel, înfocat susţinător al teoriei evoluţioniste şi fondatorul Muzeului Filetic, la a cărui dotare cu exponate avea să contribuie şi Grigore Antipa, în calitate de director al Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti. (sursa aici)

La 9 martie 1891 Grigore Antipa şi-a susţinut examenul de doctorat, Ernst Haeckel acordându-i menţiunea Summa Cum Laude, acordată doar de trei ori în cariera sa.
 
În august 1892, ajuns acasă, Grigore Antipa obține o întrevedere cu regele Carol I, înmânandu-i un memoriu dedicat "introducerii pisciculturii raţionale în apele României". Impresionat, suveranul îl recomanda lui Petre Carp (ministrul Agriculturii şi Domeniilor) pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului, lui Take Ionescu (ministrul Cultelor) pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate şi generalului Ion Lahovary (ministru de Război) pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră.
 
Astfel, la nici 25 de ani, Antipa preia conducerea Pescăriilor Statului, unde va rămâne director până în 1914, şi directorul Secţiei de Zoologie a Muzeului. În anul 1903, Grigore Antipa prezinta lui Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala țării".
 
Primele săli ale Muzeului din Bucuresti s-au deschis oficial la 24 mai 1908 în prezenţa Regelui Carol I, a Principesei Maria şi a importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. Astfel, pentru prima dată în lume Muzeul din Bucureşti expunea dioramele – vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s-a bucurat acest mod de prezentare a făcut ca dioramele să fie un exemplu urmat si de alte muzee din lume.
 
Muzeul pe care l-a organizat şi pe care l-a condus vreme de 51 ani i-a fost marelui Grigore Antipa – cămin şi laborator de studiu, loc de odihnă şi arie de manifestare pluri-profesională.

Grigore Antipa a înfiintat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanta, cu cele doua rezervatii si statiuni de cercetari, cea de la Agigea si cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervatia a fost distrusa, a doua este în ruine, dar rezervatia mai exista). Institutul Biooceanografic din Constanta a fost transformat în 1949 în Statiunea de Cercetari Maritime si Proiectari Piscicole, înglobata în 1970 în Institutul Român de Cercetari Marine.

Grigore Antipa a murit la 9 martie 1944. El şi-a înscris numele în ştiinţa şi muzeologia românească nu doar prin lucrării specifice acestor domenii ci şi ca excelent analist al vieţii sociale, politice şi economiei româneşti a vremurilor în care a trăit, ocupând un binemeritat loc în lista inventatorilor lumii, ca realizator al dioramelor şi ca autor al teoriei dioramatice de expunere a preparatelor zoologice într-un muzeu de istorie naturală.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Copil îmbătat de propriul tată până la comă alcoolică- FOTO

astăzi, 04:12
1459

Copilul de 12 din satul Vlădeni Deal,comuna Frumuşica, a mers cu tatăl său la un bar din localitate. Bărbatul i-a dat să bea şi l-a un moment dat fiul său a ieşit afară să aibă grijă de c...

Pe 12 decembrie, creștinii îl cinstesc pe Spiridon, sfântul care își părăsește racla! VIDEO

Luni, 11 Decembrie 2017
1619

Sfantul Spiridon este cinstit de Biserica pe 12 decembrie. Spiridon este sfantul care pleaca periodic din racla, pentru a-i ajuta pe oamenii care il cheama in rugaciune, cu credinta si cu dragoste. As...

Drumul Manoleasa-Rădăuți Prut a intrat în lucrări de modernizare - FOTO

Luni, 11 Decembrie 2017
1688

Lucrările de modernizare a Drumului Naţional 24 C au demarat astăzi cu prima etapă, cea de reprofilare a căii rutiere şi adaos de material pietros şi cilindrare (compactare). Reprofilarea are d...