Încă din timpul vieții, Constantin Lupu devenise îl însuși un tezaur al folclorului autentic, tocmai prin imensa informație acumulată în zeci de ani de muncă. La pas, pe dealuri cu flori sau pe pământ sterp, Constantin Lupu a străbătut mii de kilometri, mânat doar de acordurile fermecătoare ce răsunau din ulițele satelor.
Format în spirit academic, absolvent de Conservator și cu înclinații spre cercetarea muzicii, artistul botoșănean a simțit cântecul autentic, fără de care folclorul studiat riguros nu ar fi fost decât o redare fidelă a notelor. Capacitatea nativă de a simți melodicitatea i-a permis să transcrie fidel cântecele găsite, fără orgoliul specialistului și, mai ales, fără să își aroge sieși meritele.
Astfel că, plecat precum un pelerin la drum, Constantin Lupu a adunat lângă el artiști pe care i-a luminat și i-a făcut să strălucească apoi pe mari scene ale țării și lumii. Un profesionist dintre cei meniți să lase în urmă lucrurile așezate gospodărește, Constantin Lupu și-a dublat calitatea sa de artist cu cea de specialist care și-a asumat munca de tezaurizare a unui folclor autentic moldovenesc, prin excelență cel botosanean.
Profesorul şi artistul Constantin Lupu s-a născut în ziua de 19 mai 1951, în satul Gâdinţi, comuna Sagna, judeţul Neamţ. Şcoala primară a absolvit-o în satul natal, iar cursurile liceale le-a urmat şi absolvit la Liceul "Roman Vodă" din Roman, secţia umanistă. Din timpul liceului s-a remarcat ca un talent deosebit, urmând în paralel şi cursurile de vioară, clasele I-VIII, la Şcoala de muzică din Roman.
În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Conservatorului de muzică "George Enescu" din Iaşi, Facultatea de Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie, pe care le absolvă în 1975, fiind licenţiat ca profesor de muzică.
Din 1975 a fost angajat la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Botoşani (actualmente Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani), ca metodist la compartimentul muzică, la care a lucrat fără întrerupere până la scoaterea sa la pensie înainte de termen, în luna aprilie 2012.
Activitatea lui profesională se confundă cu instituţia la care a lucrat treizeci şi şapte de ani, cu tot ceea ce a însemnat folclorul muzical din judeţul Botoşani pe care l-a cercetat cu extremă atenţie şi dăruire.
La doar trei ani de la angajare, înfiinţează în cadrul instituţiei Taraful "Datina", alături de coregraful Vasile Andriescu, care a pus bazele Ansamblului de dansuri "Datina", ambele unele dintre cele mai redutabile formaţii de gen din ţară, cunoscute imediat şi peste hotare, realizând nenumărate turnee, imprimări şi înregistrări.
A colaborat la realizarea câtorva culegeri de folclor din judeţul Botoşani, alături de nume ca Pavel Delion, Dumitru Chiriac şi Gheorghe Cojocaru, fiind apreciat de Emilia Comişel, Constantin Arvinte, Speranţa Rădulescu, Şerban Lupu şi alţii.
Pentru activitatea lui remarcabilă în fruntea Tarafului "Datina" i s-a conferit Premiul "Ethnos" de către Fundaţia Culturală "Ethnos" Bucureşti.
În 1981 şi 1985 realizează cu acest taraf două discuri Electrecord şi înregistrează peste 100 de piese care se află în fonoteca Radiodifuziunii române.
În colaborare cu Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia "Al. Tzigara-Samurcaş" a realizat în anul 2001 caseta audio "Muzica veche din Moldova de Sus". A realizat un CD "Datina-25", iar împreună cu Şerban Lupu, celebrul muzician român din America, a realizat o serie de înregistrări de mare virtuozitate.
De asemenea, împreună cu câţiva rapsozi din judeţul Botoşani şi coordonaţi de etnomuzicologul Speranţa Rădulescu a realizat o cercetare asupra muzicii Kletzmer, imprimată pe un CD, care a avut un mare succes în ţară şi străinătate.
A colaborat cu nenumăraţi artişti, atât la festivalurile pe care le-a organizat ca activitate la instituţia la care a lucrat, de la "Mărţişor dorohoian" la "Satule, Mîndră grădină" sau "Serbările Pădurii", "Holda de aur", "Datini şi obiceiuri de iarnă", cât şi în alte domenii, cum ar fi cele în care a realizat muzica unor spectacole, cum ar fi "Cetăţeni de onoare ai poeziei", regizat de actorul Ion Caramitru.
Cele două culegeri de "Folclor muzical din Judeţul Botoşani", realizate ca urmare a cercetării în cadrul instituţiei la care a lucrat timp de treizeci şi şapte de ani, întregesc activitatea acestui profesionist în adevăratul sens al cuvântului.
După o scurtă suferinţă, în după-amiaza zilei de 27 octombrie 2013, s-a stins din viaţă la vârsta de 62 de ani.