La mulţi ani, Dumitru Ignat!

La mulţi ani, Dumitru Ignat!

DUMITRU IGNAT

Dumitru Ignat s-a născut la 4 octombrie 1942, în Botoşani. Membru al Uniunii Scriitorilor, din anul 1990. A absolvit în 1974 Facultatea de Ziaristică din București.

A activat în perioada 1968-1971 la cotidianul Clopotul, fiind numit apoi vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și artă Botoșani, post pe care îl va păstra până în 1983, când devine director al Teatrului dramatic Mihai Eminescu. 

În perioada 1990-1997 lucrează la Gazeta de Botoșani ca publicist-comentator și director, următorii ani, până în 2000, aflându-se la conducerea Teatrului de Papusi Vasilache. A debutat în 1967, în antologia "Peisaj sucevean", iar editorial în 1978, cu volumul de poezie "Pe această linişte". Patru ani mai târziu apărea cartea de proză fantastică "Phonix 1 km", ambele la Editura Junimea din Iaşi. În anul 1988 publică "Prag", poezie, la Editura Junimea, iar în anul 1977 apare volumul "Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni.Mărturia supraviețuitorilor", Inspectoratul pentru cultură al Județului Botoșani. In anul 2005 publică volumele de proză "Un bărbat din Nazaret","Dionis", iar în 2008 volumul "Mulţimi vide". În 2011 a publicat la Editura Dacia XXI, în colecţia "Poeţi contemporani", volumul "Contur", iar un an mai târziu apare Aruncare de zaruri (eseuri; Botoşani: Quadrat, 2012). 

A mai publicat monografii turistice (în colaborare), a scris scenarii prezentate de Teatrul "Mihai Eminescu" (1968, 1979, 1989), texte originale ("O poveste, două, trei, cu roboți și roboței", premieră în 1998) și adaptări pentru teatrul de păpuși. 

Poezia lui Dumitru Ignat este una a experienţelor concrete, a transparenţelor nefardate, într-o luciditate debordantă. Cuvintele poetului nu cunosc îmbălsămarea şi nici păienjenişul păgubos al construcţiilor sentimentale, nici strălucirea incantaţiilor feminin-jucăuşe. Poate şi pentru că, aşa cum observa Victor Teişanu în volumul "Poeţi botoşăneni de azi", Dumitru Ignat "nu trăieşte în slăbiciune ci doar descrie slăbiciunea, nu plânge ci descrie plânsul". 

Lucid, riguros în fiecare zbatere a cuvântului, ostoit şi epuizat deopotrivă în propriile idei şi concepte, poetul îşi cunoaşte menirea, îşi simte forţa şi claritatea sugestiei, nu de puţine ori apelând în poezie la "enunţuri morale, chiar didactice", la o "pedagogie a principiilor" (Victor Teişanu). Însă şi aşa, străbătute de o dinamică lucidă, proaspătă, poemele lui Dumitru Ignat seamănă mai degrabă cu un soldat care îşi ascute sabia în mijlocul unui câmp în floare. 

Dumitru Ignat scrie poezie ca şi cum ar explica inefabilul uneori, dând alteori senzaţia că se risipeşte în fiecare idee şi în fiecare descriere a palpabilului. Cititorul de poezie va fi, răscolindu-i cuvintele, martor la toate bucuriile şi mirările poetului.
 

"…Poezia este, după Dumitru Ignat, un "obiect zburător neidentificabil", "un zeu de aer" sau "eter lunecînd", o "umbră a umbrei" şi "iluzia trecută oglinzii / din respiraţia celui învins", domeniu inefabil al imaginarului, iar poetul o fiinţă care "născoceşte mirări / şi lucrează la perfecţionarea viitorului", stând la o masă "astrodrom de gînduri instantanee / către Pretutidene…" (Al. Piru)

"…Nu ne putem însuşi, într-o experienţă limitată, pare a spune poetul, decît filozofia fragmentului în cuprinsul căruia decurge şi se consumă nemurirea noastră, care aici e însăşi poezia". (Victor Mitocaru)

"…Execiţii de imaginaţie, atractive şi inteligente, textele din Phoenix 1 km sînt proză speculativă pe teme bizare, solicitînd fantezia cititorului ca secvenţe ce îngăduie şi chiar reclamă o continuare dincolo de cît e scris în ele".  (Laureţiu Ulici)



DUMITRU IGNAT - Să te mişti 

Să te mişti răbdător, liniştit, 
pe această sîrmă, loc 
geometric al punctelor stăpînirii 
de sine, al renunţării de sine; 
să te mişti 
pe această potecă de aur, 
egal depărtată de mlaştinile 
erorii cu plus şi erorii cu minus; 
să crezi firească această uneltire 
a mişcării mereu înainte, neîncercată 
de relativitate, de îndoială, 
de înşelătorul confort al popasului; 
să te mişti în acest corset 
al echilibrului, să mărşăluieşti, 
să te strecori printre monştrii 
orgoliului, lucidităţii, printre 
nisipurile puterii, recunoştinţei 
şi toate acestea numai pentru 
îngăduinţa de a numi virtute
 această virtute. 


Hidalgo 

Mii de hidalgos bătălie poartă, 
Pămîntu-ntreg e plin de mori de vînt 
şi le înfruntă-ntruna, cei cîţi sînt,
 deşi doar unu-i însemnat de soartă. 
Un braţ pierdut, o ordonanţă moartă, 
un coif căzut peste baltagul frînt; 
dar se aud trompeţii altui cînt, 
chemînd, din zare, gloria deşartă. 
Lucid privesc eterna vălmăşeală, 
înţelegînd şi dragostea, şi ura, 
lung răbdător la van şi la greşeală, 
la toate preştiindu-le măsura. 
Dar prins de ora care mă înşală,
 ridic mănuşa şi îmbrac armura. 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Ce spune Olguța Vasilescu despre alocația copiilor: O să vedeți ce pregătim!

astăzi, 09:40
209

Camera Deputatilor a respins, marti, propunerea legislativa initiata de PNL privind majorarea la 200 lei a alocatiei de stat pentru copii. Propunerea legislativa a fost respinsa anterior si de Senat, ...

Anthony Quinn, de la dansul lui Zorba Grecul la sârba românească din "Ora 25"! , FOTO, VIDEO

Luni, 18 Septembrie 2017
986

Se împlinesc anul acesta 50 de ani de la filmul "Ora 25" (1967), realizat după cartea românului Constantin Virgil Gheorghiu, cu Anthony Quinn și Virna Lisi în rolurile pr...

Lăsați copiii să fie ce vor!

Duminică, 17 Septembrie 2017
1052

Asistăm de un timp la o deturnare a tuturor principiilor până mai ieri valabile. Presiunea manifestată la nivel ideologic, cultural, familial chiar, produce efecte în societatea tot mai...