Este unul dintre cei care s-a ocupat de Comisia de tăiat hârtii, proiectul Guvernului Cioloș de reducere a birocrației din instituțiile de stat. O birocrație care pleacă de la felul în care funcționează ministerele și instituțiile statului, unde există un șuvoi neobosit de hârtii și unde informațiile vin încă, în era internetului securizat, prin poștă militară. Și care ajunge, mai departe, la cetățeanul căruia i se cere, iar și iar, orice ar face, certificatul de naștere, timbrul fiscal de la Poștă, dosarul cu șină. Într-un interviu pentru Republica.ro, Cristian Ghinea, consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria primului ministru, a vorbit despre imobilismul instituțiilor, reforma administrației, despre prioritățile Guvernului Cioloș și despre căile prin care poate fi redusă birocrația.

-Veniți din societatea civilă, unde erați o voce critică la adresa administrației. Cum ați făcut trecerea către o funcție în Guvern?

-Sunt încă o voce critică, unii oameni din Guvern și din instituții consideră că sunt prea critic pentru un oficial. Nu sunt comod, dar pentru asta am fost adus. Eu nu sunt un demnitar care vine pe o platformă de alegeri și are un mandat anume, ci am fost adus în calitate de consilier de stat la Cancelarie, în ideea de a transforma Cancelaria într-o altfel de instituție. Dacă ați observat, Cancelaria acestui Guvern este mult mai proeminentă decât ce era până acum și ne-am asumat două roluri: unul de coordonare, anume să încercăm să deblocăm atunci când există neînțelegeri între ministere și între instituții și, în al doilea rând, să urmărim prioritățile personale ale primului ministru. Astea sunt directivele stabilite de șeful Cancelariei, Dragoș Tudorache, și de primul ministru. La această cancelarie există acest corp de consilieri și consilieri de stat, care așa cum în mod simpatic îi spunea un ministru unui coleg de-al meu: Parcă ați fi câinii de la stână. Toată ziua cu ham ham. Asta facem: nu facem decât să urmărim aceste priorități, să facem planuri și să facem ham ham atunci când apar întârzieri.

Citeste interviul pe Republica.ro