Proiectul de lege prin care deputatul Bogdan Diaconu propune revenirea la denumirea de "ţigani" pentru persoanele de etnie romă a fost catalogată drept "inoportună" de preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În plus, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară "Împreună", a precizat că, în opinia sa, ideea lui Diaconu este doar o "strategie" de atragere de capital politic, arată Gândul.

Proiectul de lege privind revenirea la denumirea de "ţigani" pentru persoanele de etnie romă, pe care deputatul şi liderul Partidului România Unită (PRU) Bogdan Diaconu intenţionează să-l depună la Parlament, a provocat un val de comentarii în mediul online. Asta pentru că, înainte de toate, Diaconu l-a pus în "dezbatere publică" pe pagina sa de Facebook.
Vehementă a fost însă şi reacţia preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, care a catalogat ideea deputatului PRU ca fiind una "inoportună" şi menită doar să atragă capital politic.
"Denumirea de rom este cea mai potrivită şi nu aceasta este problema de fond cu privire la situaţia comunităţii rome şi la relaţiile interetnice dintre romi şi majoritari, respectiv alte comunităţi", a declarat Csaba Asztalos pentru gândul.info. "Nu acesta este elementul cheie în ce priveşte comunitatea romă sau relaţiile interetnice. Aceasta este o falsă problemă! E adevărat, se poate câştiga capital politic, pentru că dacă am măsura prin studii sociologice, majoritatea celor intervievaţi ar fi de acord cu parlamentarul... Dar ar fi bine să se aplece asupra problemelor reale care există în comunităţile vulnerabile", a adăugat preşedintele CNCD.

Cât priveşte principalul argument pe care deputatul PRU l-a prezentat în expunerea de motive a proiectului legislativ, şi anume "evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de român şi cea de rom", Csaba Asztalos a subliniat că este, de asemenea, eronat.

"Nu e vorba de nicio confuzie; confuziile sunt elemente rasiste sau comportamentale care nu ţin de etnie, ci ţin de fiecare om în parte", a explicat el. "Dincolo de acest aspect, şi romii din România sunt în primul rând cetăţeni români. Evident ca oricărui cetăţean din această ţară în străinătate i se realizează apartenenţa pe cetăţenie, şi nu cea etnică. Ei sunt cetăţeni români. Punct. Dacă unul se declară sau nu ca fiind etnic, este dreptul său", a conchis Csaba Asztalos, preşedintele CNCD.

Gelu Duminică, Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună": "Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea!"

O părere similară a exprimat şi Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară "Împreună" şi profesor asociat la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii Bucureşti. Contactat de Gândul pentru a comenta proiectul de lege propus de Bogdan Diaconu, acesta a izbcnit iniţial în râs: "Aceasta este reacţia mea la acest proiect! Chiar vă rog să o transmiteţi", a spus el ironic.

Ca şi preşedintele CNCD, şi Gelu Duminică a apreciat totul ca fiind o simplă campanie de imagine pe care liderul PRU încearcă să şi-o facă: "În general, dacă cineva vrea să-şi facă puţină campanie, mai ales din punct de vedere politic, începe să se lege de grupurile care sunt nepopulare în România", a afirmat Duminică.

"Dar cum evrei nu prea mai avem în România, pentru că alţi oameni de genul domnului Diaconu au avut grijă ca ei să nu mai existe, hai, deci, să dăm în cei care se apără mai puţin, respectiv în romi. În momentul în care România are sintagme de genul dacă nu stai cuminte, vine ţiganul şi te fură sau ţiganul e ţigan şi nu e om nici în ziua de Paşti etc, nu putem să venim şi să spunem că o comunitate ad integrum să se denumească în felul în care mentalitatea domnului Diaconu o vede. Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea! Cred că îi dăm prea multă importanţă şi dumnealui şi iniţiativei pe care o promovează. Cred că nu facem decât să răspundem în momentul de faţă strategiei pe care dumnealui a avut-o. Numai câtă publicitate şi apariţii a avut în ultima perioadă pe moca. A auzit lumea şi de dumnealui şi de minusculul lui partid", a comentat Gelu Duminică.

Totodată, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară "Împreună" a amintit că iniţiative similare au fost numeroase în ultimii ani, dar că au rămas fără succes.

Mai mult, în ediţia din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definiţiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum "rom", "jidan" sau "ţigan". Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei Române şi Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan" de a schimba felul în care este definit cuvântul "ţigan" în DEX. CNCD le-a recomandat celor două instituţii să pună în dreptul celei de-a treia definiţii a cuvântului "ţigan", "epitet dat unei persoane cu apucături rele", cu precizarea că acest sens este unul peiorativ.

"Lucrul acesta credeam că s-a calmat în momentul în care CNCD-ul a dat clar decizii precizând că folosirea termenului de ţigan este adesea peiorativă. A scoate de la naftalină aceleaşi idei care există din 1990 şi care de fiecare dată au fost sortite eşecului, înseamnă cel puţin că nu ai pic de originalitate", a spus Duminică.

"În rest, din punctul meu de vedere, despre idioţi, numai de bine! Din punctul meu de vedere, discriminarea şi readucerea unor termeni profunzi rasişti în limbajul public ca şi denominaţie pentru o minoritate este cel puţin o idioţenie. În rest, vor exista tot timpul partide naţionaliste, partide care vor scoate de la naftalină nevoia de a ne diferenţia de ceilalţi şi superioritatea noastră. Vor exista până când va exista rasa umană: vor exista oameni care se consideră superiori pentru că sunt heterosexuali, oameni care se consideră superiori în România pentru că sunt buni creştini, faţă de pocăiţi, oamenii care consideră că Biblia este mai importantă decât Coranul, oameni care să considere că ţiganii – şi subliniez ţiganii - nu trebuie să se asemene cu românii. Tuturor le spun că sunt nişte idioţi", a continuat acesta, conform Gandul.